3,853 matches
-
un duce sau cu un prinț. Așadar, tânăra rusoaică nu flirtează așa de insistent numai din amuzament și din joacă. O face în egală măsură din necesitate. Marie vrea cu tot dinadinsul să se mărite, și deși nu are atuul zestrei sau al unor relații prestigioase, are totuși un joker de etalat, iar acesta este șarmul său, puterea sa de seducție. E drăgălașă, plină de viață, îi înnebunește pe bărbați și e perfect conștientă de asta. Ea speră să reușească în
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Primit cu brațele deschise de gazda sa, Mister Tupman un fost negustor, tată a treisprezece fiice, pe care tare i-ar mai surâde să le "căpătuiască" fără a fi nevoit să spargă pușculița ca să plătească în treisprezece rânduri câte-o zestre tânărul rămâne cu gura căscată. În vreme ce în țara sa, supravegheate cum se cuvine, fetele se arată necomunicative și timide, fiica cea mare a comerciantului îl copleșește cu mii de cochetării. Flecărește, glumește, râde cu el, îi aruncă priviri ucigătoare. Atunci când
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
averea familiei la jocuri de noroc și cu femei de moravuri ușoare. Mama sa, suferindă, nici nu se mai poate da jos din pat. Tânăra fusese în mai multe rânduri umilită, când pețitorii dăduseră bir cu fugiții de îndată ce aflaseră ce zestre urma să primească fata. Așadar, Maud renunțase la a-și aștepta Făt-Frumosul. În loc să cultive virtuțile creștine ale "datoriei, cinstei și resemnării", tânăra se răzvrătise și hotărâse ca, "fie ce-o fi, să-și înfrângă soarta potrivnică și să triumfe asupra
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
tuirea ei sufleteasc? �n acel moment [�] Astfel, ea are ceva suflete?te permanent, care-i d? caracterul, care-i stabile?te valoarea, care-i face m�ndria sau o �ndreapt? spre pieire [�]; acest fond nu poate fi biruit. El este zestrea, el este darul, el e nenorocirea ?i os�nda. Acoperit un moment, �n?elat sau �nsp?im�ntat, el �?i revine ?i domin? pe mai departe, fiindc? vine din tot ceea ce a suferit ?i c�?tigat, din tot ceea ce prime
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
domeniul dreptului comercial. Realități obiective externe, precum obligații asumate prin tratatul de aderare la U.E., necesitatea implementării unor texte din legislația europeană secundară în perioada post aderare sau alte constrângeri de circumstanță au fost cele care au impus direcția îmbogățirii zestrei normative în domeniul societăților comerciale. Tendința de armonizare sau chiar unificare a legislațiilor privind societățile comerciale din diferite state, mai ales la nivelul U.E., este dovedită și prin introducerea celor 13 Directive ce reglementează principalele aspecte referitoare la constituirea, funcționarea
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
Performanța (proficiency) este înțeleasă ca procesul de aplicare a cunoștințelor de bază în utilizarea limbii, prin care se înțelege de obicei codarea și decodarea. Noam Chomsky (1988) a susținut teoria ineismului, conform căreia capacitățile lingvistice sunt o parte specializată a zestrei genetice cu care venim pe lume, ele fiind cunoștiințe înăscute care trebuie doar dezvoltate de-a lungul vieții. în structurile cognitive, limbajul se prezintă sub forma unor „universalii formale”, ceea ce conduce la însușirea limbajului de către toți copii, într-o formă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
prezentată aici ca rezolvată: copia electronică posedă puterea de a înregistra memoria, conținutul intelectual și emoțional al originalului. O clonare biologică, în schimb, nu are ca rezultat crearea unui adult, ci a unui embrion, care va deveni copil, cu aceeași zestre genetică ca și originalul, desigur, dar cu o minte virgină. Creatura lui Frankenstein, de talie adultă, avea un creier de prunc. Abandonată de creatorul său, a trebuit să parcurgă din nou, în felul ei, toată evoluția oamenilor, de la descoperirea focului
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Din generație în generație, această „casă”, gospodărie, trebuie transmisă intactă. c) Nefiind divizibilă, gospodăria este moștenită de un singur fiu (de obicei, cel mai mare), care aduce „în casă”, ca soție, o femeie „străină”. Celorlalți copii li se face o zestre (de regulă, în bani) și astfel devin excluși de la moștenire. Fiicele urmau să se căsătorească în alte „case”, fiii mai mici căutau fete moștenitoare, devenind gineri, iar cei ce rămâneau acasă, celibatarii, renunțau tacit la partea lor de moștenire. Așa încât
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
