38,651 matches
-
apărători. Mai existau în spatele zidului și niște platforme de luptă care erau sprijinite tot pe blocuri de calcar. Dacă atacatorii treceau de aceste sisteme defensive ei trebuiau să dărâme o altă poartă (înaintea celui de-al doilea război dacic această poartă a fost blocată cu coloane luate din sanctuarele de la Costești) care permitea accesul pe o pantă dificilă spre platoul superior. După poartă singurul sistem defensiv care mai proteja cele două turnuri locuință de pe platou, era o dublă palisadă din stâlpi
Cetatea dacică Costești-Cetățuie () [Corola-website/Science/308928_a_310257]
-
aceste sisteme defensive ei trebuiau să dărâme o altă poartă (înaintea celui de-al doilea război dacic această poartă a fost blocată cu coloane luate din sanctuarele de la Costești) care permitea accesul pe o pantă dificilă spre platoul superior. După poartă singurul sistem defensiv care mai proteja cele două turnuri locuință de pe platou, era o dublă palisadă din stâlpi groși de lemn. Dacă era cucerită și această palisadă era cucerită cetatea. Cetatea mai era protejată și de alte sisteme defensive, care
Cetatea dacică Costești-Cetățuie () [Corola-website/Science/308928_a_310257]
-
la glezne, pe care atunci când le dă jos, puterea și viteza lui deja incredibilă crește și mai mult. Gai l-a învățat, deasemenea, cateva tehnici puternice, chiar interzise; din cauza unora din aceste tehnici, că abilitatea de a deschide cele 8 porți lotus de chakra îi pun corpul într-un mare risc, el având voie să le folosească doar pentru a proteja ceva sau cineva drag lui. El este dublat de Yoichi Masukawa în anime-ul japonez, iar în cel englez de
Naruto () [Corola-website/Science/308899_a_310228]
-
în templu, se găsesc doi piloni în formă de piramidă. Tot aici observăm o alee de acces cu statui de sfincși iar lângă intrarea principală, un Obelisc pe care se observă hieroglife, ce ne dezvăluie viața zeului. Templul are o poartă îngustă și înaltă, pe care dacă o treci descoperi o curte interioară cu altare de rugăciune aflate în coridoare acoperite și susținute de coloane. Pentru a aduce ofrande și a se ruga zeilor, credincioșii au acces numai în această curte
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
înflorește în orașe importante ca Assur și Ninive. Această artă are influențe sumero-akkadiene și babiloniene datorită extinderii teritoritoriilor ocupate de asirieni. Arhitectura este reprezentată în mare parte de construcții impunătoare cum sunt palatele ridicate pe terase artificiale înalte. Palatele aveau porți de intrare înalte, scări monumentale, turnuri și creneluri. Turnurile erau decorate în relief având scene cu animale reale sau fantastice. Palatele se întindeau pe suprafețe foarte mari, iar între zidurile acestora se găseau curți interioare precum și camere de locuit și
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
din aceleași materiale. Ca motive decorative babilonienii foloseau animale, flori sau figuri geometrice. Cu toate că Babilonul a suferit nenumărate distrugeri, acesta a fost reconstruit de către Nabucodonosor al II-lea care a refăcut vechile fortificații și a pus în fața acestora, la intrare "Poarta zeiței Ishtar". Tot în această perioadă sunt realizate și minunatele "grădinile suspendate ale semiramidei" și "Templul lui Marduk"(sau Turnul Babilonului). După stăpânirea Asiei occidentale și Egiptului, și formarea în secolul al VI-elea î.Hr. a unui imperiu important, arta persană
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
este diferit de cel cretan prin accentuarea funcției de protecție a locuitorilor. Astfel acesta este construit ca o fortăreață înconjurat de ziduri înalte și groase din piatră brută, nefasonate numite ziduri ciclopice și prevăzut cu turnuri de apărare. palatele au porți de intrare(exmplu:Poarta leilor-Micene), coridoare boltite din piatră, o cameră centrală de formă dreptunghiulară numită megaron și curți interioare. Megaronul este o sală de dimensiuni mari de obicei 12-10 metri care are în mijloc vatra. Deasupra vatrei acoperișul sprijinit
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
cretan prin accentuarea funcției de protecție a locuitorilor. Astfel acesta este construit ca o fortăreață înconjurat de ziduri înalte și groase din piatră brută, nefasonate numite ziduri ciclopice și prevăzut cu turnuri de apărare. palatele au porți de intrare(exmplu:Poarta leilor-Micene), coridoare boltite din piatră, o cameră centrală de formă dreptunghiulară numită megaron și curți interioare. Megaronul este o sală de dimensiuni mari de obicei 12-10 metri care are în mijloc vatra. Deasupra vatrei acoperișul sprijinit de coloane este întrerupt
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
