36,644 matches
-
Măgureanu, la procesul intentat lui Nicolae Ceaușescu din 25 decembrie 1989 și la execuția liderului comunist. Tot el s-a ocupat și de înhumarea soților Ceaușescu. După Revoluția din decembrie 1989, el a deținut funcția de viceprim-ministru în primul guvern provizoriu și responsabil cu controlul serviciilor secrete (28 decembrie 1989 - 28 iunie 1990). Printr-un decret semnat în 26 decembrie 1989 de către Ion Iliescu, Direcția Securității Statului era trecută în componența Ministerului Apărării Naționale. În data de 31 decembrie 1989, imediat
Gelu Voican Voiculescu () [Corola-website/Science/306327_a_307656]
-
era trecută în componența Ministerului Apărării Naționale. În data de 31 decembrie 1989, imediat după arestarea gen. Iulian Vlad și a apropiaților acestuia, președintele CFSN, Ion Iliescu, l-a numit pe Gelu Voican Voiculescu, la acea dată viceprim-ministru în Guvernul provizoriu, în funcția de comandant al structurilor fostului "Departamentul al Securității Statului" . Începând din 2 ianuarie 1990, generalul Nicolae Militaru, împreună cu Gelu Voican Voiculescu, a coordonat preluarea de către MApN a Securității, trecându-se la analizarea organigramei acesteia și la creionarea viitoarelor
Gelu Voican Voiculescu () [Corola-website/Science/306327_a_307656]
-
absolvirea Politehnicii, Andrei Filotti a fost repartizat la Institutul de Studii și Proiectări Energetice - ISPE din București, unde a lucrat ca reprezentant al Institutului pe șantierul centralei hidroelectrice Sadu V. Aici a urmărit în special lucrările de execuție ale batardoului provizoriu, ale prizei de apă, ale galeriei de aducțiune și ale castelului de echilibru. În anul 1954, ca urmare a reducerii lucrărilor hidroenergetice, Andrei Filotti s-a transferat la Laboratorul de Cercetări Hidraulice (transformat ulterior în Institutul de Cercetări Hidraulice) al
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
martie 1918 Patton a primit comanda unei unități de 10 tancuri tip Renault FT-17. Pentru succesul său în organizarea școlii pentru tanchiști, Patton a fost promovat succesiv maior, locotenent colonel, apoi după contraofensiva de la SaintMihiel în septembrie 1918 la gradul provizoriu de colonel. În ofensiva de la Meuse-Argonne din 26 septembrie 1918 a fost rănit și decorat cu Distinguished Service Cross, cu Distinguished Service Medal, iar pentru rănire cu Purple Heart. Între cele două războaie în 1924 a absolvit școala pentru comandanți
George S. Patton () [Corola-website/Science/306393_a_307722]
-
lui Christos și sacramentele (tainele), cauza meritorie harului dăruit omenirii decăzute este Christos cu lucrarea sa de răscumpărare; cauza finală primară este preamărirea lui Dumnezeu, iar cauza finală secundară este mântuirea veșnică a omului. ul lucrător (actual) este o influență provizorie, supranaturală, a lui Dumnezeu, asupra puterilor sufletești ale omului, cu scopul de a-l îndemna la un act rânduit spre mântuire. Harul lucrător iluminează rațiunea și întărește voința, lăuntric și nemijlocit. Potrivit Apostolului Pavel, omul, de la natură, nu este în
Har () [Corola-website/Science/306451_a_307780]
-
Rabinsohn. ulterior cunoscută ca Ana Pauker. Primul lor copil, Tanio, a murit după câteva luni de la naștere, de dizenterie. Din decembrie 1918 a fost activ în Partidul Socialist din România. În decembrie 1921 a fost desemnat ca membru al Comitetului Provizoriu al PCdR (Partidului Comunist din România), apoi în 1922 devine membru în Comitetul Central și în Biroul Politic, fiind și delegat la Conferința partidelor comuniste din Balcani de la Sofia (1922) și la Berlin (1923). S-a distins ca unul din
Marcel Pauker () [Corola-website/Science/306450_a_307779]
-
