37,791 matches
-
depind de alte calități finite care le determină. Pe de altă parte, "infinitatea" calitativă, ar fi mai autodeterminantă și, prin urmare, mai reală. De asemenea, obiectele naturale finite sunt mai puțin „reale” — deoarece ele sunt mai puțin autodeterminante — decât lucrurile spirituale precum oamenii moralicește responsabili, comunitățile etice și Dumnezeu. Așadar orice doctrină, ca materialismul, care susține că calitățile finite sau obiectele naturale sunt complet reale, este greșită. Sigur că Hegel urmărește să păstreze ceea ia drept adevărat în idealismul german. Este
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
la propriu, ca pe o hrana propriu-zisă, fără ostentație și fără parăzi cabotine. De fapt, Zeletin secreta cultura cu ușurința cu care o glandă își secretă hormonii, porii pielii sale părând anume dilatați pentru a emana particule olfactive de ordin spiritual (...). Dar ce te înmărmurea la Zeletin nu era atât luxurianța erudiției, înspăimântătoare și inexplicabilă din perspectiva unui om normal, cât împrejurarea că acest apetit nu cunoștea întreruperi. Spiritul parcă îi fusese reglat pentru o activitate în platou de durată neprecizată
C.D. Zeletin () [Corola-website/Science/311683_a_313012]
-
A decedat la Paris. S-a născut la 19 mai 1839, în satul Ciutulești, ținutul Soroca. A studiat la Colegiul "Richelieu" din Odessa, apoi și la Paris, acordînd prioritate culturii franceze și filozofiei. Fratele lui mai mare, Constantin Casso, conducătorul spiritual al tineretului basarabean și "doctor în legi", s-a stins din viață la nici 25 de ani împliniți, în 1862. Un alt frate, membru activ al cenaclul literar "Junimea", viitorul tată al ilustrului savant și ministru, Leon Casso, și-a
Nicolae Casso () [Corola-website/Science/311703_a_313032]
-
trimis o scrisoare Sinodului Bisericii Ortodoxe de stil vechi din România în care spunea: Dacă vreuna dintre cele 200 acuzații la adresa mea este dovedită a fi adevărată, vă rog să mă depuneți din treaptă. Vreau să vorbesc cu părintele meu spiritual, mitropolitul!" Sinodul nu i-a răspuns. Organele de miliție l-au anchetat și apoi l-au plasat sub supraveghere în satul natal. În anul 1985, IPS Glicherie a trecut la cele veșnice. Episcopul Cozma i-a scris noului mitropolit Silvestru
Cozma Lostun () [Corola-website/Science/311719_a_313048]
-
și pe care am servit-o toată viața nu este aceasta. Totul s-a schimbat. Ei au introdus o nouă ecleziologie și modernism. Eu continui să fiu episcop al aceleiași biserici ortodoxe adevărate pe care a înființat-o părintele meu spiritual, mitropolitul Glicherie, nu al acestei noi "Biserici" pe care a creat-o acum Vlasie. Vlasie și cei cu el sunt o rușine pentru Ortodoxie!"" În anul 1995, episcopul Cozma a paralizat după un accident cerebral. Construcția bisericii de la Mănăstirea Dornelor
Cozma Lostun () [Corola-website/Science/311719_a_313048]
-
au fost găsite neputrezite, iar Sinodul condus de mitropolitul Vlasie l-a canonizat ca sfânt pe IPS Glicherie. Deși era bolnav și nu putea să meargă, episcopul Cozma a călătorit totuși la Mănăstirea Slătioara pentru a venera relicvele părintelui său spiritual. PS Cozma a afirmat că mitropolitul Vlasie nu i-a permis să participe la canonizarea Sf. Glicherie de la Mănăstirea Slătioara, interzicânu-i să intre pe teritoriul mănăstirii . La data de 6/19 august 2000, PS Cozma a scris o Declarație prin
Cozma Lostun () [Corola-website/Science/311719_a_313048]
-
