38,221 matches
-
închise nu doar pentru a împiedica acuzarea membrilor familiei imperiale, dar și pentru denaturarea mărturiilor celor puși sub acuzație de așa natură încât împăratul să nu fie implicat în vreun fel.nc Oficiali din justiție și membrii guvernului japonez au colaborat cu liderii aliați pentru completarea unei liste a bănuiților de crime de război. Persoanele arestate și încarcerate, considerați suspecți din „clasa A”, au jurat solemn să-și protejeze suveranul împotriva oricărei acuzații de crime de război. Astfel, cu „luni mai
Ocupația Japoniei () [Corola-website/Science/309337_a_310666]
-
Ion Pachia Tatomirescu a publicat - în ziare / reviste din România și din alte țări ale Europei și Americii - 1029 articole / studii interdisciplinare (critică, istoria civilizațiilor, teoria literaturii, stilistica, lexicologie, istoria religiilor etc.). Lista ziarelor / revistelor la care Ion Pachia-Tatomirescu a colaborat, ori publică: "Al cincilea anotimp" (Oradea, 2001), "Amfiteatru" (București, 1968), "Annales de l’Academie des Lettres et des Arts du Perigord" (Revue Littéraire et Artistique, Bordeaux / France, 1991), "Anotimpuri literare" (Timișoara, 1994; 2005), "Art et Poésie" (Franța / Pagny sur Meuse
Ion Pachia-Tatomirescu () [Corola-website/Science/309382_a_310711]
-
românească" (Sibiu / Timișoara, 1995 - 2006, unde, din 2005, a fost și redactor), "Steaua" (Cluj-Napoca, 2002), "Sfârșit de mileniu" (Craiova-Bechet, 1996 - 2000), "Tomis" (Constantă, 1968), "Transilvania" (Sibiu, 1983 - 1988; 2003), "Unu" (Oradea / Târgu-Jiu, 2006, 2007) etc. Web-reviste la care Ion Pachia-Tatomirescu colaborează: "Agero" (Stuttgart, 2006, 2007), "Mouvances" (Canada / Montréal, 2006, 2007), "Noi, Nu !" (Cluj-Napoca) etc.
Ion Pachia-Tatomirescu () [Corola-website/Science/309382_a_310711]
-
respectivă că s-au tăiat din film scenele în care a jucat din rațiuni de scurtare a duratei filmului, dar privind retrospectiv, crede că prestația sa a fost considerată probabil neadecvată. El a spus că de atunci nu a mai colaborat cu Oliver Stone. La începutul filmului, când este prezentată o imagine de pe ringul de tranzacționare bursier, este trecut ca an al desfășurării evenimentelor anul 1985. Cu câteva momente mai târziu, Marvin comentează cu sarcasm cum Gordon Gekko a vândut fără
Wall Street (film) () [Corola-website/Science/309392_a_310721]
-
Urzica, Flacăra, România literară, Contemporanul. Părăsește România în 1986 și așteaptă în Grecia viza de emigrare în Statele Unite ale Americii. Între timp deschide o expozitie personală la sala Ministerului Culturii din Atena și expune lucrări în diferite galerii din Atena. Colaborează la revistele "Parapende" și "Babel" tot din Atena. Din 1987 se stabilește la New York unde începe o susținută și alte publicații americane, cât și în presă emigrației românești. Colaborează la revista "Meridian" editata de Dorin Tudoran. Pentru o scurtă perioadă
Daniel Ionescu-Dion () [Corola-website/Science/309425_a_310754]
-
Culturii din Atena și expune lucrări în diferite galerii din Atena. Colaborează la revistele "Parapende" și "Babel" tot din Atena. Din 1987 se stabilește la New York unde începe o susținută și alte publicații americane, cât și în presă emigrației românești. Colaborează la revista "Meridian" editata de Dorin Tudoran. Pentru o scurtă perioadă (1989) este redactor colaborator la Europa Liberă (Washington DC) pregătind o rubrică săptâmânală de artă. Urmează cursuri universitare de specialitate la Parsons Institute of Design și The New School
Daniel Ionescu-Dion () [Corola-website/Science/309425_a_310754]
-
