37,049 matches
-
inaugurat la București, la 9 mai 2006, de Ziua Europei, pe Insula Trandafirilor din Parcul Herăstrău. Din păcate, bustul are plăcută de identificare inscripționata greșit, fără ca reprezentanții Primăriei Capitalei să sesizeze acest lucru în doi ani și jumătate de la inaugurarea monumentului. Concret, sculptorul Ionel Stoicescu, angajat de municipalitate să realizeze ansamblul monumental, l-a botezat ""Alterio"" pe omul politic italian Altiero Spinelli.
Altiero Spinelli () [Corola-website/Science/322580_a_323909]
-
când a fost cucerit de turcii otomani. După această dată, a devenit capitala sanjakului Menteșe. În timpul Războiului de Independență al Turciei (1919-1922), rezistența împotriva grecilor a fost condusă de Cafer Efe, erou local care a fost onorat prin ridicarea unui monument în centrul orașului. Orașul și-a schimbat dramatic compoziția etnică în timpul schimburilor de populație dintre Grecia și Turcia, de la sfârșitul războiului greco-turc din 1919 - 1922, când în Söke au fost colonizați emigranții turci din Creta.
Söke () [Corola-website/Science/322583_a_323912]
-
Pristanda. Figurile personajelor amintesc de chipul marilor actori care i-au interpretat de-a lungul timpului: Lucia Sturdza Bulandra, Alexandru Giugaru, Constantin Tănase, Dem Rădulescu, Grigore Vasiliu Birlic, Ion Chelaru, Radu Beligan, Mircea Diaconu etc. Inițial s-a intenționat amplasarea monumentului în "parcul Colțea", între Palatul Ministerului Agriculturii și Spitalul Colțea, dar, în final, acolo a fost montată Fântâna Vioara Spartă. Deoarece în noua locație, grupul statuar stă chiar pe planșeul parcării subterane ale Hotelului Intercontinental, lucrările de montare au fost
Grupul statuar „Căruța cu paiațe” din București () [Corola-website/Science/322620_a_323949]
-
Sorin Oprescu și a primarului Ankarei, Melih Gokcek. La eveniment au participat, pe lângă alte personalități, epigramistul Ștefan Cazimir, actorul Mircea Diaconu, fostul director al Teatrului Național Dinu Săraru și academicianul Răzvan Theodorescu, cel care a propus numele de "Caragialiana" pentru monument. Grupul statuar, la care s-a muncit aproximativ patru ani, a costat un milion de euro, bani care au fost plătiți de Primăria Capitalei și de Ministerul Culturii.
Grupul statuar „Căruța cu paiațe” din București () [Corola-website/Science/322620_a_323949]
-
1999). În paralel cu activitatea științifică, predă pe postul de conferențiar universitar la Facultatea de Istorie-Filosofie-Geografie a Universității din Craiova (din 1999) este membră în mai multe organizații: Comisia de Istorie a Orașelor din România de pe lângă Academia Română, Comisia Regională a Monumentelor Nr. 1, Moldova, Comisia Națională a Monumentelor a Ministerului Culturii și Cultelor, Liga „Mareșal Ion Antonescu” (1990-2003). De asemenea, face parte din colegiile de redacție ale revistelor „Europa XXI” (Iași) și „Historia Urbana” (Sibiu), publicații ale Academiei Române. Activitatea sa a
Stela Cheptea () [Corola-website/Science/322623_a_323952]
-
pe postul de conferențiar universitar la Facultatea de Istorie-Filosofie-Geografie a Universității din Craiova (din 1999) este membră în mai multe organizații: Comisia de Istorie a Orașelor din România de pe lângă Academia Română, Comisia Regională a Monumentelor Nr. 1, Moldova, Comisia Națională a Monumentelor a Ministerului Culturii și Cultelor, Liga „Mareșal Ion Antonescu” (1990-2003). De asemenea, face parte din colegiile de redacție ale revistelor „Europa XXI” (Iași) și „Historia Urbana” (Sibiu), publicații ale Academiei Române. Activitatea sa a fost distinsă cu mai multe premii: Stela
Stela Cheptea () [Corola-website/Science/322623_a_323952]
-