romane se întâlnesc influențe ale artei etrusce și grecești. Influența etruscă în arhitectura romană se poate observa în preluarea unor principii urbanistice ce stau la baza înființării și organizării orașelor prin folosirea unor planuri regulate, cu străzi drepte și trotuare, porți monumentale de acces sau prin sisteme de canalizare. Pentru planurile caselor particulare, influența etruscă se observă prin apariția camerei centrale numită Atrium iar pentru templele de cult apariția podiumului din piatră foarte înalt și amplasarea coloanelor, dar și preluarea arcului
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
construcții monumentale, imounătoare iar străzile fiind construite și dispuse în funcție de aceste nuclee. În orașele romane, se asigurau o serie de servicii aduse cetățenilor lor, cum ar fi: aprovizionarea cu apă, prin apeducte, asigurarea protecției prin ziduri și a accesului prin porți de intrare, asigurarea liberei circulații prin străzi și trotuare, dotarea cu edificii politico-administrative, juridice, culturale și religioase, depozitarea alimentelor și distribuirea lor, asigurarea spațiilor de locuit dar și a celor pentru recreere și distracție. Forumum romanum(Forumul) este cel mai
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
cele civile cum ar fi locuințele sau depozitele. Ca materiale de construcție ale acestora, erau folosite piatra fasonată, bolovanii sau lemnul. Cetățile erau construite pe plan neregulat, având ziduri din piatră, cu turnuri pătrate și cu una sau mai multe porți. Exemple pot fi: fortificațiile de la Costești, Blidaru, Piatra Roșie, Sarmizegetusa. Ceramica daco-geților avea ca motive de decor, figuri geometrice, simboluri solare, schematic stilizate. Daco-geții nu au folosit reprezentarea figurativă pe vasele de ceramică motivul fiind conflictul acestora cu Roma. Exemple
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
desființării cimitirului din jurul bisericii. Acesta din urmă a lăsat loc actualei piețe în 1810. În centrul pieței a fost ridicată în 1852 statuia fondatorului orașului, Birger jarl. În secolul 19, cheiurile construite de jurul-împrejurul insulei i-au conferit rolul de poartă maritimă pentru transportul de persoane și mărfuri spre și dinspre interiorul Suediei. De această funcțiune vitală a insulei este legat unul dintre cei mai mari scriitori și artiști suedezi, August Strindberg, născut aici în 1849, în familia celui mare mare
Riddarholmen () [Corola-website/Science/309754_a_311083]
-
alungă pe efemerul domn în Transilvania. Radu Ilie mai face o încercare pentru recuperarea tronului, în august 1553, dar este împiedicat de sibieni lângă Sebeș din ordinul voievozilor Ștefan Dobo și Francisc Kendi, care doreau să mențină relații bune cu Poarta. Solicită, în mai multe rânduri, ajutor Habsburgilor în vederea obținerii tronului, dar sultanul cere reginei Isabella extrădarea fostului domn și a apropiatului său, vornicul Socol. La presiunea lui Mircea Ciobanul, care închide granițele și interzice negustorilor brașoveni să mai pătrundă în
Radu Ilie () [Corola-website/Science/309766_a_311095]
-
se află în localitatea omonima din județul Sălaj și este databila la mijlocul secolului al XVII-lea. Biserică se află pe lista monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserică nu este datata. O inscripție de pe vechea poartă de intrare în cimitir indică: ""Ani de la Is Hs 1643"". Este interesantă folosirea mixtă de litere latine și chirilice în această inscripție. Anul 1643 ar putea fi transferat într-o anumită măsură și bisericii, care, prin câteva trăsături vechi, susține
Biserica de lemn din Zimbor () [Corola-website/Science/309784_a_311113]
-
replierii armatei la Mainz, în urma înfrângerii suferite la Leipzig, un mare număr de soldați s-au refugiat la Metz, propagând o epidemie de tifos. Vaublanc s-a molipsit și el și nu a lipsit mult să piară. În 1814, deschide porțile orașului Metz și întâmpină cu entuziasm forțele coalizate. Menținut prefect de Moselle în timpul primei Restaurații, este promovat ofițer al Legiunii de Onoare, la 23 august 1814. La reîntoarcerea lui Napoleon, rămâne prefect în speranța păstrării Metzului pentru Ludovic al XVIII
Vincent-Marie de Vaublanc () [Corola-website/Science/309814_a_311143]
-
jurământul pe care îl depuseră sultanului și Ladislau cu oastea sa au mers mai departe, către ținta lor. Cesarini cunoștea intențiile lui Constantin, care era pregătit să-i lovească pe turci dinspre Morea. Bessarion îl îndemnase pe Constantin să închidă porțile elenismului în fața barbarilor la zidul Hexamilion. Dar nu recomandase lărgirea frontierelor despotatului de Morea la nord de acel zid, prin traversarea istmului și cotropirea pământurilor vecinilor, mai cu seamă că vecinii erau tot creștini, uniți cu ei prin unirea de la
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