îngrijirea în caz de boală ș.a.m.d. Familia țărănească de la noi din țară, cu deosebiri regionale marcante, se înscrie, în mare, între cele două formule de mai sus. Fiul (cel mai vârstnic) care rămâne în casa părintească, modelul patriarhal, zestrea fetelor sunt dimensiuni centrale ale mariajului și familiei românești. 3.2.2.2. Familia extinsă modificată tc "3.2.2.2. Familia extinsă modificată " Este un concept lansat în 1960 de E. Litwak. El nu desemnează o formă propriu-zisă de
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în mai multe etape, începând de la intenția declarată a tinerilor de a se căsători până la încheierea procesului prin ceremonial și unirea celor două grupe de rude. Valoarea bunurilor schimbate trebuie să fie cam de aceeași valoare, altfel negocierea se întrerupe; zestrea dată fetei de către familia acesteia s-a practicat substanțial în Evul Mediu și Renaștere în aproape toată Europa, iar mărimea ei era un criteriu important al valorii fetelor pe „piața maritală”. S-a practicat în continuare multă vreme în Europa de Est
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
al valorii fetelor pe „piața maritală”. S-a practicat în continuare multă vreme în Europa de Est și în unele țări mediteraneene, obiceiul pierzând astăzi foarte mult din vitalitate. Se mai întâmplă însă și în unele părți din India. În cele mai multe zone, zestrea consta din pământ și animale, dar nu de puține ori era și în bani sau obiecte de valoare. Zestrea asigura viitoarei soții o anumită independență în cadrul gospodăriei și un viitor mai bun copiilor ei; există și modalitatea ca zestrea oferită
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mediteraneene, obiceiul pierzând astăzi foarte mult din vitalitate. Se mai întâmplă însă și în unele părți din India. În cele mai multe zone, zestrea consta din pământ și animale, dar nu de puține ori era și în bani sau obiecte de valoare. Zestrea asigura viitoarei soții o anumită independență în cadrul gospodăriei și un viitor mai bun copiilor ei; există și modalitatea ca zestrea oferită miresei să provină integral sau parțial de la familia mirelui. De obicei, tatăl bărbatului oferă tatălui fetei (în sudul Iranului
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
zone, zestrea consta din pământ și animale, dar nu de puține ori era și în bani sau obiecte de valoare. Zestrea asigura viitoarei soții o anumită independență în cadrul gospodăriei și un viitor mai bun copiilor ei; există și modalitatea ca zestrea oferită miresei să provină integral sau parțial de la familia mirelui. De obicei, tatăl bărbatului oferă tatălui fetei (în sudul Iranului, de exemplu) bani pentru ca acesta să se ocupe de înzestrarea viitoarei gospodării a tinerilor. Această formă de aranjament economic marital
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
să provină integral sau parțial de la familia mirelui. De obicei, tatăl bărbatului oferă tatălui fetei (în sudul Iranului, de exemplu) bani pentru ca acesta să se ocupe de înzestrarea viitoarei gospodării a tinerilor. Această formă de aranjament economic marital se numește zestre indirectă. A. Schlegel și R. Eloul (1988) au realizat un studiu privind frecvența diferitelor forme de negociere economică a mariajului. Cu precizarea că 25% dintre culturile planetei nu practică nici un fel de negociere, din rândul celor care au asemenea forme
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
privind frecvența diferitelor forme de negociere economică a mariajului. Cu precizarea că 25% dintre culturile planetei nu practică nici un fel de negociere, din rândul celor care au asemenea forme, ierarhia arată astfel: cumpărarea miresei - 44%, servicii în contul miresei - 19%, zestre indirectă - 12%, schimburi de cadouri - 11%, zestre directă - 8%, schimb de femei - 6%. Structura formelor economice ale mariajului și cu atât mai mult exactitatea cifrelor de mai sus trebuie privite cu maximă circumspecție. În primul rând, pentru că ele cunosc o
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a mariajului. Cu precizarea că 25% dintre culturile planetei nu practică nici un fel de negociere, din rândul celor care au asemenea forme, ierarhia arată astfel: cumpărarea miresei - 44%, servicii în contul miresei - 19%, zestre indirectă - 12%, schimburi de cadouri - 11%, zestre directă - 8%, schimb de femei - 6%. Structura formelor economice ale mariajului și cu atât mai mult exactitatea cifrelor de mai sus trebuie privite cu maximă circumspecție. În primul rând, pentru că ele cunosc o schimbare rapidă și la populațiile „exotice”, sub
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai important este desigur mama.) În timp, respectivele imagini se consolidează în subconștient și determină interacțiunile cu cei apropiați, în speță cu membrii familiei. Relațiile obiectuale interiorizate în trecut se vor proiecta mereu în prezent, în interacțiunile din familie. Dacă „zestrea” mental-emoțională este psihopatologică, ea va produce grave tulburări în mediul familial. Multă vreme, scena terapiei americane - și nu numai - a fost dominată de psihanaliză. Precizez însă că terapia familială de această factură este totuși ceva diferit, ea operând cu modelul