de bronz și încheiată printr-o cruce fixată pe un glob aurit. Pilaștrii cu capiteluri în volute pe deasupra intrării, precum și ornamentația turnului dau un aspect baroc întregii clădiri. După desființarea cimitirului aferent, în peretele bisericii au fost zidite și câteva monumente funerare, purtând caracteristicile stilului baroc. În interior se remarcă șase fresce (patru cu scene biblice, iar celelalte două cu scene istorice), așezate pe boltă și executate în jurul anului 1845 de către pictorul Nicolae Alexici care în anul 1863 realizează și pictura
Biserica Sârbească din Arad () [Corola-website/Science/322699_a_324028]
-
Crucea Martirilor Unirii 1918-1919 este un monument amplasat în parcul Eminescu din municipiul Arad. A fost ridicat la 17 mai 1936 în memoria celor uciși în timpul atacului Ungariei comuniste în vestul României. În anul 1918 izbucnește revoluția bolșevică în Ungaria la putere ajungând Bela Kun. Cu toate că Marile
Crucea Martirilor Unirii din Arad () [Corola-website/Science/322715_a_324044]
-
reocuparea teritoriului, ținutul arădean fiind ținta invadatorilor în perioada decembrie 1918-aprilie 1919, atacurile soldându-se cu 90 de morți din rândul preoților, învățătorilor și țăranilor români. Pentru a le cinsti memoria, filiala Arad a Ligii Antirevizioniste a hotărât ridicarea unui monument. Viitorul protopop al Aradului, Florea Codreanu, a venit cu ideea culegerii numelor celor căzuți pentru a-i înscrie pe monument. Data de 17 mai a fost aleasă ca moment al sfințirii. Acea dată avea o însemnătate importantă în istoria Aradului
Crucea Martirilor Unirii din Arad () [Corola-website/Science/322715_a_324044]
-
rândul preoților, învățătorilor și țăranilor români. Pentru a le cinsti memoria, filiala Arad a Ligii Antirevizioniste a hotărât ridicarea unui monument. Viitorul protopop al Aradului, Florea Codreanu, a venit cu ideea culegerii numelor celor căzuți pentru a-i înscrie pe monument. Data de 17 mai a fost aleasă ca moment al sfințirii. Acea dată avea o însemnătate importantă în istoria Aradului. În acea zi, în urmă cu 17 ani, intra în orașul de pe Mureș detașamentul Șase Vânători al Armatei Române punând
Crucea Martirilor Unirii din Arad () [Corola-website/Science/322715_a_324044]
-
religioasă a fost ținută de P.S. dr. Andrei Magieru, episcopul Aradului împreună cu un sobor de 36 de preoți. La final, întreg cortegiul s-a deplasat de la Catedrală până în piața Podgoria ce găzduia în acel timp Gară electrică. A urmat sfințirea monumentului și apoi discursuri ale personalităților prezente. Pot fi menționați Stelian Popescu (președinte al Ligii Antirevizioniste),profesor universitar Ioan Lupaș, profesor universitar Onisifor Ghibu, Ștefan Meteș, George Moroianu, Marius Peculea, doctor Alexandru Doroș, Vasile Goldiș, Ioan Suciu ș.a. Manifestarea dedicată dezvelirii
Crucea Martirilor Unirii din Arad () [Corola-website/Science/322715_a_324044]
-
Pot fi menționați Stelian Popescu (președinte al Ligii Antirevizioniste),profesor universitar Ioan Lupaș, profesor universitar Onisifor Ghibu, Ștefan Meteș, George Moroianu, Marius Peculea, doctor Alexandru Doroș, Vasile Goldiș, Ioan Suciu ș.a. Manifestarea dedicată dezvelirii crucii s-a încheiat cu preluarea monumentului de către primarul de atunci, doctor Romulus Coțoiu. Crucea a fost concepută după planurile arhitectului Silvestru Rafiroiu, ilustrând o troiță românească. Monumentul a fost executat de către frații Rossa. Este construit din granit și are următoarele dimensiuni: 3,6 metri înălțime, iar
Crucea Martirilor Unirii din Arad () [Corola-website/Science/322715_a_324044]
-