a omorât 40 dintre ei. Cronicarul Ducas credea că acest episod a declanșat conflictul care avea să se încheie cu nimicirea bizantinilor. Incidentul l-a provocat pe împărat să-i facă sultanului o declarație formală de război. El a închis porțile Constantinopolului și i-a aruncat în temniță pe toți turcii aflați înăuntru. Acțiune inutilă: după trei zile, i-a eliberat. Cronicarul turc Tursun bei spune o poveste oarecum similară, despre o încăierare între niște ciobani și un grup de oșteni
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
Acțiune inutilă: după trei zile, i-a eliberat. Cronicarul turc Tursun bei spune o poveste oarecum similară, despre o încăierare între niște ciobani și un grup de oșteni turci. Cei din oraș au crezut că începuse războiul și au zăvorât porțile. Câțiva dintre comandanții sultanului, care merseseră într-o plimbare, s-au pomenit reținuți. Împăratul a constatat că fuseseră bine tratați și i-a trimis înapoi în tabăra lor, cu o escortă. Dar sultanul s-a mâniat. N-a acceptat nici o
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
decât cu intenție. Împăratul avea mare încredere în ei. Le-a cerut să se arate pe creasta zidurilor, așa încât inamicul să poată vedea cât de mulți erau; și când venețienii s-au oferit să stea de pază la cele 4 porți ale zidului dinspre țărm, el le-a încredințat cheile. Erau, de asemenea, bărbați din Genova, chiar dacă negustorii genovezi care trăiau în colonia lor fortificată de la Galata, dincolo de Cornul de Aur, nutreau speranța că, dovedindu-și neutralitatea, vor fi salvați, împreună cu
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
triple de fortificații avea de gând să-și dirijeze focul. Nici un dușman nu izbutise vreodată să pătrundă în oraș din partea aceea. Trei zile mai târziu, sultanul a sosit cu restul trupelor și și a ridicat tabăra aproape de bătaia tunului de la Poarta Sfîntului Roman, la jumătatea lungimii zidurilor. Bombardamentul a început aproape imediat. În același timp, flota turcească din Bosfor încerca să-și croiască drum înspre portul din Cornul de Aur. Dar împăratul se așteptase la aceasta și întinsese un lanț peste
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
multă speranță, după ce aliațiilor genovezi îi lăsaseră să se descurce singuri. Ienicerii au preluat controlul asupra zidului exterior, după care au escaladat și zidul interior. Între timp, un grup de circa 50 de turci a pătruns înăuntru printr-o mică poartă din zidul numit Kerkoporta. Au fost primii din oastea sultanului care au intrat în cetate. S-au urcat în turnul de deasupra porții și au înălțat steagul otoman. Tovarășii lor au înțeles semnalul și au repetat strigătele din interior, cum
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
ziduri. Apărătorii au început să fie cuprinși de panică, văzându-se încercuiți, fără scăpare. Împăratul a făcut tot ce a putut ca să-i reînsuflețească. În cele din urmă, se lupta corp la corp. Cea mai aprigă confruntare se desfășura la poarta numită Sfântul Roman, unde zidul interior fusese spart și probabil că acolo a fost văzut în viață, pentru ultima oară, Constantin Paleologul. Își scosese însemnele imperiale. A fost omorât luptând ca un ostaș de rând ca sa-i oprească pe turci
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
scris în jurnalul său că nimeni nu știa cu adevărat dacă împăratul era viu sau mort. Unii spuneau că trupul îi fusese văzut printre cadavre și s-a zvonit că împăratul se spânzurase în momentul când turcii au trecut de Poarta Sfântului Roman. O notă marginală la rextul jurnalului lui Barbaro repetă afirmația lui Leonardo, anume că împăratul s-a rugat în zadar să fie tăiat cu sabia. Apoi s-a prăbușit în înghesuială, s-a ridicat din nou, a căzut
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
prăbușit în înghesuială, s-a ridicat din nou, a căzut încă o dată și astfel a murit. Cardinalul Isidor îi scria din Creta colegului său Bessarion, la 6 iulie 1453, și-l informa că împăratul fusese rănit și ucis luptând la Poarta Sfântului Roman, înainte de bătălia finală. Dar a adăugat poveștii un detaliu nou: auzise că lui Constantin îi fusese retezat capul, care i-a fost oferit în dar sultanului-iar acesta, încântat să-l vadă, l-a supus la insulte și injurii
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
luase parte la apărarea cetății și scăpase cu o corabie venețiană imediat după cucerire, a înregistrat tristul fapt că împăratul fusese ucis și a adăugat: Unii spun că i-a fost tăiat capul; alții, că a pierit în îmbulzeala de la poartă. Se prea poate ca ambele istorisiri să fie adevărate. În epistola pe care i-a scris-o papei Nicolae al V-lea, în aceeași zi cu scrisoarea către Bessarion, cardinalul Isidor nu spune nimic despre omorârea împăratului, notând doar că
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]