35,972 matches
-
cu , fiica lui Ivan al III-lea (logodna s-a celebrat prin delegat, mirele fiind reprezentat de , Alexandru fiind în Polonia). Ostilitățile s-au reluat în mai 1500, când Ivan al III-lea a profitat de o campanie polono-maghiară împotriva Imperiului Otoman. Preocupate cu luptele cu turcii, Polonia și Ungaria nu puteau ajuta Lituania. Pretextul a fost presupus intoleranță față de ortodocși la curtea Lituaniană. Elenei i s-a interzis de către tatăl ei Ivan al III-lea să se convertească la catolicism
Războaiele Ruso-Lituaniene () [Corola-website/Science/335842_a_337171]
-
Brandenburg și Christoph von Mecklenburg au fost capturați și închiși la Adsel și Treiden. Urmarea a fost o misiune diplomatică pentru eliberarea lor trimisă de ducii pomeranieni, de regele danez, de împăratul Ferdinand I și de stările generale ale Sfântului Imperiu Roman. S-a planificat pentru 1 aprilie 1557 o întâlnire multipartită ținută la Lübeck pentru a rezolva conflictul, dar ea a fost anulată din cauza conflictelor dintre Sigismund și solii danezi. Sigismund s-a folosit de uciderea solului său, Lancki, de către
Războiul Livonian () [Corola-website/Science/335801_a_337130]
-
Humorului) a fost un patriot român, profesor, membru activ, „emeritat” și „onorar”, al Societății Academice Românești „Junimea” din Cernăuți, președinte al Comisiei literare a „Junimii”, vicepreședinte al acestei societăți. Născut la 18 iunie 1878, în comuna Cireș-Opăițeni, județul Storojineț, Bucovina, Imperiul Austro-Ungar, fiind fiul cel mare al lui Ionică și al Elenei Dugan născută Vască din Pătrăuții de Sus. Primele clase le-a urmat în satul natal și, ca urmare a străduințelor mamei sale, și-a finalizat cursurile școlii primare la
Arcadie Dugan-Opaiț () [Corola-website/Science/335865_a_337194]
-
românesc și a rezistenței în fața slavizării și a deznaționalizării) luptă activ și cu izbânzi la readucerea „acasă” a unui teritoriu „răptuit” din trupul țării - al acelei „țări” fără de care istoria României nu ar putea fi niciodată scrisă. Activitatea Junimii sub imperiul spiritual al profesorului Arcadie Dugan-Opaiț se axează în principal pe afirmarea identitar-națională a românilor bucovineni, prin cabinete de lectură, prin spectacole de teatru și operă, apărarea tricolorului și a valorilor naționale românești, prin susținerea presei naționale în Bucovina, prin răspândirea
Arcadie Dugan-Opaiț () [Corola-website/Science/335865_a_337194]
-
fost în cele din urmă asimilați de germani, cu excepția câtorva care încă își mai păstrează identitatea în cordonul litoral al Curlandei. Kuršininkai au fost considerați letoni pe considerente lingvistice până după Primul Război Mondial, când Letonia a obținut independența față de Imperiul Rus. Pe aceste baze, Letonia a și revendicat cordonul litoral al Curlandei, Memelul și alte teritorii ale Prusiei Orientale, revendicări la care ulterior a renunțat. Cordonul litoral al Curlandei găzduiește cele mai înalte dune de nisip mișcătoare din Europa. Înălțimea
Cordonul litoral al Curlandei () [Corola-website/Science/335874_a_337203]
-
a parților și a Sasanizilor -comunitatea evreiască din Babilonia a fost centrul principal al gândirii și teologiei iudaice. Persecuțiile din timpul dominației islamice a califilor arabi și invazia mongolilor au dus la declinul poziției iudaismului babilonian în Diaspora evreiască. Sub Imperiul Otoman a avut loc un anumit reviriment, mai ales în a doua jumătate a secolului al XIX-lea când s-au creat în Irak primele școli moderne. În secolul al XX-lea evreii din Irak au jucat un rol de