Marius Peculea, doctor Alexandru Doroș, Vasile Goldiș, Ioan Suciu ș.a. Manifestarea dedicată dezvelirii crucii s-a încheiat cu preluarea monumentului de către primarul de atunci, doctor Romulus Coțoiu. Crucea a fost concepută după planurile arhitectului Silvestru Rafiroiu, ilustrând o troiță românească. Monumentul a fost executat de către frații Rossa. Este construit din granit și are următoarele dimensiuni: 3,6 metri înălțime, iar brațul lateral are 1,20 metri. Pe margini este învelită cu o împletitură reprezentând un simbol al eternității și infinitului. În
Crucea Martirilor Unirii din Arad () [Corola-website/Science/322715_a_324044]
-
de către frații Rossa. Este construit din granit și are următoarele dimensiuni: 3,6 metri înălțime, iar brațul lateral are 1,20 metri. Pe margini este învelită cu o împletitură reprezentând un simbol al eternității și infinitului. În partea superioară a monumentului, situată central se află plasată stema României Mari. Pe fațada principală este scris următorul text:""Slăvit să fie Dumnezeu! Martirilor din ținutul Aradului jertfiți pe altarul dezrobirei naționale în anii 1918-1919. Ridicatu-s-a această sfântă cruce în zilele maiestății sale Carol
Crucea Martirilor Unirii din Arad () [Corola-website/Science/322715_a_324044]
-
înfricoșata porunca Ta. Să îi înconjure pre dânșii mila Ta și să-i îndrepteze la lăcașurile cele luminate de lumina feței Tale."" Sub acest text, precum și pe părțile laterale sunt înscrise cele 90 de nume ale martirilor. În timpul regimului comunist monumentul este demolat de pe locul său din Piața Podgoriei și aruncat în spatele bisericii de la Arad-Gai. Datorită lipsei de grijă crucea s-a degradat. În decembrie 1993 s-au alocat fonduri din bugetul de stat pentru recondiționarea și montarea monumentului "Crucea martirilor
Crucea Martirilor Unirii din Arad () [Corola-website/Science/322715_a_324044]
-
regimului comunist monumentul este demolat de pe locul său din Piața Podgoriei și aruncat în spatele bisericii de la Arad-Gai. Datorită lipsei de grijă crucea s-a degradat. În decembrie 1993 s-au alocat fonduri din bugetul de stat pentru recondiționarea și montarea monumentului "Crucea martirilor" în parcul Eminescu, situat în spatele Palatului Administrativ. Arhitectul arădean Miloș Cristea (1931-2003), care a restaurat monumentul declara într-un interviu:
Crucea Martirilor Unirii din Arad () [Corola-website/Science/322715_a_324044]
-
lipsei de grijă crucea s-a degradat. În decembrie 1993 s-au alocat fonduri din bugetul de stat pentru recondiționarea și montarea monumentului "Crucea martirilor" în parcul Eminescu, situat în spatele Palatului Administrativ. Arhitectul arădean Miloș Cristea (1931-2003), care a restaurat monumentul declara într-un interviu:
Crucea Martirilor Unirii din Arad () [Corola-website/Science/322715_a_324044]
-
ale Munților Cindrelului. Înspre nord se învecinează cu Podișul Secașelor. Orașele cele mai apropiate sunt Sebeșul (13km spre NV) și Sibiul (49km spre SE). Satele din împrejurimi: Petrești, Săsciori, Căpâlna, Rahău, Reciu, Gârbova, Cărpiniș, Miercurea Sibiului, au interesante situri și monumente istorice. Localitatea este o așezare de tip adunat, formată pe terasele inferioare ale pârâului omonim, altitudinea în centrul satului fiind de 328 m. Zona cea mai veche a vetrei locuite, Strada Principală, se desfășoară pe malul stâng, constituind axa principală
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
a fost construită în centrul localității de către greavul sas Herbord de Wrbow, în a doua parte a secolului al XIII-lea. Este monument istoric . Denumirea Gârbova provine din limba slavonă, iar comuna este numită în maghiară Szászorbó, și în germană Urwegen. Localitatea este situată în partea sud-estică a județului Alba, la poalele Munților Cindrel, 25 de km distanță de orașul Sebeș. Așezarea de la
