37,049 matches
-
cult ortodox ctitorit în anul 1776 de către familia boierilor Mavrocordat în satul Popești din comuna omonima (județul Iași). Ea se află în apropierea conacului familiei Cantacuzino - Pașcanu. Biserică „Sf. Ilie” (fosta „Sf. Varvară”) din Popești a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015 la numărul 1473, având codul de clasificare . Ea face parte din ansamblul Conacului Cantacuzino - Pașcanu din Popești. Prima atestare documentara a satului Popești este într-un uric din 12 august 1426 al domnitorului
Biserica Sfântul Ilie din Popești () [Corola-website/Science/322138_a_323467]
-
marele vistiernic Toderașcu Cantacuzino-Deleanu în satul Deleni din comuna omonimă (județul Iași). Ea se află în apropierea conacului familiei Cantacuzino-Deleanu, fiind înconjurată de un zid de incintă din piatră. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Deleni a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015 la numărul 1368, ca parte a Ansamblului Conacului Cantacuzino-Deleanu din Deleni, având codul de clasificare . La începutul secolului al XVII-lea, proprietarul moșiei Deleni a devenit marele vistiernic Toderașcu Cantacuzino-Deleanu (1635-1686), care s-
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
și instituții științifice și politice, care arată ca procedeele prin care RMGC dorește să exploateze zăcămintele de la Roșia Montană sunt de natură să distrugă situri istorice importante (între care propus pentru includere în Patrimoniul Mondial UNESCO, precum și câteva zeci de monumente istorice și situri arheologice de interes local) și să provoace deteriorarea gravă și ireversibilă a mediului înconjurător, inclusiv a doua arii protejate. În schimb, unii localnici speră că dezvoltarea proiectului va revitaliză economia zonei afectată grav de anii comunismului prin
Roșia Montană Gold Corporation () [Corola-website/Science/322132_a_323461]
-
că dezvoltarea proiectului va revitaliză economia zonei afectată grav de anii comunismului prin naționalizarea exploatării miniere, iar compania a derulat proiecte de relocare a circa 2000 de localnici, si campanii media agresive, angajându-se în același timp că va conserva monumentele istorice. La data de 4 septembrie 1995 a fost semnat un contract de cooperare între Regia Autonomă a Cuprului Deva (actuala Companie Națională a Cuprului, Aurului și Fierului „Minvest" - Ș.A. , Minvest în continuare) și Gabriel - pe atunci Starx Resources Ltd
Roșia Montană Gold Corporation () [Corola-website/Science/322132_a_323461]
-
al timpului, Paul Smărăndescu, cel care proiectase, în 1911, și reședința lui Stelian Popescu din strada Dionisie Lupu nr. 10 (astăzi Tudor Arghezi). Paul Smărăndescu a lucrat în colaborare cu Ing. Emil Prager pentru betonul armat pentru a finaliza acest monument reprezentativ pentru perioada de tranziție dintre tradiționalismul și masivitatea specifice stilului neoromânesc și detaliile geometrice tipice modernismului. Conceput ca două corpuri distincte, Palatul avea partea din față destinată birourilor, iar cea din spate - tipografiei. Palatul era împărțit după cum urmează: la
Palatul Universul () [Corola-website/Science/322155_a_323484]
-
Biserica "Schimbarea la Față" din Cucuteni este un lăcaș de cult ortodox construit în jurul anului 1777 în satul Cucuteni din comuna Lețcani (județul Iași). Biserica "Schimbarea la Față" din Cucuteni a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015 la numărul 1359, având codul de clasificare . Biserica "Schimbarea la Față" din Cucuteni a fost construită în jurul anului 1777 pe culmea împădurită a unui deal. Lăcașul de cult s-a aflat o perioadă înconjurat de
Biserica Schimbarea la Față din Cucuteni () [Corola-website/Science/322178_a_323507]
-