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
normelor disciplinare ale Apostolului, care nu ar fi ezitat să le elimine din viața creștină și nici nu ar fi folosit un limbaj cu specific milităresc în chestiuni profund religioase. Spirit puternic, Apostolul îndrăgea oamenii puternici pentru că tăria spirituală este zestrea morală și emblema adevăratului creștin: Deoarece Dumnezeu nu ne-a dat duhul temerii, ci al puterii și al dragostei și al înțelepciunii (2Tim 1, 7). Poseda această virtute într-o mare măsură, făcându-i pe credincioșii din Corint să se
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a ochilor, a păsării în căușul palmei, a petalelor „în” floare) este resimțită concomitent ca tensiune și salvare, dublată fiind de figurile deschiderii gingașe (spargerea, sfârtecarea, visul în turn, roua, mierea, aburul) ce catalizează relațiile dintre elemente: „În lada de zestre/ninsoarea unei ierni de demult/ se mai zbate./ Simți tu/ Înfrigurarea și spaima/ acelui măr în singurătate.” Alte filiații evidente ar fi Grete Tartler și Doina Uricariu. Ieșirea de sub zodia transparenței, alterarea diafanului prin umor acidulat și a reveriei prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286479_a_287808]
-
pe retină, pentru totdeauna, imagini care ne îmbogățesc muzeul imaginar. Din această călătorie în lumea liniei înțelegem că lumea formelor se ordonează stilistic și compozițional după tema aleasă, iar universul de forme ajunge la expresivitate maximă. Imaginile antologice analizate devin zestrea fiecărui artist pe care trebuie s-o uite cât mai repede, pentru a-și căuta un drum, o cărăruie sau o potecă personală în artă. XXIII. Laudă mâinii Oricât de îndrăznețe, de inspirate, de vizionare sunt ideile unui creator, ele
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
voiaj scriind, o dată, niște note de drum din Apus, altă dată un reportaj de la Târgu Ocna sau dintr-un „peregrinagiu la Neamț”. În Suvenire de călătoria în Basarabia meridională (1857), blajină evocare mărturisind „plăcerea călătoriei”, lasă să se întrevadă că zestrea sa este aceea de povestitor. E ceea ce face farmecul operei sale de căpătâi, Suvenire contimpurane (1888). Scriitorul este, prin structură, un memorialist. Având voluptatea spunerii, el nu reconstituie întâmplări de odinioară („din copilărie”, „din tinerețe”, „din anul 1848”) de dragul adevărului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
există plăcere care să nu ducă la dezgust”. Copilul până nu plânge nu capătă țâță. (Fără cerință nu este făgăduință: „Cere și ți se va da”; „Bate și ți se va deschide”.) Cine are fată Îmbătrânește repede. Nu poți lăsa zestrea fetei pe mâna norocului.) Omului sărac nici boii la jug nu-i trag, nici lemnele În foc nu-i ard. (În schimb, „La omul bogat și cocoșul ouă”; „La cel bogat merge și dracul cu colaci”. Săracului i se potrivește
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de detectat. La Jean Echenoz o ploaie monotonă, tânguitoare, se transformă pe nesimțite Într-o ploaie cu sânge (În finalul romanului Nous trois). La Chevillard moartea produce guturai Mourir m’enrhume sau reprezintă o prezență perpetuă prin preluarea obligatorie a zestrei vestimentare a defunctului Boborikine de către personajul narator În romanul Préhistoire. Les Champs d’honneur este un roman ilustrativ pentru toate aceste dominante amintite. Aproape la fiecare sfârșit de capitol cineva moare. Un Întreg capitol este dedicat morții: moartea tatălui naratorului
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Poetul se apleacă asupra unității ființei noastre de-a lungul timpului. Meditația este gravă "Respir cu morții și mă plimb în somn/ Și-n moarte merg alături de străbuni/ Va trebui să fiu ca dânșii domn,/ Ei pleacă eu rămân în zestrea lumii" ("Scrisoare neterminată a lui Ion Vodă la Rășcani"). Istoria este fructul experiențelor umane, căreia poeții, măcar ocazional, îi poartă mesajele. O efigie, turnuri vechi, mănăstirile sunt contemplate și evocate cu demnitatea omului care le-a creat și care continuă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lui și pomană cu oale și toiege" și o fată mare a scos din fântână treizeci de zile: "Câte o vadră de apă ne-ncepută, asta în caz de sete/ Pe lumea ailaltă.". Moș Nicolae cere să se cioplească lada de zestre: "Acum este foarte bucuros că stejarul acela venea/ De minune". Întâmplările cele mai vii, păstrate cu sfințenie în memorie, sunt însă cele legate de revoltă. Țăranii, de sărăcie și, de nedreptățile suferite, se răscoală. Astfel, întâmplarea legată de o goană
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]