Mary Grant era sora consulului englez la București, Effingham Grant, el însuși căsătorit cu o româncă, Zoia Racoviță, fiica lui Alexandru Racoviță. În timpul revoluției din 1848 a fost unul din liderii curentului radical al revoluționarilor; a fost secretar al Guvernului provizoriu, prefect de poliție (agă) la București și redactor al ziarului "Pruncul român". După înfrângerea guvernului revoluționar, face parte din primul lot de exilați, urcați de turci cu două plute în susul Dunării, până la granița cu Austria. De aici pleacă spre Franța
Constantin A. Rosetti () [Corola-website/Science/305784_a_307113]
-
Începând cu 27 decembrie 1989, se instituie funcția de "Președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale", care primea și atribuțiile de șef de stat. La începutul lunii februarie a anului 1990, organele centrale ale puterii politice se reorganizează, prin constituirea Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), al cărui președinte preia și atribuțiile de șef de stat. În perioada 20 aprilie 2007 - 23 mai 2007, președintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, a exercitat funcția de președinte interimar, ca urmare a votului Parlamentului de suspendare a
Președintele României () [Corola-website/Science/305828_a_307157]
-
4 septembrie, acest comitet publica propriul său ziar, "Soldatul român", avându-l ca director pe Iorgu Tudor. În același timp, Adunarea Națională Ucraineană decreta că Basarabia este parte a Ucrainei, ceea ce a dus la solicitarea de către moldoveni a protecției Guvernului provizoriu rus de la Petrograd. În perioada 23-27 octombrie 1917, consiliul ostășesc a proclamat autonomia Basarabiei și formarea "Sfatului Țării" ca organ legislativ. Au fost aleși 44 de deputați din rândurile soldaților, 36 de deputați din partea țăranilor, 58 de deputați fiind aleși
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
Fără să intre în discuții contradictorii cu respectivul maior, Candiano Popescu s-a deplasat la închisoarea orașului unde a eliberat „un număr de arestați”. De asemenea, a expediat o telegramă căpitanului Georgescu, comandantul grănicerilor de la Predeal: „Principele Carol răsturnat, guvernul provizoriu instalat, având de cap pe generalul N. Golescu ca regent. Sunt prefectul districtului, numit de guvernul provizoriu. Concentrați imediat grănicerii și în 24 de ore, dacă se poate, să fiți la Ploiești. Aștept de la patriotismul Dumneavoastră și de la energia Dumneavoastră
Republica de la Ploiești () [Corola-website/Science/305917_a_307246]
-
unde a eliberat „un număr de arestați”. De asemenea, a expediat o telegramă căpitanului Georgescu, comandantul grănicerilor de la Predeal: „Principele Carol răsturnat, guvernul provizoriu instalat, având de cap pe generalul N. Golescu ca regent. Sunt prefectul districtului, numit de guvernul provizoriu. Concentrați imediat grănicerii și în 24 de ore, dacă se poate, să fiți la Ploiești. Aștept de la patriotismul Dumneavoastră și de la energia Dumneavoastră acest serviciu”. Pentru a face cunoscută acțiunea pe plan internațional, „prefectul” a expediat ziarului românesc „Adevărul”, care
Republica de la Ploiești () [Corola-website/Science/305917_a_307246]
-
a provocărilor agenților germani, revoluționarii ruși au obținut în scurt timp controlul asupra capitalei. La 15 martie 1917, țarul Nicolae al II-lea a abdicat în favoarea fratelui său Mihail, care însă a refuzat învestitura, puterea fiind preluată de un guvern provizoriu, condus până la 20 iulie de prințul Lvov, iar de atunci de Kerenski. La 17 aprilie, avea să revină din Elveția și Vladimir Ilici Lenin, transportat într-un vagon plumbuit; în cele din urmă, la 7 noiembrie, Lenin avea să preia
Tezaurul României () [Corola-website/Science/305918_a_307247]
-
prințul Lvov, iar de atunci de Kerenski. La 17 aprilie, avea să revină din Elveția și Vladimir Ilici Lenin, transportat într-un vagon plumbuit; în cele din urmă, la 7 noiembrie, Lenin avea să preia puterea, înlăturând prin forță guvernul provizoriu. Tulburările aveau să cuprindă și Moscova; garda de cazaci însărcinată cu paza tezaurului românesc a trecut de partea revoluției. Pentru a asigura siguranța valorilor românești depozitate la Kremlin au fost trimiși 20 de jandarmi rurali îmbrăcați în civil, plecați de la