Ioan (Iancu) Ghica, care s-a căsătorit cu domnița Elena Hangerli (Handjery) (1795-1862), fiica demnitarului fanariot Alexandru Hangerli, fost domnitor al Moldovei în perioada 7 martie - 24 iulie 1807. După cum relatează istoricul Nicolae Stoicescu în ""Repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Moldova"" (1974), pictura a fost spoită. În decursul timpului, starea lăcașului de cult s-a degradat. Biserica a fost restaurată de Mitropolia Moldovei și Direcția Monumentelor Istorice. La începutul secolului al XXI-lea, starea bisericii se degradase din
Biserica Schimbarea la Față din Cucuteni () [Corola-website/Science/322178_a_323507]
-
1807. După cum relatează istoricul Nicolae Stoicescu în ""Repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Moldova"" (1974), pictura a fost spoită. În decursul timpului, starea lăcașului de cult s-a degradat. Biserica a fost restaurată de Mitropolia Moldovei și Direcția Monumentelor Istorice. La începutul secolului al XXI-lea, starea bisericii se degradase din nou. Apa pluvială se infiltrase în zidurile bisericii, umflând tencuiala și pictura murală din interior. Acoperișul era găurit, grinzile erau parțial putrezite, iar mortarul de pe boltă se măcinase
Biserica Schimbarea la Față din Cucuteni () [Corola-website/Science/322178_a_323507]
-
fiind înnegriți de intemperii. În timpul păstoririi preotului paroh Ioan Leonte s-a realizat un proiect de restaurare. După repartizarea în mai 2005 ca preot paroh la Cucuteni, pr. Mihail Adeodatus Ungureanu a început să se caute fonduri pentru restaurarea bisericii monument istoric. După calculele efectuate de specialiști, devizul restaurării se ridica la suma de 15 miliarde de lei vechi (1,5 milioane lei noi). Lăcașul de cult a fost consolidat și reparat între anii 2006-2011, atât la interior, cât și la
Biserica Schimbarea la Față din Cucuteni () [Corola-website/Science/322178_a_323507]
-
la reparația lăcașului de cult. Pereții bisericii au fost injectați cu un beton special și încorsetați cu chingi, apoi tencuiți. Acoperișul și turlele au fost acoperite cu tablă zincată. În anul 2009, Primăria comunei Lețcani a alocat pentru repararea bisericii monument istoric din Cucuteni o sumă de 50.000 de lei. În același an, monumentul a beneficiat de alocarea unei sume de 15.000 lei din partea Guvernului României, ca formă de sprijin financiar pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute
Biserica Schimbarea la Față din Cucuteni () [Corola-website/Science/322178_a_323507]
-
și încorsetați cu chingi, apoi tencuiți. Acoperișul și turlele au fost acoperite cu tablă zincată. În anul 2009, Primăria comunei Lețcani a alocat pentru repararea bisericii monument istoric din Cucuteni o sumă de 50.000 de lei. În același an, monumentul a beneficiat de alocarea unei sume de 15.000 lei din partea Guvernului României, ca formă de sprijin financiar pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute din România. Biserica a fost resfințită la 29 mai 2011 de către PS Calinic Botoșăneanul
Biserica Schimbarea la Față din Cucuteni () [Corola-website/Science/322178_a_323507]
-
lăsat cu un crater în partea lui nordică. În timpul erupției, vârful vulcanului a fost stăpânit de Burlington Northern Railroad, dar după aceea a trecut la Statele Unite Serviciul Pădurii. Teritoriul a fost târziu conervat, așa cum a fost, în muntele St. Helens Monumentul Vulcanic Național. Muntele St. Helens a rămas inactiv de la ultima lui perioadă de activitate din 1840 și 1850 până în Martie 1980. Mai multe mici cutremure au început la fel de devreme ca și în 15 martie 1980, indicând că magma ar fi
Erupția vulcanului Saint Helens din anul 1980 () [Corola-website/Science/322194_a_323523]
-