prea bine ce pericol îi amenință. Iisus a sosit însă la ei mergând pe apă, a domolit vântul și a liniștit valurile. În prezent, turismul reprezintă cea mai importantă activitate economică din regiune, milioane de turiști vizitând locurile istorice și spirituale din jurul lacului și îndeosebi orașul Tveria (Tiberia). Există planuri de completare a unui traseu de 60 km în jurul lacului din care 30 km sunt deja accesibili. În zona se ține un maraton anual precum și un concurs anual de ciclism în jurul
Marea Galileei () [Corola-website/Science/311766_a_313095]
-
în compensație, femeia se poate dedica studiului. Dacă aș fi rege, ași înlătura toate abuzurile, prin care jumătate din omenire este ținută în stare de înapoiere. Aș da posibilitate femeilor să se bucure de toate drepturile, în special de cele spirituale"" (Émilie du Châtelet, în introducerea la traducerea lucrării ""The Fable of the Bees"" a filosofului englez Bernard Mandeville). În cercul restrâns al fizicienilor și matematicienilor contemporani ei, Émilie du Châtelet a avut totuși contact cu bărbați care erau dispuși să
Émilie du Châtelet () [Corola-website/Science/311010_a_312339]
-
religie era faptul că nu accepta distincția între caste, o trăsătură adânc înrădăcinată a indienilor. Astfel putem spune că exista un sincretism între Sufismul musulman și bhakti hindus. O personalitate importantă a acestui fenomen a fost Guru Nanak, considerat părintele spiritual al Sikhismului. Guru Nanak Dev venera un singur Dumnezeu -iubitor și milostiv față de oameni. El se împotrivea atașării orbești de un rit religios și mândriei asociate îndeplinirii ritualurilor și formelor exterioare ale unei religii. Ideile sale apar în scrierile celui
Imperiul Mogul () [Corola-website/Science/311031_a_312360]
-
Cronică”, nr. 24, 16 iunie 1978, p. 7, 8. 5. Tragediile lui Seneca în românește, în “Cronică”, nr. 1, 4 ianuarie 1980, p. 8. 6. Niveluri structurale în Eneida lui Vergilius, în vol. Traian Diaconescu (ed.), Antichitatea și moștenirea ei spirituală, I, Iași, 1981, p. 170 176. 7. Limbaj și ființă în poetica eminesciana, în “Caietele Eminescu”, Iași, 1980, p. 77 84. 8. Eminescu și “ruptură” conștiinței europene moderne, în ANLL, XXIX (1983 1984), B literatura, p. 45 63. 9. Note
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
limba germană și adaptare de Eugen Munteanu, în LRC, anul ÎI, nr. 1 din 1992, p. 51 62. 20. Latină medievală că “limba a tradiției”și începuturile limbilor literare europene moderne, în vol. Traian Diaconescu (ed.), Antichitatea și moștenirea ei spirituală, ÎI, Iași, 1993, p. 85 97. 21. Mărturisirea ortodoxă a lui Petru Movila (1642) și formarea terminologiei teologice românești, în vol. 350 de ani de la Sinodul de la Iași, 1642 1992 (AUI teologie, Tom. I 1992), p. 105 114. 22. Componentă
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
1933) a fost explorator, antropolog și etnolog danez. În 1910 pune bazele orașului Thule, în nordul Golfului Melville, cu scopul de a realiza un centru comercial pentru populația locală, o fundație având menirea de a ridica nivelul material, cultural și spiritual al eschimoșilor și o bază de expediții în regiunile polare. De aici, Rasmussen a organizat celebrele "expediții Thule", în număr de șapte care au contribuit foarte mult la cunoașterea Groenlandei și Arcticii americane (1911-1933). În 1912 reușește să traverseze, împreună cu
Knud Rasmussen () [Corola-website/Science/311147_a_312476]
-
insațiabilă, (...) artistul preferând austeritatea, rigoarea morală și prezența publică discretă până la marginea anonimatului"". Contemporan cu Alexandru Ciucurencu (n. 1903), cu Corneliu Baba (n. 1906), cu Ion Țuculescu (n. 1910), Alexandru Țipoia (n. 1914), este, în ordinea vârstei, al patrulea pilon spiritual al artei românești care susține ""arhitectura imaginii"" secolului XX. Opera lui Alexandru Țipoia a fost orchestrată ca o simfonie. Complexă prin neliniști și soluții creatoare, uneori simultan complementare și contradictorii, contrapunctică prin construcție spirituală, senină prin exprimare plastică, totdeauna adecvată