Tezaurul României () [Corola-website/Science/305918_a_307247]
-
Armatei Negre, care își ziceau și „haiduci ai morții”, au întreprins cu succes în decursul anilor 1949-1950 o serie de acțiuni pentru a zadarnici colectivizarea și comunizarea consătenilor lor. Acționau astfel din convingerea că regimul sovietic de ocupație este unul provizoriu, ca sovieticii vor părăsi în curând Basarabia și „ei vor trăi așa cum nu au mai trăit”. Majoritatea membrilor grupului au fost arestați în prima jumătate a anului 1950, kaghebeul folosea cele mai subtile metode în acest scop. În cele mai
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
Statului Israel, la 15 mai 1948 Beghin a rostit ultima sa chemare către partizanii săi la stația ei de radio a Irgunului "Kol Tzion Halohemet" (Vocea Sionului Luptător): La 11 iunie 1948 Beghin a semnat cu Israel Galili, reprezentantul Guvernului provizoriu al Israelului acordul de dizolvare al Irgunului și de integrare a sa în Armata de apărare a Israelului. Acordul a stabilit încetarea acțiunilor Irgunului ca formațiune militară în Statul Israel și în domeniul sub controlul Guvernului Israelului. În Ierusalimul asediat
Menahem Beghin () [Corola-website/Science/305278_a_306607]
-
de artă, pescuitul. Ion Solcanu a luat parte efectiv la evenimentele revoluționare din decembrie 1989 la Iași, fiind ales președinte al Comitetului Revoluționar al tineretului din Iași și desemnat de Institutele de Învățămînt superior din Iași ca membru al Comitetului Provizoriu de Conducere al Județului Iași pentru probleme de învățămînt și culte. La 19 ianuarie 1990 a fost ales secretar al Comitetului Provizoriu al Frontului Salvării Naționale din județul Iași. În urma alegerilor parlamentare desfășurate la 20 mai 1990 a fost ales
Ion Solcanu () [Corola-website/Science/305292_a_306621]
-
Revoluționar al tineretului din Iași și desemnat de Institutele de Învățămînt superior din Iași ca membru al Comitetului Provizoriu de Conducere al Județului Iași pentru probleme de învățămînt și culte. La 19 ianuarie 1990 a fost ales secretar al Comitetului Provizoriu al Frontului Salvării Naționale din județul Iași. În urma alegerilor parlamentare desfășurate la 20 mai 1990 a fost ales senator de Iași pe listele FSN, fiind reales ca senator în toate legislaturile post-revoluționare. În cadrul Senatului României, a îndeplinit funcțiile de președinte
Ion Solcanu () [Corola-website/Science/305292_a_306621]
-
București, până în anul 1989. Participă activ la evenimentele care au condus la răsturnarea regimului communist în perioada 21 dec. 1989 - 3 ian. 1990, pentru ca, în ferbruarie 1990 să participe la înființarea Frontului Salvării Naționale, fiind, pe rând, președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională, sector 1 în perioada februarie-mai 1990 și membru în Colegiul director al FSN între 1991 și 1992. Tot în această perioadă este ales pentru prima dată deputat în Parlamentul României, pe listele Frontului Salvării Naționale. În legislatura
Costică Canacheu () [Corola-website/Science/305313_a_306642]
-
fuziune la rece. Totuși, a existat și o controversă în legătură cu denumirea elementului, în perioada în care se căutau denumiri pentru elementele cu numărul atomic cuprins între 104 și 106. IUPAC a adoptat termenul de "unnilseptiu" (cu simbolul Uns) ca denumire provizorie și sistematică pentru acest element. În 1994, o comisie de la IUPAC a recomandat ca elementelul 107 să fie numit "bohriu" ci nu "nielsbohriu", deoarece nu mai există vreun element care să conțină numele întreg al unui savant. Acest fapt a
Bohriu () [Corola-website/Science/305363_a_306692]