Biserica de lemn din Dealu Mare, comuna Coroieni, județul Maramureș a fost ridicată în sec. al XIX-lea (1875). Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Lăcașul nu figurează pe lista nouă a monumentelor istorice. Localitatea Dealu Mare este atestată documentar din anul 1571, atunci când purta denumirea maghiară de „Uyffalu". De-a lungul timpului, această localitate a purtat mai multe denumiri (Dilleofalva, Dalmare, Dalmar, Dalmareu, Dombhat) până la denumirea actuală de Dealu Mare. Biserica a
Biserica de lemn din Dealu Mare, Maramureș () [Corola-website/Science/322225_a_323554]
-
au inclus, printre altele, și „tencuieli exterioare cu praf de piatră și ciment alb". Aceste modificări sunt trecute ca necesare într-un memoriu justificativ, trimis Arhiepiscopiei Ortodoxe din Cluj, și care specifică faptul că biserica cu pricina nu este declarată monument istoric și de arhitectură. Lucrările de reparație au costat, la vremea respectivă, 98.400 lei. Lucrările de izolare prin tencuială, menite să îmbunătățească confortul termic ar fi afectat iremediabil multe porțiuni din lemn, din cauza umezelii și sufocării la care a
Biserica de lemn din Dealu Mare, Maramureș () [Corola-website/Science/322225_a_323554]
-
și au adoptat pintenii și șaua spaniolă, riata și bandana. Asociația Veteranilor din Texas, formată numai din veterani ai revoluției ce trăiau în Texas, a activat între 1873 și 1901, jucând un rol-cheie în a convinge legislativul să ridice un monument în cinstea veteranilor bătăliei de la San Jacinto. La sfârșitul secolului al XIX-lea, legislativul Texasului a achiziționat locul bătăliei de la San Jacinto, care găzduiește astăzi Monumentul de la San Jacinto, cea mai înaltă coloană de piatră din lume. La începutul secolului
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
între 1873 și 1901, jucând un rol-cheie în a convinge legislativul să ridice un monument în cinstea veteranilor bătăliei de la San Jacinto. La sfârșitul secolului al XIX-lea, legislativul Texasului a achiziționat locul bătăliei de la San Jacinto, care găzduiește astăzi Monumentul de la San Jacinto, cea mai înaltă coloană de piatră din lume. La începutul secolului al XX-lea, legislativul Texasului a achiziționat și Misiunea Alamo, astăzi monument închinat victimelor de acolo. În fața bisericii, în centrul Pieței Alamo, se află un cenotaf
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
XIX-lea, legislativul Texasului a achiziționat locul bătăliei de la San Jacinto, care găzduiește astăzi Monumentul de la San Jacinto, cea mai înaltă coloană de piatră din lume. La începutul secolului al XX-lea, legislativul Texasului a achiziționat și Misiunea Alamo, astăzi monument închinat victimelor de acolo. În fața bisericii, în centrul Pieței Alamo, se află un cenotaf proiectat de Pompeo Coppini, ce comemorează apărătorii care au murit în luptă. Peste 2,5 milioane de oameni vizitează anual Alamo. Revoluția Texană a făcut subiectul
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
realizat prin trei poduri orientate spre cartierele orașului. Podurile erau apărate, fiecare, de un val de pământ în formă de semilună. Poarta principală și clădirile din interior au fost construite în stil baroc. În interiorul cetății există Biserica Franciscană, de asemenea monument istoric și de arhitectură. Ultimii patru călugări franciscani au locuit în cetate până în anul 1861. Până în 1918 cetatea a fost una din cele mai mari închisori militare ale Imperiului austro-ungar. În cazematele cetății, folosite pe post de închisori, au fost
Cetatea Aradului () [Corola-website/Science/322283_a_323612]
-
curat; artistă magnifică, cu un "charme", un "naturale", ce nu le posedă nicio altă cântăreață”. Vorbind despre tehnica ei interpretativă, muzicologul italian Rodolfo Celletti preciza că „vocea ei era o minune din punct de vedere tehnic. Staccato-urile sale erau monumente de acuratețe, chiar și în cele mai dificile intervale, legato-ul său era impresiv de calm și pur; ea își folosea vocea astfel încât lega operele notă cu notă, frază cu frază, glasul ei ridicându-se și alunecând cu o virtuozitate