Alexandru Țipoia () [Corola-website/Science/311144_a_312473]
-
în ordinea vârstei, al patrulea pilon spiritual al artei românești care susține ""arhitectura imaginii"" secolului XX. Opera lui Alexandru Țipoia a fost orchestrată ca o simfonie. Complexă prin neliniști și soluții creatoare, uneori simultan complementare și contradictorii, contrapunctică prin construcție spirituală, senină prin exprimare plastică, totdeauna adecvată temei, cu un rafinament intelectual al exprimării elevat, aristocratic, de la creier la mană, procesul de creație trecând prin nenumărate rafinate filtre cultural-artistice, ea s-a alcătuit de la sine într-un univers aparte, inconfundabil, de
Alexandru Țipoia () [Corola-website/Science/311144_a_312473]
-
trei entități: * natura noastră sensibil trupească - "corpul elementar" * natura noastră acoperită, verigă în lanțul lumii întregi, care emite și recepționează influența forțelor din Univers - corpul eteric-ceresc, "corpul astral" * natura cea mai înaltă, spiritul nostru, care se manifestă numai în mod spiritual - "sufletul". Paracelsus nu a scris prea mult. În mod obișnuit, el dicta ceea ce dorea să‑i învețe pe discipolii săi și astfel cea mai mare parte a lucrărilor lui a ajuns în posesia acestora; numai câteva au fost publicate în timpul
Paracelsus () [Corola-website/Science/311146_a_312475]
-
familie religioasă”. El o descrie pe mama lui, ai cărei părinți nu erau religioși (și pe care Obama i-a descris ca „metodiști și baptiști nepracticanți”) ca fiind detașată de religie, și totuși, „în multe feluri, persoana cea mai activă spiritual pe care am cunoscut-o vreodată”. Își descrie tatăl ca fiind „crescut ca musulman”, dar „ateu convins” la momentul când părinții săi s-au cunoscut, iar tatăl său vitreg era „un om care vedea religia ca pe ceva ce nu
Barack Obama () [Corola-website/Science/311138_a_312467]
-
cărei ediție și prefață le-a semnat. În paginile ei, Eugen Ionescu, alături de Ilarie Voronca, Marin Mincu ș.a., apare cu traducere din opera inconfundabilului Urmuz. Reproducerea înscrisurilor acestor deosebiți oameni ai cărții, cu care Constantin Crisan a fost în reverberație spiritual, pot întregi imaginea lor în lume." "Articol apărut în revista Euromuseum / Nr. 123 (Anul IV), 2009"
Constantin Crișan () [Corola-website/Science/311258_a_312587]
-
ai societății erau Zoe Ghețu, George Cretzianu și Fr. Flow, iar secretari onorifici Nicolae Chrissoveloni, Paul Zotta și I. Mateescu. Revista avea menirea de a contribui la cunoașterea valorilor culturale ale celor două țări și să pună în evidență interferențele spirituale ale celor două culturi. Apărută în condiții grafice deosebite, revista cuprindea articole semnate de personalități românești ca Nicolae Iorga, Gheorghe Brătianu, Tudor Arghezi, Matila Ghyka, K.H. Zambaccian, Al. O. Teodoreanu, Cella Delavrancea, Militza Pătrașcu dar și străine ca scriitorii Derek
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
Steriadi și alții. De asemenea, fundația mai avea o colecție de ceramică populară și de costume țărănești precum și numeroase cărți. Cea mai mare parte a acestora fuseseră cumpărate în România de Louise Gunther. Fundația avea scopul de a promova valorile spirituale ale culturii române, în special prin organizarea de expoziții de pictură sau de artă populară. Dintre expozițiile organizate este de menționat cea consacrată pictorului Eustațiu Stoenescu, care s-a bucurat de un succes deosebit. După moartea Louisei Gunther Fărcășanu, Mihail