-
anii 1991 și 1995 a stat în fruntea așa-zisulului "Soviet Suprem" al "Republicii Găgăuze". În paralel, Igor Smirnov a fost ales președinte al Republicii Nistrene în aceeași lună. La 17 ianuarie 1995, Guvernul Republicii Moldova aprobă (prin HG 35/ 1995) Regulamentul provizoriu privind alegerea Guvernatorului (Bașcanului) Găgăuziei. După ce autonomia Găgăuziei a fost acceptată de Parlamentul Moldovei, la 25 mai 1995, a avut loc primul tur al alegerilor pentru funcția de Guvernator al Găgăuziei, concomitent cu alegerile în Adunarea Populară a autonomiei. Nici unul
Guvernatorul UTA Găgăuzia () [Corola-website/Science/305364_a_306693]
-
În urma cererilor opoziției democratice de a i se permite reprezentarea în noile organisme ce urmau să pregătească primele alegeri libere din România, cereri susținute și de proteste de stradă în București, CFSN a acceptat înființarea unui nou organism, denumit „Consiliul Provizoriu de Uniune Națională” (CPUN) în care totalitatea partidelor înființate în primele zile de după revoluție constituiau ceva mai puțin de jumătate, restul fiind reprezentanți ai FSN. Diaconescu a fost membru al CPUN, despre care mai târziu avea să spună că a
Ion Diaconescu () [Corola-website/Science/305459_a_306788]
-
14 martie 1946) este un om politic român. A participat la revoluția română din 1989, a apărut la Televiziune de unde a dat citire unui apel, și a fost inclus în Consiliul Frontului Salvării Naționale (CFSN). A fost vicepreședinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN). În legislatura 1990-1992 a fost ales în Camera Deputaților pe listele partidului FSN în județul Teleorman. În 1992 a candidat pentru funcția de primar al Bucureștilor din partea FSN, obținînd în primul tur de scrutin din 9
Cazimir Ionescu () [Corola-website/Science/305469_a_306798]
-
președinte al acestui partid politic în județul Timiș și vicepreședinte la nivel național. Membru fondator al "Frontului Democratic Român", primul partid antitotalitar din România, înființat în 20 decembrie 1989 în balconul Operei din Timișoara, în zilele Revoluției Române. Membru Consiliul Provizoriu de Uniune Națională, Timiș (1990) Parlamentar Adunarea Constituantă (deputat) (1990-1992) Vicepreședinte Comisia de cultură a Camerei Deputaților (1990-1991) Președintele Comisiei de prietenie România-Franța (1990 -1991) Prim-vicepreședinte Frontul Salvării Naționale (1990 -1991) Membru fondator al partidului “Convenția Solidarității Sociale” (1992
Claudiu Iordache () [Corola-website/Science/305470_a_306799]
-
Karon Kampbell și Eva Ziem. Postfață Tadeusz Nowak.Editura Language Bridges, Richardson, Statele Unite ale Americii, 1989 5. Stepa memoriei (aforisme). Prefață: Constantin Sorescu. Editura „Călăuza”, Deva, 1993 6. Creșterea neființei (poezie), Editura Fundației Culturale I.D. Sîrbu, Petroșani, 1994 7. Veșnicie provizorie (teatru). Prefață: Dumitru Velea. Editura Fundației Culturale I.D. Sîrbu, Petroșani, 1996 8. Lirică poloneză (traduceri), Editura Fundației Culturale I.D. Sîrbu, Petroșani, 1996 9. Plains of Memory (aforisme), ediție în limba ebraică. Editura Manor, Tel Aviv 1999 10. Minnenas Stapp (aforisme
Valeriu Butulescu () [Corola-website/Science/305464_a_306793]
-
în limba armeană: Prefață A. Sepetian. Traducere: Georges Yegheyan. Editura Maison Naaman pour la Culture, Jounieh, 2007 35. Lulet perjetesise (aforisme), ediție în limba albaneză. Traducere și prefață: Baki Ymeri. Editura Bashkesise Kulturore te Shikptare, 2007 36. Docasna vecnost (Veșnicie provizorie), traducere și prefață: Jana Palenikova. Piesă de teatru publicată integral în „Revue svetovej literatury” nr1, Bratislava, 2007 37. Dashte az shan (aforisme), ediție în limba persană. Traducere: Manigeh Mohibbi. Editura Maison Naaman de la Culture, Jounieh, 2008 38. Elst baiamburd (aforisme
Valeriu Butulescu () [Corola-website/Science/305464_a_306793]