Evrei irakieni () [Corola-website/Science/335859_a_337188]
-
numiți uneori și evreii din Kurdistanul irakian, care au fost și ei în trecut locuitori ai Irakului, dar aceștia nu fac parte din evreii babilonieni și istoria, cultura și identitatea lor este distinctă. Sub domnia lui Nabucodonosor al II-lea Imperiul babilonian a cucerit regatul Iudeea (Iuda), iar in anul 586 î.Hr. cuceritorii au distrus Templul evreiesc din Ierusalim, cunoscut ca cel Dintâi Templu. În aceste împrejurări mulți iudei au fost transferați cu forța în Țara Babilonului, ceea ce este cunoscut in
Evrei irakieni () [Corola-website/Science/335859_a_337188]
-
Sion” (Shivat Tzion). Totuși, din motive economice, numeroși evrei au hotărât să rămână în Babilon, și numai o mica parte din exilați au revenit în Iudeea sau Țara Israelului care era în acea vreme o provincie persană. Limba oficială a Imperiului babilonian, și apoi a Imperiului persan Ahemenid a fost limba arameică, limba semitică, foarte apropiată de ebraică. Din acea vreme si limba vorbită a evreilor din Babilon dar și în Iudeea a devenit arameica, ebraica păstrându-și statutul de limbă
Evrei irakieni () [Corola-website/Science/335859_a_337188]
-
motive economice, numeroși evrei au hotărât să rămână în Babilon, și numai o mica parte din exilați au revenit în Iudeea sau Țara Israelului care era în acea vreme o provincie persană. Limba oficială a Imperiului babilonian, și apoi a Imperiului persan Ahemenid a fost limba arameică, limba semitică, foarte apropiată de ebraică. Din acea vreme si limba vorbită a evreilor din Babilon dar și în Iudeea a devenit arameica, ebraica păstrându-și statutul de limbă principală a cultului religios. În
Evrei irakieni () [Corola-website/Science/335859_a_337188]
-
care s-au desfășurat în marile școli - ieșive din orașele mesopotamiene cunoscute în arameică ca Sura, Pumbedita, Nehardea etc. Sefii obstei evreiesti babiloniene se numeau in aceasta epocă Resh Galuta, adica conducători ai Exilului. Sasanizii au ferit pe evreii din imperiul lor de pericolul Imperiului Bizantin devenit creștin, a cărui politică era profund ostilă evreilor, precum și de amenințarea arabo-islamică. Mesopotamia sub Sasanizi a continuat să servească drept tărâm de refugiu ospitalier pentru numeroși evrei refugiați din Țara Israelului (Palestina), unde erau
Evrei irakieni () [Corola-website/Science/335859_a_337188]
-
în marile școli - ieșive din orașele mesopotamiene cunoscute în arameică ca Sura, Pumbedita, Nehardea etc. Sefii obstei evreiesti babiloniene se numeau in aceasta epocă Resh Galuta, adica conducători ai Exilului. Sasanizii au ferit pe evreii din imperiul lor de pericolul Imperiului Bizantin devenit creștin, a cărui politică era profund ostilă evreilor, precum și de amenințarea arabo-islamică. Mesopotamia sub Sasanizi a continuat să servească drept tărâm de refugiu ospitalier pentru numeroși evrei refugiați din Țara Israelului (Palestina), unde erau prigoniți de către bizantini. În
Evrei irakieni () [Corola-website/Science/335859_a_337188]
-
comunitari și lideri și cărturari religioși precum rabinul Yossef Haim ben Eliyahu Mazal Tov cunoscut și sub numele Ben Ish Hay (1834-1909). Majoritatea evreilor irakieni era activă în domeniul comerțului. Revoluția Junilor Turci a trezit speranțe în rândurile popoarelor din Imperiul Otoman, inclusiv în rândurile evreilor, în speranța unor reforme democratice și a emancipării naționale. Evreii au fost recunoscuți și ei ca supuși otomani egali în drepturi și liberi de a-și practica cultul. Câțiva evrei irakieni au fost aleși în
