38,221 matches
-
la Fabrica de construcții, ca anticar și ca funcționar la Institutul de Hematologie. Fondator, în 1991, al Fundației Arhiva Culturală Română, alături de Fabian Anton. a debutat în revista Vlăstarul a Liceului „Spiru Haret” în anul 1928 și, până la arestare, a colaborat la numeroase publicații ale epocii.
Arșavir Acterian () [Corola-website/Science/305032_a_306361]
-
de Ionel Budișteanu să înregistreze primele trei piese la Electrecord: Am un pom în bătătură" și "M-am jurat că nu mai beau". Realizează numeroase alte înregistrări la Electrecord în perioada 1960-1965, apărute pe câteva ebonite și două discuri mici, colaborând cu importanți șefi de orchestră precum Nicu Stănescu, Zisu Georgescu sau Florian Economu. În 1964 se căsătorește cu acordeonistul Ion Onoriu, alături de care începe să înregistreze din 1970. În perioada 1965 - 1972 continuă să înregistreze un EP și un LP
Gabi Luncă () [Corola-website/Science/305031_a_306360]
-
acordeonistul Ion Onoriu, alături de care începe să înregistreze din 1970. În perioada 1965 - 1972 continuă să înregistreze un EP și un LP cu frații Gore (în 1965, respectiv 1967) și două LP-uri cu orchestra condusă de violonistul Constantin Mirea, colaborând în această perioadă cu instrumentiști de prestigiu ca Nicolae Florian, Nicolae Vișan, Nicolae Crăciunescu și Marcel Budală. Începând cu 1973 practic toate înregistrările de până la sfârșitul carierei sunt realizate alături de formația lui Ion Onoriu, orchestră căreia se alătură mai târziu
Gabi Luncă () [Corola-website/Science/305031_a_306360]
-
superior. Campaniile și incursiunile de pradă s-au intensificat în estul și vestul Europei în secolul V. În [[408]], Uldin, un conducător hun, a organizat o incursiune în sudul Dunării, având succes limitat . În vest, în [[425]]-[[434]], hunii au colaborat cu Aetius în Galia pentru a reprima acțiunile grupărilor Bagaudae, vizigoților și burgunzilor. Hunii s-au extins între timp . Spre [[440]], procesul de centralizare a puterii din interiorul neamurilor hunice s-a încheiat, aceștia controlând numeroase triburi, de la Caucaz până la
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
Europe centrale et orientale” în perioada 2001-2002. Din anul 2002, este membru al comisiei regionale de experți a AUF-BECO. În perioada martie 1999 - decembrie , a deținut funcția de consilier prezidențial pentru politica internă la Președinția României. În această calitate, a colaborat cu echipa de consilieri a Președintelui Emil Constantinescu, în una dintre cele mai dificile perioade ale istoriei recente a României. La data de 21 septembrie 2005, a fost numit în funcția de comisar guvernamental pentru Francofonie și secretar de stat
Cristian Preda () [Corola-website/Science/305035_a_306364]
-
1998-2002), Polis (la Editura Humanitas, 2003-2004) și Biblioteca de politică (la Editura Nemira, din 2004). A fost redactor la revistele Sfera Politicii] (1992-1996) și Polis (1995-1997). Din anul 2001, Preda este editor al revistei „Studia politica”. De asemenea, el a colaborat la revistele „22” (din 1996), Dilema (din 1994), Cartea (1995-1996), Litere, Arte & Idei (1992-1996) și Observatorul Cultural. Cristian Preda, ca șef de promoție, a fost membru al Partidului Comunist Român între anii 1987-1989. După Revoluție, el nu s-a mai
Cristian Preda () [Corola-website/Science/305035_a_306364]
-
