37,159 matches
-
înțeleasă ca atare. După Duns Scot, categoriile universale (""universalia"") nu sunt independente de spiritul uman, fiecare existență particulară sau singulară posedă o natură formală distinctă. Astfel, cunoașterea adevărurilor eterne are o bază obiectivă, din care derivă libertatea omului și întâietatea voinței umane. Combătând ipoteza după care actele divine ar rezulta dintr-un liber arbitru, el admite totuși că existența reală a lucrurilor depinde de libera decizie a lui Dumnezeu, așa cum obligațiile morale depind de voința divină. Multe secole după moartea sa
John Duns Scot () [Corola-website/Science/299426_a_300755]
-
care derivă libertatea omului și întâietatea voinței umane. Combătând ipoteza după care actele divine ar rezulta dintr-un liber arbitru, el admite totuși că existența reală a lucrurilor depinde de libera decizie a lui Dumnezeu, așa cum obligațiile morale depind de voința divină. Multe secole după moartea sa, discipolii lui Duns Scot, "scotiștii", au fost înr-o permanentă dispută cu "tomiștii", discipolii lui Toma de Aquino. Influența lui Duns Scot s-a exercitat în special asupra scolasticii spaniole tardive, iar în restul Europei
John Duns Scot () [Corola-website/Science/299426_a_300755]
-
în cât mai puține cauze și variabile. Noi îl cunoaștem pe Dumnezeu prin credința revelației și nu prin examinarea rațională a creației sale. Etica ockhamiană cuprinde mai multe teme. Pe de o parte, aceasta este o etică bazată pe principiul voinței. Astfel, importanța covârșitoare cade asupra intenționalității imanente a acțiunilor și nu asupra comportamentului exterior. Toate acțiunile sunt în esența lor neutre. Acest tip de etică implică o doză importantă de voință divină. Pe de altă parte, virtutea morală este una
William Ockham () [Corola-website/Science/299422_a_300751]
-
o parte, aceasta este o etică bazată pe principiul voinței. Astfel, importanța covârșitoare cade asupra intenționalității imanente a acțiunilor și nu asupra comportamentului exterior. Toate acțiunile sunt în esența lor neutre. Acest tip de etică implică o doză importantă de voință divină. Pe de altă parte, virtutea morală este una care nu are menirea de a duce implicit la salvarea sufletului, ci are nevoie și de prezența unui har divin (starea de grație), fără care mântuirea ar rămâne doar iluzorie. William
William Ockham () [Corola-website/Science/299422_a_300751]
-
Ulise" ("Calypso", "Lotofagii", "Hades", "Eol", "Lestrigonii", "Scila și Caribda", "Stâncile rătăcitoare", "Sirenele", "Ciclopii", "Nausicaa", "Boii Soarelui", "Circe") și "Nostos" sau "Întoarcerea în Itaca" ("Eumeu", "Itaca", "Penelopa"). Titlurile capitolelor, adesea suprimate în ediția engleză a romanului, trebuiau să rămână secrete, conform voinței lui Joyce, însă criticul Stuart Gilbert, un prieten al autorului, le-a aflat și le-a inclus într-o schemă de interpretare numită Schema Gilbert. Conform ei, fiecare capitol ar celebra o anumită artă sau disciplină (de exemplu, "Nestor" ar
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
trăsătură necesară gândirii structuraliste, care respinge umanismul european. În interpretarea lui Scholes, revoluția structuralistă „a așezat un fel de Dumnezeu înapoi în univers, dar nu un Dumnezeu asemănător cu omul, debordând de individualism și supus unor accese de temperament când voința Lui este încălcată, ci un Dumnezeu care nu este în niciun fel ridiculizat pentru că El este planul universului, sistemul suprem care stabilește modelul tuturor lucrurilor.” Jacques Derrida respinge structuralismul considerându-l o mistificare metafizică, la fel ca întreaga tradiție a
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