Evrei irakieni () [Corola-website/Science/335859_a_337188]
-
fost aleși în Parlamentul Otoman de la Istanbul. În schimb această recunoaștere a statutului evreilor ca etnie-religie, egal cu celelalte minorități nemusulmane a prilejuit tulburări antievreiești la Bagdad, în care au fost atacați și răniți câteva zeci de evrei. Cetățeni ai Imperiului Otoman, evreii au continuat să mențină legături, mai ales religioase, cu Țara Sfântă, aflată până în 1917 sub aceeași dominație, cea turcă.În anul 1853 evrei irakieni au întemeiat sinagoga Hesedel în Orașul vechi al Ierusalimului. După dezmembrarea Imperiului Otoman în urma
Evrei irakieni () [Corola-website/Science/335859_a_337188]
-
Cetățeni ai Imperiului Otoman, evreii au continuat să mențină legături, mai ales religioase, cu Țara Sfântă, aflată până în 1917 sub aceeași dominație, cea turcă.În anul 1853 evrei irakieni au întemeiat sinagoga Hesedel în Orașul vechi al Ierusalimului. După dezmembrarea Imperiului Otoman în urma celui primului război mondial din 1920 Irakul a intrat într-un regim de protectorat autonom sub mandat britanic. Statutul juridic al evreilor era in acel timp egal cu cel al musulmanilor. Evreilor li s-a permis să aibe
Evrei irakieni () [Corola-website/Science/335859_a_337188]
-
mai multă putere prin consolidarea influenței sale asupra lui Tiberius și prin eliminarea potențialilor adversari politici, inclusiv a fiului împăratului, Drusus Iulius Caesar. Atunci când Tiberius s-a retras la Capri în anul 26, i-a lăsat lui Sejanus controlul administrării imperiului. Pentru un timp cetățeanul cel mai influent și mai temut al Romei, Sejanus a căzut brusc de la putere în anul 31, an în care a obținut înalta demnitate de consul. Aflat în mijlocul unor suspiciuni de conspirație împotriva lui Tiberius, Sejanus
Sejanus () [Corola-website/Science/335893_a_337222]
-
Arte din Franche-Comté" îi va consancra un articol : „Pictor atipic, el caută în cadrul abstractizării apariția îndepărtată a figurativului. Pictura sa exprimă căldura unui real torturat, născut parcă dintr-o piele colorată. Conform cuvintelor artistului, pânzele realizate sunt create deopotrivă sub imperiul impulsului, cât și în urma unei faze de condensare, rodul unei lungi pregătiri lăuntrice. Își înconjoară anumite opere cu un cerc de singuratate, adesea ascuns, a cărui implozie sugerează momentul în care realitatea se fisurează și se dispersează pentru a revela
Arnaud Courlet de Vregille () [Corola-website/Science/335918_a_337247]
-
(n. 5 mai 1890, Crușova, Imperiul Otoman - d. 1968, București) a fost un medic român de de origine aromână. A participat la Primul Război Mondial, cu grad de medic sublocotenent în Regimentul 8 Călărași. A lucrat ca medic de divizie și apoi, timp de 20 de
Sterie Petrașincu () [Corola-website/Science/335953_a_337282]
-
a fost un colegiu (echivalent cu o școală secundară) din orașul Poloțk, care a făcut parte pe atunci din Marele Ducat al Lituaniei și mai târziu din Imperiul Rus. Regele polonez Ștefan Báthory a capturat orașul Poloțk în 1579, în timpul Războiului Livonian și i-a invitat pe iezuiți în oraș, cu speranța de a reduce influența Bisericii Ortodoxe. Iezuiții au fondat în 1580 un colegiu, după modelul Academiei
Colegiul iezuit din Poloțk () [Corola-website/Science/335967_a_337296]
-