Crăguești, Mehedinți - d. 1 mai 1967, Freising, Germania) a fost un ziarist, legionar și teolog ortodox în România și în exil (Germania). Din 1941 a fost internat în lagărul de la Buchenwald, până în 1944, datorită faptului că a fost legionar. a colaborat ca gazetar la revista Cuvîntul, editată de Nae Ionescu. În seara zilei de 15 martie 1943, George Racoveanu a ținut o conferință în fața grupului legionar Weimar-Buchenwald, în care a atacat atitudinea BOR: "Căci, iată, dacă un ins singuratic a ucis
George Racoveanu () [Corola-website/Science/305053_a_306382]
-
ei. În perioada 1902 - 1906 urmează cursurile școlii primare " Cuibul cu barză", de pe Strada Știrbei Vodă din București iar apoi, în perioada 1906 - 1914 frecventează cursurile Liceului "Gheorghe Lazăr" din București. În 1913, pe când era încă în liceu, începe să colaboreze la diferite ziare cu articole de politică externă. Intenționând să urmeze aceeași carieră cu tatăl său, în 1914 se înscrie la Facultatea de Farmacie din București și urmează cursurile facultății în primii doi ani. În 1916, la intrarea României în
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
trupelor române în Moldova, este afectat unităților militare de pe valea Trotușului. După terminarea războiului abandonează studiile de farmacie si se înscrie la Facultatea de Drept din București susținându-și teza de licență în 1922. În timpul facultății își continuă cariera jurnalistică colaborând ocazional la diverse publicații. În 1920, este contactat de Garabet Ibrăileanu să devină colaborator la revista Viața Românească unde a publicat, până în 1923 articole și cronici de politică externă După absolvirea facultății, se angajează ca redactor la ziarul Adevărul, ocupându
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
diferite persoane cu intenții mai puțin oneste. Un exemplu al unor asemenea probleme îl constituie cazul lui Julius Köver, care se prezenta drept corespondentul economic al cotidianului austriac Neue Freie Presse prezentând la București acte în regulă. În paralel, mai colabora și la ziarele ungurești Pester Lloyd și Budapesti Hirlap, precum și la publicațiile cehoslovace de limbă germană Prager Tageblatt și Die Wirtschaft. Din 1933 a fost înregistrat la Direcția Presei drept corespondent al agenției United Press of America. Julius Köver a
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
Facultatea de Economie de la Universitatea de Stat "Lomonosov" din Moscova. În anul 1970, revine în RSS Moldovenească, unde este numit ca profesor de științe administrative la Institutul Politehnic din Chișinău. Citat ca martor în procesul politic Șoltoianu-Usatiuc, a refuzat să colaboreze cu autoritățile sovietice. Alexandru Usatiuc-Bulgar (n. 1915) era un cetățean sovietic din RSSM, fost combatant al Armatei Române în cel de-al doilea război mondial. El s-a prezentat la 12 iunie 1970 la Consiliul de Stat al R.S. România
Mircea Druc () [Corola-website/Science/305055_a_306384]
-
doctoratul în filosofie, pedagogie și în istorie universală (1909). Este numit inspector școlar primar ortodox pentru școlile din Transilvania (1910-1914), fiind totodată și profesor de pedagogie la Institutul teologic din Sibiu (1910-1912). Refugiat în București între anii 1914 și 1916, colaborează cu Octavian Goga, Vasile Lucaciu și cu alți refugiați ardeleni la o campanie intensă pentru intrarea României în război alături de Antantă împotriva Austro-Ungariei. Pentru activitatea intensă pe această linie, Onisifor Ghibu a fost condamnat în 1915, în contumacie, de Curtea
Onisifor Ghibu () [Corola-website/Science/305079_a_306408]
-