Cetatea Greavilor din Gârbova () [Corola-website/Science/322730_a_324059]
-
scopul de a fi reședință oficială a baronului von Brukenthal și sediu al colecțiilor sale. Palatul se află situat în partea de vest a Pieței Mari, având adresa Piața Mare nr. 4. , azi Muzeul Brukenthal , a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2015, având codul de clasificare . Construcția a început după ce Samuel von Brukenthal a fost numit Guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei, funcție pe care a ocupat-o între anii 1777 și 1787. Ca model
Palatul Brukenthal din Sibiu () [Corola-website/Science/322747_a_324076]
-
asemănătoare din Jupânești, Valea Faurului și într-o oarecare măsură cea din Vultureștii de Jos. Construcția, cu toate adausurile spre apus și întăririle ulterioare, își păstrează în mare parte structura de lemn originală. Biserica lipsește deocamdată de pe noua listă a monumentelor istorice, însă vechimea ei și valoarea artistică a elementelor sale decorative o îndreptățesc la o îngrijire pe măsură. Faptul că această biserică s-a păstrat în anonimat până acum se datorează tencuielii, care a ascuns dar și păstrat vechea construcție
Biserica de lemn din Cerșani Vale () [Corola-website/Science/322769_a_324098]
-
al României Mari. Părtenie Cosma a decedat pe 22 septembrie 1923 la Călimănești și a fost îngropat la Sibiu cu funerarii naționale. Casă în care a locuit în Sibiu, situată pe Bd. Victoriei nr. 25, a fost înscrisă pe lista monumentelor istorice din Sibiu (cod LMI SB-II-m-B-20952) sub numele de "Casă Părtenie Cosma". O stradă din Oradea a fost numită "Stradă Părtenie Cosma". Liceul economic din Oradea poartă numele de "Colegiul Economic „Părtenie Cosma”".
Partenie Cosma (om politic) () [Corola-website/Science/322780_a_324109]
-
Palatium") au fost distruse complet, în timp ce în alte șapte alte cartiere, pagubele au fost limitate. Morții s-au numărat cu miile, iar cei rămași fără adăpost au fost într-un număr de circa două sute de mii. Numeroase edificii publice și monumente, precum și vreo 4.000 de "insulae" și 132 "domus" au fost distruse. În momentul incendiului, Roma, aproape de apogeu, era una din cele mai importante metropole ale Antichității. Număra circa 800.000 de locuitori. În acea epocă, incendiile se declanșau la
Marele incendiu din Roma () [Corola-website/Science/322790_a_324119]
-
Planimetria altarului prezintă particularitatea decroșului doar pe o singură parte, fără retragere pe latura de nord, pentru a adăposti proscomidia. Pisania fragmentară din pridvor, de la 1868, este singurul izvor scris cunoscut al istoriei bisericii. Lăcașul lipsește de pe noua listă a monumentelor istorice în ciuda valențelor artistice și istorice conservate. Vechimea construcției nu se cunoaște. În lipsa documentelor, biserica se poate data relativ, pe baza elementelor sculptate în portal, cel mai probabil din secolul 18. Ctitorii bisericii au fost moșnenii de loc. Momentul renovării
Biserica de lemn din Toplița, Argeș () [Corola-website/Science/322797_a_324126]
-
publicarea unor lucrări științifice. A fructificat activitatea sa de cercetător prin lucrări publicate, cum ar fi: “Expoziția de Botanică de la Seminarul Pedagogic Universitar din Cernăuți” (1933), “Un mare botanist - dr. Alexandru Borza” (1938), “Gherla, zece ani de activitate a Comisiei Monumentelor Naturii” (1940), la care se mai pot adăuga 10 lucrări și monografii publicate despre slujbași de seamă ai școlii românești sau despre metodologia organizării programelor de științele naturii și perfecționarea învățământului românesc. Pentru meritele sale deosebite de profesor și cercetător
Nicolae Hristea () [Corola-website/Science/322810_a_324139]