de la Vilnius. Primul rector a fost Piotr Skarga. Acestuia i s-a adăugat o facultate de filozofie în 1649 și o facultate de teologie în 1737. După prima împărțire a Uniunii polono-lituaniene din 1772, orașul Poloțk a devenit parte a Imperiului Rus. Colegiul a fost salvat de împărăteasa rusă Ecaterina cea Mare care nu a respectat decretele papale prin care Ordinul Iezuit era desființat. Ca urmare a solicitării lui Joseph de Maistre, colegiul a fost ridicat la rangul de academie (echivalent
Colegiul iezuit din Poloțk () [Corola-website/Science/335967_a_337296]
-
Joseph de Maistre, colegiul a fost ridicat la rangul de academie (echivalent cu o universitate) în 1812 de către țarul Alexandru I al Rusiei, dar a fost închis opt ani mai târziu, când Alexandru I I-a izgonit pe iezuiți din Imperiul Rus și a închis școlile lor. Biblioteca Academiei, care avea până la 60.000 de volume, a fost dispersată între diferite instituții din Europa de Est. Facultatea Pontificală de Teologie din Varșovia, înființată în 1998, revendică patrimoniul istoric al Colegiului iezuit din Poloțk
Colegiul iezuit din Poloțk () [Corola-website/Science/335967_a_337296]
-
diferite forme de regele Burebista (sfârșitul secolului I î.Hr.). Imediat după aceea, și pentru următoarele secole, ele au fost deposedate de privilegiile lor de către noii stăpâni romani și au intrat într-o perioadă de criză ce a coincis cu criza Imperiului.
Grecii din Republica Moldova () [Corola-website/Science/335957_a_337286]
-
1908) erau considerate ca fiind unul singur);. prin urmare, a fost poreclit „al treilea pod” (în ) de către locuitorii orașului, deși numele său oficial a fost „Podul conducătorului nostru cel milostiv, Țarul Nicolae al II-lea” (Varșovia făcea parte atunci din Imperiul Rus, în urma împărțirii Poloniei din secolul al XVIII-lea). Podul a fost redenumit în aprilie 1917 după prințul Józef Poniatowski și a dobândit o nouă poreclă — „"Poniatoszczak"” — pe care o păstrează și în ziua de azi.. Podul a suferit multe
Podul Poniatowski () [Corola-website/Science/335940_a_337269]
-
capelă în stil Art Nouveau. Fațada este decorată cu statui ale regilor Boemiei și steme ale țărilor în care au domnit. În partea stângă a fațadei de est este reprezentat împăratul Carol al IV-lea (1346-1378), înconjurat de însemne ale imperiului, Luxemburgului și Boemiei. În partea dreaptă a fațadei de est se află regele Ottokar al II-lea (1253-1278), înconjurat de stemele Boemiei, Austriei, Moraviei și Stiriei. În partea stângă a fațadei de vest este reprezentat George de Poděbrady (1458-1471), înconjurat
Turnul Pulberăriei din Praga () [Corola-website/Science/335970_a_337299]
-
propriul său fiu. La 8 iunie 979, Prințul Ludovic a fost încoronat ca rege junior ("iunior rex") însă acesta nu și-a asumat puterea până la decesul lui Lothar în 986. După aceasta, Lothar a început să se apropie de Sfântul Imperiu German. Episcopii de Reims și Laon, și Casa de Ardennes erau susținătorii acestei apropieri. În iulie 980 Lothar și Otto al II-lea s-au întâlnit la Margut-sur-Chiers la frontiera franco-germană și au încheiat un tratat de pace. Ca parte
Lothar al Franței () [Corola-website/Science/335941_a_337270]
-
(scris, de asemenea, Dimitrios, Dimitrie și/sau Ipsilantis; în ; 179316 august 1832) a fost un dragoman al Imperiului Otoman, ce a slujit ca ofițer în Armata Imperială Rusă din Moldova și a fost numit primul mareșal al Greciei moderne de către Ioannis Kapodistrias, erou al Războiului de Independență al Greciei. Ipsilanti a fost fratele lui Alexandru Ipsilanti, conducătorul organizației
Dumitru Ipsilanti () [Corola-website/Science/335958_a_337287]