al Franței. În industria ușoară activează întreprinderea de confecții „Ialtexgal-Aurica” S.A. Întreprinderea produce vestimentație pentru adulți și copii, articole specializate - saci de dormit pentru civili și militari, vestimentație sportivă, cojoace și veste moderne pentru femei și bărbați. La producerea lor colaborează cu firme din țările Austria, Slovacia, Italia, Marea Britanie. Domeniul construcției este reprezentat de „Viteza-Ceapchin” S.R.L. - produce piese de construcție din beton armat: plăci pentru pavarea trotuarelor, plăci din beton. În Ialoveni activează circa 50 întreprinderi în sfera comerțului, 3 întreprinderi
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
Vartic" și liceul teoretic „Petre Ștefănucă”. De asemenea este prezentă o instituție de tip internat cu 150 de copii. În Ialoveni sunt organizații neguvernamentale, una din ele este Eco Ialoveni ce își desfășoară activitatea pe teritoriul orașului și raionului Ialoveni, colaborând cu organizațiile de stat și cele publice, cu alte organizații nonguvernamentale din teritoriu. Sistemul de ocrotire a sănătății este asigurat de un spital, un centru al medicilor de familie, un punct de felceri și moașe și 3 farmacii. Activitatea culturală
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
prilejul aniversării a 15-a de la Unire, publică „Albumul Basarabiei in jurul marelui eveniment al Unirii”, lucrare cu valoare de document istoric. După 1940 activitatea acestui înaintaș este învăluită de mister. Teodor Vicol (s-a născut în anul 1888). A colaborat activ cu ziarul „Cuvânt Moldovenesc” și revista „Viața Basarabiei”, el este autorul volumelor de nuvele „Pe scara vieții” (1919), „Dureri și nădejde” (1937) și a devenit profesor cu renume la Facultatea de Medicină din Iași. Nicanor Crocos (1890-1977), după absolvirea
Biești, Orhei () [Corola-website/Science/305193_a_306522]
-
dar și vicepreședinte al "Centrului studențesc" din Cernăuți, dând dovadă de cel mai înfocat romanism cu prilejul manifestărilor și congreselor studențești. A organizat primul Congres al Studențimii Bucovinene (1936) și a fost delegat timp de trei ani la Uniunea Studenților. Colaborează intens la revistele "Iconar" (directori Mircea Streinul și Liviu Russu), "Însemnări Sociologice" (Dir. Traian Brăileanu), "Răboj", "Bună Vestire" (director Mihail Manoilescu, căruia îi urmează Dragoș Protopopescu și Toma Vlădescu), "Glasul Bucovinei", "Convorbiri literare" de sub conducerea lui I.I. Torouțiu (1888-1953), "Gazeta
Vasile Posteucă () [Corola-website/Science/305223_a_306552]
-
se refugiază în exil, unde a cunoscut mai multe stațiuni de popas: Polonia, Germania, Austria, Franța, Canada, Statele Unite. În Germania a fost internat mai întâi în lagărul Rostock împreună cu ceilalți legionari refugiați, apoi în lagărul de la Buchenwald. În „perioadă Rostock”, colaborează masiv la revista "Axa" (serie nouă) de sub conducerea lui Paul Costin Deleanu. După evenimentele din august 1944 când România este invadată de hoardele bolșevice, Vasile Posteuca se încadrează în Armată Națională constituită de Guvernul Național-Legionar de la Viena la [10 decembrie
Vasile Posteucă () [Corola-website/Science/305223_a_306552]
-
de "Master of Arts" în 1953, iar în 1962 titlul de "Doctor în Litere" cu o dizertație despre Rilke ("Inner experience în Rilke's work"), iar din noiembrie 1966 profesor universitar la Universitatea din Mankato, Minneapolis. Începând cu anul 1948, colaborează la revistele: "Luceafărul" (Dir. Mircea Eliade), Paris; "Dacia" (editori Dumitru Paulescu, Ion Țolescu, I.G. Dimitriu, Mihăilescu), Brazilia; "Înșir’te Mărgărite" (Directori: I.G. Dimitriu și Faust Brădescu), Brazilia; "Cetatea Luminii" (Dir. Dumitru Paulescu), Brazilia; "Arc" (Montreal, Canada); "Cuvântul în exil" (Dir.