în dificilă lume a caricaturii contemporane. Miron Dinulescu Daniel Ionescu Dion are o definiție memorabilă a speciei pe care o cultiva: "Desenul de presă rămâne un gen artistic cu iz de efemerida, dar cu impact de dinamita". Publicațiile la care colaborează însoțesc principalele articole cu ilustrații ce se vor comentarii la text. Desenele lui Dion au apanajul incisivității, dar și al expresiei estetice, dând echilibru materialelor tipărite. Ion Butnaru Grafician al tranșeelor și al arsenalelor, Dion vine la o tribuna încununată
Daniel Ionescu-Dion () [Corola-website/Science/309425_a_310754]
-
din cadrul Directoratului de Ceremonii a acționat ca un - de facto - dictator al statului. Deși Gospodăria Imperială a avut ca personal, în mare parte, eunuci și doamne de la palat, a existat un birou de serviciu public numit Oficiulul Sigiliului, care a colaborat cu agențiile eunucilor în păstrarea sigiliilor imperiale, salariilor, și a timbrelor. Au fost, de asemenea, oficii de servicii publice pentru a supraveghea treburile prinților imperiali. După domnia Împăratului Hongwu, care din 1373 până în 1384 a ocupat funcțiile oficiale sau birourile
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
de William Shakespeare, "Învierea" de Lev Tolstoi, "Crimă și pedeapsă" după Fiodor Dostoievski, "Viforul" de Barbu Ștefănescu Delavrancea, "Răzvan și Vidra" de Bogdan Petriceicu Hasdeu, în regia lui Victor Ion Popa. În 1929 s-a mutat la București, unde a colaborat cu mai multe trupe teatrale independente, printre care compania Maria Ventura, teatrul Bulandra-Maximilian-Storin și trupele îndrumate de Sică Alexandrescu. În 1941 a fost angajat la Teatrul Nostru, condus de Dina Cocea. După 1944 a jucat la Teatrul Municipal din București
Jules Cazaban () [Corola-website/Science/309451_a_310780]
-
ieșene" și Aurel Leon în "Umbre" (vol. IV). N. A. Bogdan a publicat un număr mare de articole în domenii variate, semnate cu numele propriu sau cu pseudonimele Basile N., Cezar, Clio, Dan, Iassiensis, N. a Irinei și altele. El a colaborat la diverse ziare și reviste din țară și străinătate. El a scris la următoarele periodice românești: "Steaua României", "Zimbrul", "Liberalul", "Pactul social", "Curierul intereselor generale", "Arhiva", "Mișcarea", "Evenimentul", "Opinia", "Ecoul Moldovei", "Telegraful", "Femeia Română", "Constituționalul", "Familia", "Gazeta săteanului" din Râmnicu
Nicolai Andriescu-Bogdan () [Corola-website/Science/310362_a_311691]
-
următoarele periodice românești: "Steaua României", "Zimbrul", "Liberalul", "Pactul social", "Curierul intereselor generale", "Arhiva", "Mișcarea", "Evenimentul", "Opinia", "Ecoul Moldovei", "Telegraful", "Femeia Română", "Constituționalul", "Familia", "Gazeta săteanului" din Râmnicu Sărat, "Amicul familiei" din Gherla, "Glasul Basarabiei", "Curierul Slănicului" sau "Carmen Silva". A colaborat și la periodice din străinătate, cum sunt: "Revue Parisienne", "La Revue Franco-Italienne", "L'Université Literaire", "Revue Firenziènne" și "Geflügel Börse" (Leipzig). El însuși a editat mai multe reviste: "Scrieri amuzante" (1875-1876), foaia literară săptămânală "Cabinetul de lectură" (1878), "Arta" (1883-1884
Nicolai Andriescu-Bogdan () [Corola-website/Science/310362_a_311691]
-
mare colecție de insecte din țară (circa 250.000 de exemplare). Semnalează, pentru prima dată, peste 300 de specii din fauna României. Identifica 8 taxoni noi pentru știință. Genuri și specii noi îi poartă numele (genul Nemeșia, de exemplu). A colaborat la prestigioase publicații din țară și de peste hotare. A fost ales membru al Societății de Stiinte Biologice din România, al La Société Entomologique de Mulhouse și Entomological Society of Japan.