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
din București. Pentru Mihail Fărcășanu, în 1946, România se afla și ea în unul din momentele cele mai critice ale istoriei sale, după ocuparea țării de către trupele sovietice. Intenția autorului era să înarmeze tineretul român din acea perioada cu valori spirituale solide, în vederea luptei care începuse cu totalistarismul comunist. Structura volumului, formată dintr-o serie de scrisori, fiecare dezvoltând o anumită idee, este inspirată de conferințele rostite în 1807-1808 de Johann Gottlieb Fichte în perioada în care Sfântul Imperiu Roman de
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
în pasta cleioasă a compromisurilor și a "combinațiilor"... Odată intrat în lanțurile compromisului, urmele lui grele nu se mai șterg și ziua descătușării se îndepărtează din ce în ce mai mult."" A doua concepție pe care Fărcășanu o combate o constituie renunțarea la valorile spirituale și acordarea unei importanțe excesive preocupărilor materiale, susținând necesitatea unui echilibru al valorilor materiale, împotrivindu-se cupidității adică exceselor și acumulărilor disproporționate de valori materiale. Deși nu se referă explicit la ideologia comunistă, pe care nu o consideră singura care
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
din Johann Wolfgang von Goethe - fapt ilustrat și din motto-ul de la începutul romanului preluat din poezia "Selige Sehnsucht" ("Dor sfânt") din volumul "West-östlicher Diwan", textul fiind pus pe muzică într-un lied de Carl Friedrich Zelter. Romanul descrie formarea spirituală a unui grup de trei tineri intelectuali de naționalități diferite, care își desăvârșesc studiile în două mari capitale europene, Londra și Berlin, în perioada 1935 - 1937, ani premergători ai celui de al Doilea Război Mondial. Romanul este, fără îndoială, bazat
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
fără a ezita, însă, să întrerupă aceste preocupări pentru a nu rata o aventură de moment; el caută astfel să găsească un echilibru prin concilierea contrariilor. Axel crede că o intensă trăire la nivel sensorial precede în mod necesar iluminarea spirituală a vieții. Kusper trăiește pasiunea ideală într-un univers de calme reverii din care iese pentru aventuri temporare, după care se reîntoarce în universul său. Prima parte a romanului, "Bloomsbury", se petrece la Londra. Narațiunea pare să se concentreze asupra
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
muțenia. Nici eu nu puteam deci să fiu un dușman al statului total. Găsesc absurd să fac gesturi inutile, să risc sau să fiu un erou mort. Prefer viața cinică, morții nobile și morale. Toate acestea nu sunt decât reflexul spiritual al instituțiunii proprietății. Ai totdeauna "datoria" să aperi un "patrimoniu", ești totdeauna erou când te sacrifici pentru imbecilii și ambuscații "en place", ești moral când respecți regulile clasei posedante, cari pot fi inumane și antinaturale. Aparent, evident, sacrific acestei ipocrizii
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
decât acțiunea în sine și că el se mulțumește să facă simple aluzii în speranța că cititorii vor putea să deslușească înțelesurile mai adânci ale romanului. Criticul Adrian Anghelescu regăsește în romanul lui Mihail Fărcășanu o oscilație între senzorial și spiritual, oscilație care apare atât în lucrările lui André Gide, unde definește conflictul psihologic, cât și la Mircea Eliade, unde aceste experiențe pot fi privite ca trepte ale unui itinerar inițiatic. În romanul lui Fărcășanu, nu se poate identifica însă un
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]