viață ce ar putea fi încadrat ușor în mai multe curente anarhiste contemporane. În Reforma protestantă se poate afla ideea - chiar dacă aceasta nu e anarhistă în mod direct - conform căreia credinciosul trebuie să aibă o relație directă cu Dumnezeu, precum și voința de a pune în practică principiile creștine nu numai în vederea vieții viitoare, ci pentru viața de toate zilele. În primele secole creștine a apărut erezia monarhismului, potrivit căreia în Sfânta Treime creștină, Tatăl ar fi superior Fiului și Duhului Sfânt
Anarhism creștin () [Corola-website/Science/298767_a_300096]
-
Paris) a fost un pictor francez post-impresionist. Henri Rousseau a trăit două existențe diferite: într-una a fos vameș la Vama Rutieră din Paris, iar în cealaltă, începând de la vârsta de 41 de ani, a fost pictor. Mulțumită excepționalei sale voințe, a devenit unul din cei mai mari pictori ai epocii sale. Impresionismului îi opune arta naivă, cu care, în scurtă vreme, creează o adevărată școală de pictură. Creația sa depășește însă mult granițele artei naive, stilul său se caracterizează prin
Henri Rousseau le Douanier () [Corola-website/Science/298817_a_300146]
-
și modalitatea restituirii lor. În temeiul acestor din urmă dispoziții legale, cât și în baza HG 466 din 19 august 1992, Procurorul General al României a conchis că soluționarea restituirii bunurilor care au aparținut BRU ar fi fost concepută prin voința legiuitorului ca o problemă ce excede atribuțiilor instanțelor judecătorești și, cum în speță instanțele nu ar fi ținut cont de aceste dispoziții (de restituire a bunurilor BRU strict pe cale administrativă), instanțele de judecată și-ar fi depășit atribuțiile săvârșind un
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
sa Jane Grey și sora sa vitregă, Maria I). Fratele său vitreg Eduard a domnit până la moartea sa în 1553 când a lăsat-o moștenitoare pe Lady Jane Grey, încălcând "Actul de succesiune" a lui Henric al VIII-lea. Dar voința lui Eduard este ignorată, Jane Grey este executată și îi urmează Maria I, sora vitregă a Elisabetei. Cinci ani mai târziu Elisabeta devine regină la douăzeci și cinci de ani și jură "că îi va purta de grijă până la moarte". Deoarece nu
Elisabeta I a Angliei () [Corola-website/Science/298884_a_300213]
-
unei pastorale ignațiene adresată tineretului. Este dedicată tinerilor cu vârste între 17 și 35 de ani. Fondat în 1980, acest serviciu este activ în 40 de țări. Are drept scop însoțirea, servirea și apărarea drepturilor refugiaților și persoanelor deplasate contra voinței lor, oricare ar fi cauza: conflicte, dezastre umanitare sau violarea drepturilor omului. în România
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298888_a_300217]
-
ideea necesității unei abordări deductive a cunoașterii, în acest sens mărturie stau cuvintele acestuia: Importanța argumentării logice în problemele etice, analizate filosofic sau teologic este subliniată și de William Ockham. Concluzia acestuia are în vedere localizarea sursei moralei în însăși voința divină. Aducând în discuție unul din atributele lui Dumnezeu, și anume omnipotența, gânditorului franciscan afirmă că Dumnezeu poate face orice, în afară de ceea ce este ilogic. Etica normativă are în vedere prescrierea de norme pentru comportamentul individual al omului, dar și pentru
Etică () [Corola-website/Science/298935_a_300264]
-
publice, prin cercetarea sistemului judiciar din România în comparație cu diverse sisteme judiciare străine. Pe linia procupărilor sale științifice, a cercetat actul administrativ, operațiunea administrativă și contractul administrativ, ca forme juridice specifice în care se realizează dreptul administrativ, urmărind precizarea particularităților structurii voinței juridice cuprinse în actul administratiși existența unei tipologii a actelor administrative, care influențează structura regimului juridic aplicabil acelor acte. O deosebită atenție a acordat-o organizării și importanței contenciosului administrativ, propunând extinderea aplicării regimului juridic și asupra actelor pe care