Ioan Nemeș () [Corola-website/Science/310423_a_311752]
-
istoria TEI, legată de venirea, în bloc, a unui nou grup de actori - absolvenți ai Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice. În această perioadă teatrul își diversifică sensibil spectrul activităților - abordează teme noi, dezvoltă în continuare tradiția „spectacolelor mari”, colaborează cu regizori invitați, acordă o atenție sporită dramaturgiei moderne, naționale și internaționale, cu un pronunțat aspect social, promovează noi nume în regie. În 2000, Ion Sapdaru, actor și regizor la Teatrul Național din Iași (România) montează la TEI spectacolul "Hamlet
Teatrul „Eugène Ionesco” din Chișinău () [Corola-website/Science/310431_a_311760]
-
sovietice prin ambuscade, sabotaje, asasinarea activiștilor comuniști, eliberearea partizanilor prizonieri și tipărirea de literatură clandestină. Partizanii lituanieni capturați au fost de multe ori torturați sau executați fără judecată, iar rudele lor au fost deportate în Gulag. Represaliile împotriva fermierilor care colaborau cu partizanii erau dure. Unitățile NKVD, numite „Plutoanele de apărare ale poporului”, (numite de lituanieni ca "stribai", din rusescul: "изстребители" -"distrugătorii") au folosit tactici de șoc pentru descurajarea rezistenței, așa cum a fost expunerea în milocul satelor a cadavrelor parizanilor executați
Frații pădurii () [Corola-website/Science/310420_a_311749]
-
curbilinie”, a susținut cu succes examenele și referatele de rigoare. Între anii 1972-1998, a fost inginer șef și apoi director-general la mai multe fabrici (FEPA Bârlad, Tehnoton Iași, Combinatul de Utilaj Greu Fortus din Iași ș.a.). În această perioadă a colaborat și vizitat parteneri din Polonia, Germania, S.U.A., China, Italia, Franța, conducând atragerea în fabricație românească (sub licență) de produse industriale din Italia, S.U.A., China. De profesie inginer, Uncheșel era în anul 1970 asistent la Catedra de mașini-unelte și scule din cadrul
Emil Uncheșel () [Corola-website/Science/310443_a_311772]
-
nai B'rith" din țară și din străinătate. S-a ocupat de personalități ale istoriei și culturii iudaice, ca Ben Zakai, Ezra, Uriel Acosta, Baruch Spinoza, de literatură, Psalmi, a întocmit un "Sidur" (i.e carte de rugăciuni) etc. A colaborat la "Revista israelită", la publicații românești, a participat la polemici pe teme iudaice, a susținut acțiuni filantropice. Cu prilejul aniversării a 40 de ani de funcționare ca predicator și rabin la Templul Coral, dr. M. Beck a scris o autobiografie
Meyr Moritz Beck () [Corola-website/Science/310461_a_311790]
-
ca urmaș al lui "Iacob Singer (1867-1939)", care fusese timp de decenii prim-rabinul templului. Neumann s-a căsătorit în 9 mai 1948. Soția sa, Edit Fuchs, originară din Sighetu Marmației, a supraviețuit deportării la Auschwitz. Sub pseudonimul "„Năuneanu"" a colaborat la revista "„Lupta patriotică"", periodic al "Uniunii Patrioților" (din care făcea parte și George Călinescu). Scria articole pe teme de politică externă, comentarii, opinii despre evoluția lumii și despre necesitatea modernizării postbelice. Periodicul s-a transformat în cotidianul "„Banatul"", dar
Ernest Neumann () [Corola-website/Science/310463_a_311792]
-
a motivat că demisia sa are la bază faptul că fuziunea PNL-PDL este inacceptabilă, dar și că președintele liberalilor, Klaus Iohannis, a fost desemnat candidat al partidului la Președinție. A fost unul din primii politicieni români acuzați că ar fi colaborat cu Securitatea. În data de 4 septembrie 2006, împreună cu Mona Musca, a fost exclus din PNL. În urmă câștigării procesului cu Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, acesta și-a dovedit nevinovăția și a fost reprimit în PNL. Deputatul a
Ioan Ghișe () [Corola-website/Science/304941_a_306270]
-