Adelina Patti () [Corola-website/Science/322272_a_323601]
-
al Băilor, a îndeplinit de-a lungul timpului mai multe funcțiuni: sală de jocuri de noroc, sală de concerte și spectacole, precum și club muncitoresc. Cazinoul este în prezent,în paragina.. Cazinoul Băilor din Vatra Dornei a fost inclus în Lista monumentelor istorice din județul Suceava, elaborată în anul 2004, având codul SV-II-m-A-05670. Aprobarea pentru construirea unui cazinou la Vatra Dornei a fost acordată în urma intervenției primarului Vasile Deac (1875-1902) la împăratul Franz Joseph al Austriei. În timpul audienței, primarul l-a convins
Cazinoul din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/322290_a_323619]
-
era posibil, iar Augustus, după ce a devenit comisar permanent al drumurilor, în 20 î.Hr., a așezat "Miliarum Aureum" (în română: „piatra miliară de aur”) în Forumul Roman, lângă Templul lui Saturn. El a considerat că toate drumurile încep de la acest monument de bronz aurit. De aici dictonul, cunoscut în toată lumea: „"Toate drumurile duc la Roma"” (cu sensul: „Există mai multe mijloace pentru a atinge un anumit scop”). Pe acest monument au fost gravate distanțele până la cele mai importante orașe ale Imperiului
Piatră miliară () [Corola-website/Science/329565_a_330894]
-
lui Saturn. El a considerat că toate drumurile încep de la acest monument de bronz aurit. De aici dictonul, cunoscut în toată lumea: „"Toate drumurile duc la Roma"” (cu sensul: „Există mai multe mijloace pentru a atinge un anumit scop”). Pe acest monument au fost gravate distanțele până la cele mai importante orașe ale Imperiului. Împăratul Constantin cel Mare l-a numit "Umbilicus Romae" (în română: „Buricul Romei”, cu alte cuvinte, „centrul Romei”). Pietrele miliare au permis să se știe exact locurile și distanțele
Piatră miliară () [Corola-website/Science/329565_a_330894]
-
existența unei palisade de lemn, care a sfârșit printr-un incendiu și a unor capcane, în fața șanțului, concretizate prin gropi adânci și dese. Nu a fost atestată până în prezent existența între aceste gropi-capcane a unor "murex". Valul este clasat ca monument istoric pe teritoriul județului Galați, având . Un aspect inedit pe care îl oferă valul Ploscuțeni - Stoicani este poziția șanțului, nu spre N ca în celelalte valuri din Moldova, ci spre S. Această observație a generat multe ipoteze legate de apartenența
Valul lui Athanaric () [Corola-website/Science/329604_a_330933]
-
a fost dezvelit la 17 februarie 1924, lângă clădirea Băncii Naționale. Monumentul consta dintr-un mic bust de bronz ridicat pe un soclu decorat cu basoreliefuri și figuri alegorice. Bustul lui Eugeniu Carada, primul director al Băncii Naționale a României, era așezat pe un soclu în formă de trunchi de piramidă care, la rândul lui
Monumentul lui Eugeniu Carada din București () [Corola-website/Science/329618_a_330947]
-
fost propuse două variante: statuie și bust. A fost aleasă varianta în formulă academistă a bustului acompaniat de alegorii, simboluri și reliefuri. Principalii susținători ai variantei au fost liberalii Vintilă Brătianu (ministru de finanțe) și Constantin Bibicescu (directorul Băncii Naționale). Monumentul a fost demolat în 1948 (din alte surse în 1952, 1953-54) din rațiuni politice și probabil distrus, în împrejurări rămase încă insuficient cunoscute. Referindu-se la acest episod, Costin Murgescu, membru corespondent al Academiei Române, nota în lucrarea sa "Mersul ideilor
Monumentul lui Eugeniu Carada din București () [Corola-website/Science/329618_a_330947]