Alexandru Negoiță () [Corola-website/Science/297763_a_299092]
-
modificat mult de către Maderno în secolul al XVI-lea. În ultimii săi ani de viață, între 1560 și 1564, Buonarroti primește de la Pius al IV-lea sarcina de a proiecta - în capătul Via Pia (astăzi Via „20 settembre”) construită din voința aceluiași papă - o poartă, în scopul celebrării acestuia: Porta Pia. Poarta, la care Michelangelo a utilizat elemente la vedere, reamintind de tradiția de construcție din Roma antică, este terminată după moartea artistului. Genialitatea lui Michelangelo reflectată în artele plastice își
Michelangelo Buonarroti () [Corola-website/Science/297770_a_299099]
-
succes s-a datorat îndeosebi minuțioasei pregătiri a călătoriei - echipament de bună calitate pentru perioada respectivă, îmbrăcăminte adecvată (din piei de animale), o țintă foarte clară, o foarte bună cunoaștere a folosirii atelajelor cu câini și a schiurilor - dar și voinței impresionante a membrilor acestei expediții. Nava "Fram" fiind învechită, Amundsen a echipat o nouă navă: "Maud". În 1918, la bordul acesteia, el a traversat „Pasajul de nord-est” (trecerea între Oceanul Atlantic și Oceanul Pacific prin nordul Eurasiei), care fusese străbătut pentru prima
Roald Amundsen () [Corola-website/Science/297809_a_299138]
-
secolului XX, caracterizat printr-o puternică tendință de exprimare spontană a trăirilor interioare (stări de spaimă, durere, uimire, exacerbare a sentimentelor), prin tensiune extatică, punând accent pe subiectivitate, pe irațional. Expresionismul se caracterizează prin: tensiune extatică, transcedere tragică a realității, voință creatoare, năzuință spre absolut, accente halucinatorii, atitudine neconformistă și accentuat subiectivă, pierdere în haos, presentimentul unei iminente catastrofe universale și interesul pentru fenomenele originare. Vincent van Gogh este considerat precursorul noului curent, din momentul în care a optat pentru o
Vincent Van Gogh () [Corola-website/Science/297793_a_299122]
-
locul paraliziei poliomielita paralitică este clasificată ca acesta este similar confuziei cauzate de două zone în aberația sferică revoluția industrială este procesul tehnic complex prin care munca manuală este înlocuită cu mașinismul soarta statului multinațional nu poate fi determinată de voința liderilor a trei republici actrița are rădăcini englezești și italienești din partea tatălui ei și rădăcini ungurești și evreiești din partea mamei ei vînturai vara mălai vînturunga punga lungă de asemenea periculos cand dupa orgasm ramane sperma pe degetul baiatului si el
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
suveranii declarându-se descendenții zeilor. În statele europene creștine s-a adoptat practica ungerii monarhului, ca formă de transmitere a unui har de origine divină. În Islam, califii erau considerați locțiitori ai profetului și șefi ai comunităților credincioșilor, exponenți ai voinței lui Allah. Afirmarea rolului monarhului de promotor al păcii și garant al justiției încuraja supușii de a se adresa justiției regale ce era o formă de de-legitimare a oponenților politici și de impunere a monopolului regal asupra exercitării legitime
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
rațiunii practice" ("Kritik der praktischen Vernunft", 1788), Kant prezintă sistemul său etic, care se bazează pe convingerea că rațiunea este cea mai înaltă instanță a moralei. Din acest punct de vedere, există două moduri în luarea unei decizii dictate de voință: un imperativ condiționat sau ipotetic, care decurge dintr-o înclinare subiectivă și urmează un anumit scop individual, și un "imperativ categoric", care se supune unei legi obiective, universal valabilă și necesară. Kant formulează astfel principiul "imperativului categoric", considerat ca fundament