eliberat de sub ocupația nazistă, și a început să preia treptat administrația țării, odată cu retragerea germanilor. Guvernul în exil de la Londra nu putea miza decât pe Armata Teritorială. De aceea, guvernul în exil a stabilit că dacă Armata Teritorială trebuie să colaboreze cu Armata Roșie la nivel tactic, în schimb, autoritățile clandestine ale Statului Secret Polonez trebuiau să preia puterea în zonele controlate de Aliați (vedeți Operațiunea Furtuna) pentru a preveni posibilitatea ca sovieticii să preia controlul asupra întregii țări. Eșecul Insurecției
Istoria Poloniei (1939-1945) () [Corola-website/Science/304932_a_306261]
-
fie repatriați împotriva dorinței lor de către autoritățile aliate în URSS. Profitând de această hotărâre, guvernul polonez, dornic să rezolve odată pentru totdeauna problemele minorităților belorusă și ucrainiană, a retras în 1947 cetățenia mai multor membri ai acestelor etnii și a colaborat activ la expulzarea lor din regiunile sud-estice ale țării în Uniunea Sovietică (Operațiunea Vistula). În Polonia postbelică, singura minoritate semnificativă a rămas cea evreiască. Lista conducătorilor polonezi
Istoria Poloniei (1939-1945) () [Corola-website/Science/304932_a_306261]
-
aprilie 1939, entuziasmat de interpretarea tânărului dirijor, Hitler i-a acordat titlul creat ad-hoc „dirijor național” (în ). A revenit ca director artistic al operei de stat din Viena (1957 - 1964) și al Festivalului de la Salzburg (1956 - 1960). Din 1948 a colaborat și cu teatrul La Scala din Milano. Renumele internațional și l-a dobândit cu înregistrarile făcute cu Filarmonica din Berlin Împreună cu regizorul francez Henri-Georges Clouzot, Karajan a produs filme ale concertelor și operelor dirijate. A vizitat Statele Unite împreună cu Orchestra Philharmonia
Herbert von Karajan () [Corola-website/Science/304955_a_306284]
-
dirijor la orchestrele filarmonice din Salzburg, Viena, Berlin, Londra, Karajan a devenit o valoare incontestabilă a patrimoniului cultural-artistic universal. A fost director al orchestrei filarmonice din Viena, director și dirijor al orchestrei filarmonice din Berlin. A înregistrat sute de discuri, colaborând și cu mulți din marii soliști ai lumii: Anne-Sophie Mutter (favorita sa), Evgheni Kissin, Lazar Berman, Elisabeth Schwarzkopf, Luciano Pavarotti, Vladimir Horowitz, Sviatoslav Richter, Nigel Kennedy ș.a. Alți mari muzicieni, ca Isaac Stern și Ițhac Perlman, i-au refuzat colaborarea
Herbert von Karajan () [Corola-website/Science/304955_a_306284]
-
lucrătoare de croitorie în vârstă de 20 de ani, care îi va servi ca model și devine tovarășa lui de viață. În 1866 se naște primul lor copil, Auguste Eugene Beuret. În 1870 pleacă cu Carrier-Belleus la Bruxelles și va colabora cu acestă până în 1872, cănd Rodin se asociază prin contract cu sculptorul belgian Antoine-Joseph Van Rasbourgh, cu care realizează decorarea unor edificii publice din Bruxelles (clădirea Bursei, palatul Academiei) și case particulare. Pictează singur o serie de peisaje din pădurea
Auguste Rodin () [Corola-website/Science/304966_a_306295]
-
a sinucis fiind-că a fost bănuit că, prin unele activități ale sale, ar fi favorizat transmiterea către inamic a „Planului de campanie al Armatei Române”, numele său aflându-se pe celebra „listă a lui Günther”, alături de numele celor care au colaborat cu Puterile Centrale. Prim-ministrul Ion I. C. Brătianu ar fost informat de aceste scurgeri de informații, l-a păstrat nominal ca șef al Marelui Stat Major pe generalul Zottu, pentru a nu avea neplăceri cu Puterile Centrale, dar a însărcinat
Vasile Zottu () [Corola-website/Science/304987_a_306316]
-
care ne spune, cu emoție, ca a conceput-o în anul în care i s-a nascut față - este un dispozitiv ce poate să reducă parțial gravitația corpurilor, invenție ce i-a atras atenția lui Henri Coandă, cu care a colaborat în diferite proiecte. Printre automobilele create de Justin Capră se află și „Șoleta F” - cea mai mica mașină din lume, cu un consum redus de benzină (0.5l/100km), care, de altfel, a fost văzută adesea pe drumurile țării. Din
Justin Capră () [Corola-website/Science/305011_a_306340]