Vasile Posteucă () [Corola-website/Science/305223_a_306552]
-
1924, dar care nu a putut fi pus în aplicare datorită opoziției Partidului Național la prezența în structura noii formațiuni a lui Constantin Stere, acuzat de trădare națională, deoarece în timpul primului război mondial a rămas în teritoriul ocupat și a colaborat cu inamicul . În cele din urmă, fuziunea dintre cele două partide a fost realizată în anul 1926. Congresul de aprobare a fuziunii a avut loc la 10 octombrie 1926 în sala „Amiciția” din București, moment de la care s-a constituit
Partidul Țărănesc () [Corola-website/Science/305988_a_307317]
-
țiganilor. În anul 1989, o așa-numită Societate internațională de studii pentru rromologie i-a conferit un titlu onorific de „doctor în rromologie” , titlu fără valoare academică. Conform unor documente din arhiva CNSAS, începând din anul 1980, Ioan Cioabă a colaborat cu Securitatea, alcătuind rapoarte despre fiecare deplasare la congresele internaționale ale minorităților . În anul 1986, bulibașa Ion Cioabă a fost arestat pentru furt și maltratat pentru a spune Securității unde sunt ascunse „salbele de aur ale țiganilor”. Va fi eliberat
Ion Cioabă () [Corola-website/Science/305986_a_307315]
-
înainte de a-și susține examenul de stat, a fost arestat din motive politice. A fost deținut sub stare de anchetă timp de 20 de luni, iar în această perioadă a fost torturat fizic și psihic. Pentru a-l face să colaboreze cu autoritățile comuniste, a fost maltratat prin aplicarea tacticilor de bătaie și înfometare. decide să colaboreze cu anchetatorii, declarând ulterior: "". A fost martorul principal al acuzării în "Procesul scriitorilor germani", terminat la 15 septembrie 1959 la Brașov (pe vremea aceea
Eginald Schlattner () [Corola-website/Science/305996_a_307325]
-
sub stare de anchetă timp de 20 de luni, iar în această perioadă a fost torturat fizic și psihic. Pentru a-l face să colaboreze cu autoritățile comuniste, a fost maltratat prin aplicarea tacticilor de bătaie și înfometare. decide să colaboreze cu anchetatorii, declarând ulterior: "". A fost martorul principal al acuzării în "Procesul scriitorilor germani", terminat la 15 septembrie 1959 la Brașov (pe vremea aceea "Orașul Stalin"), care a avut ca rezultat condamnarea (la un total de 95 de ani de
Eginald Schlattner () [Corola-website/Science/305996_a_307325]
-
Petru Gherghel s-a aflat într-o vizită pastorală în Țara Sfântă. Păstorul diecezei s-a întâlnit cu românii catolici care lucrează în Israel, cu diverse personalități și a vizitat locurile sfinte. Pe plan ecumenic, PS Episcop Petru Gherghel a colaborat cu IPS Mitropolit Daniel al Moldovei și Bucovinei. Astfel, cei doi înalți ierarhi au participat împreună la săptămâna de rugăciune pentru unitatea creștinilor. Atât PS Petru l-a invitat pe IPS Daniel, cât și IPS Daniel l-a invitat pe
Petru Gherghel () [Corola-website/Science/306008_a_307337]
-
deasupra genunchiului stâng, o cicatrice care este o hartă perfectă a metroului Londonez! Cardul dedicat din broscuțele de ciocolată relevă despre Dumbledore atât detalii istorice (de exemplu, ca în 1945 Dumbledore l-a înfrânt pe vrăjitorul întunecat Grindelwald, ca a colaborat în domeniul alchimiei cu Nicholas Flamel, sau că a descoperit nu mai puțin de douăsprezece utilizări pentru sângele de dragon), cât și amănunte minore despre personalitatea să (cum că îi place muzica de cameră și bowling-ul cu zece popice
Albus Dumbledore () [Corola-website/Science/306059_a_307388]
-
Graetz, Gaster s-a alăturat Comitetului român de la Berlin, întrunit în urma războiului ruso-turc, care a încercat să lege recunoașterea independenței României de acordarea de cetățenie și de drepturi civile depline minorităților necreștine. Încă în anii studenției la Breslau Gaster a colaborat cu articole în domeniul filologiei românești la revistele "Junimea" și "Columna lui Traian" a lui Hașdeu. Întors în România de la studii, mai întâi în 1878, apoi din nou în anul 1881, Gaster a început să se dedice studiului literaturii vechi
Moses Gaster () [Corola-website/Science/306052_a_307381]