Immanuel Kant () [Corola-website/Science/297893_a_299222]
-
(n. 22 februarie 1788, Stutthof/Danzig - d. 21 septembrie 1860, Frankfurt am Main) a fost un filozof german, cunoscut - mai ales - prin teoria sa asupra primatului "„voinței”" în sfera reprezentării lumii și în comportamentul uman. s-a născut în 1788 la Danzig (astăzi Gdansk/Polonia), fiu al unui comerciant, care îl destinase și pe fiul său negustoriei. Împreună cu tatăl, face numeroase călătorii prin Europa. După moartea acestuia
Arthur Schopenhauer () [Corola-website/Science/297901_a_299230]
-
lui Goethe. În 1819, primește însărcinarea de a ține cursuri la Universitatea din Berlin, unde preda și Hegel, care era în acel timp figura dominantă a filozofiei germane, acum criticat vehement de Schopenhauer. Opera principală a lui Schopenhauer, "Lumea ca voință și reprezentare" ("Die Welt als Wille und Vorstellung", 1819) apare în același an. Predă ca docent la Universitatea din Berlin până în anul 1831, când, din cauza unei epidemii de holeră, a cărei victimă a fost Hegel, se refugiază la Frankfurt am
Arthur Schopenhauer () [Corola-website/Science/297901_a_299230]
-
am Main, unde va trăi retras până la sfârșitul vieții ca filozof liber. Aici începe studiul filozofiei budiste și hinduiste precum și al misticilor creștinismului primitiv, fiind influențat în special de Meister Eckhart și Jakob Böhme. În acest timp îi apar lucrările "Voința în natură" ("Über den Willen in der Natur", 1836), "Cele două probleme de bază ale eticii" ("Die beiden Grundprobleme der Ethik", 1841), aforismele grupate în "Parerga und Paralipomena" (1851). Schopenhauer moare în Frankfurt la 21 septembrie 1860. Sub influența lui
Arthur Schopenhauer () [Corola-website/Science/297901_a_299230]
-
reprezentare". El nu este totuși întru totul de acord cu Kant, care considera că "lucrul în sine" ("das Ding an sich") ar fi mai presus de orice experiență senzorială și în consecință nu ar putea fi cunoscut. Schopenhauer susține că "Voința" stă la baza reprezentării lumii, având o puternică forță lipsită de rațiune și de scop. Spre deosebire de Hegel, consideră că lumea și istoria sunt lipsite de sens și de o țintă finală. Voința stă nu numai la baza acțiunilor omului, ci
Arthur Schopenhauer () [Corola-website/Science/297901_a_299230]
-
nu ar putea fi cunoscut. Schopenhauer susține că "Voința" stă la baza reprezentării lumii, având o puternică forță lipsită de rațiune și de scop. Spre deosebire de Hegel, consideră că lumea și istoria sunt lipsite de sens și de o țintă finală. Voința stă nu numai la baza acțiunilor omului, ci determină întreaga realitate, organică sau anorganică. Voința se manifestă în lumea animală ca forță vitală și ca impuls spre procreare. Această teorie asupra "primatului voinței" reprezintă ideea centrală a filozofiei lui Schopenhauer
Arthur Schopenhauer () [Corola-website/Science/297901_a_299230]
-
o puternică forță lipsită de rațiune și de scop. Spre deosebire de Hegel, consideră că lumea și istoria sunt lipsite de sens și de o țintă finală. Voința stă nu numai la baza acțiunilor omului, ci determină întreaga realitate, organică sau anorganică. Voința se manifestă în lumea animală ca forță vitală și ca impuls spre procreare. Această teorie asupra "primatului voinței" reprezintă ideea centrală a filozofiei lui Schopenhauer și a avut, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea până în actualitate
Arthur Schopenhauer () [Corola-website/Science/297901_a_299230]