36,774 matches
-
la pterigoforele împlântate în musculatura corpului. Se disting: înotătoarea dorsală (D), una sau mai multe dispuse pe spate; înotătoarea anală (A), una sau mai multe dispuse între anus și caudală; înotătoarea codală (C), dispusă la capătul posterior al corpului. La pești în stadiul larvar, forma inițială a înotătoarelor neperechi are aspectul unui pliu nesegmentat și nepereche, care se întinde pe partea dorsală a corpului și înconjură coada pe fața ventrală a corpului, până la orificiul anal. Prin fragmentarea acestui pliu nesegmentat se
Înotătoarele peștilor () [Corola-website/Science/330350_a_331679]
-
cazuri excepționale poate fi formată din mai mulți lobi (polipteriforme) sau poate lipsi ("Electrophorus electricus"). Primele raze ale înotătoarei dorsale la unele specii se pot transforma în spini protectori (ghidrini) sau iau parte în formarea unor ventuze ("Echeneis"). La unii pești razele lipsesc în a doua înotătoare dorsală (salmonide, somn pitic) și în ele se depozitează grăsime, din care cauză acestea se numesc înotătoare adipoase. Formula înotătoarelor se bazează pe numărul radiilor simple, neramificate și ramificate din înotătoare. Radiile simple se
Înotătoarele peștilor () [Corola-website/Science/330350_a_331679]
-
i ("Holocephali") sunt o subclasă puțin numeroasă de pești cartilaginoși marini, bine delimitată de elasmobranhiate ("Elasmobranchii"). Ei se caracterizează printr-o asociere de caractere primitive și caractere de specializare restrânsa, apărute în legătură cu adaptarea la o viață abisală. Caracterele lor principale sunt: craniul autostilic, slaba dezvoltare a corpurilor vertebrale, prezența
Holocefali () [Corola-website/Science/330393_a_331722]
-
având o creștere permanentă, deci înlocuirea dinților nu are loc. În falca superioară se găsesc de fiecare latură câte 3, 2 sau 1, iar în, cea inferioară câte un dinte. Articulația autostilică a fălcii cu neurocraniu și structura dinților acestor pești sunt adaptări ale lor la hrănirea cu nevertebrate cu schelet extern. Tubul digestiv este slab diferențiat; în special, stomacul aproape că nu este individualizat. Valvula spirală din regiunea posterioară a intestinului holocefalilor este slab dezvoltată și are numai opt spire
Holocefali () [Corola-website/Science/330393_a_331722]
-
Mării Britanii, 5% comision către distribuitorii oficiali și 5% către operatorul Camelot, dintre care 4.5% se duc către acoperirea costurilor și 0.5% reprezintă profitul. Biletele la loterie și cardurile răzuibile pot fi cumpărate doar de persoanele de și pește 16 ani. Un decret din 1698 a specificat faptul că toate loteriile din Anglia erau ilegale, mai putin cele autorizate prin acel decret. Un decret din 1934, liberalizat după aceea în 1956 și 1976, a legalizat loteriile mai mici. Loteria
Loteria Națională (Marea Britanie) () [Corola-website/Science/330394_a_331723]
-
fost cunoscută construcția metalică realizată în 1873 după planurile inginerului Gustave Eiffel și care a adăpostit cea mai mare piață agro-alimentară a orașului Iași. Alături de aceasta a fost construită o altă hală mai mică cunoscută sub numele de Hala de pește. Pe locul în care se află actuala Hală centrală din Iași de pe strada Anastasie Panu exista la începutul secolului al XIX-lea Mănăstirea Sfânta Vineri, cu o biserică ctitorită prin 1594 de marele vornic al Țării de Jos, Nistor Ureche
Hala de zid și fier () [Corola-website/Science/330401_a_331730]
-
o structură metalică și cu acoperiș de tablă, era destinată comercializării alimentelor perisabile (carne, brânzeturi, fructe ) având la subsol spații de depozitare și, ulterior, instalații frigorifice. Alături de hala mare a fost construită ulterior o alta mai mică, numită Hala de pește, realizată din fierăria rămasă la construcția Abatorului din Tătărași. În partea de vest a acestor construcții s-au amenajat spații deschise destinate comercializării cerealelor și legumelor și staționării carelor și căruțelor. Acoperișul Halei mari s-a prăbușit parțial în anii
Hala de zid și fier () [Corola-website/Science/330401_a_331730]
-
ca urmare a zăpezii depuse în urma unor ninsori abundente, ulterior luându-se decizia ca întreaga structură să fie complet demolată. În prezent, pe locul ocupat de fosta Hală de zid și fier se află esplanada din fața Halei Centrale. Hala de pește a continuat să fie folosită până în 1988, când a fost demolată ca urmare a planului de sistematizare a zonei, pe locul ei construindu-se clădirea Finanțelor Publice. Un fragment din structura metalică a Halei de zid și fier este expus
Hala de zid și fier () [Corola-website/Science/330401_a_331730]
-
află specii (protejate și incluse pe lista roșie a IUCN) de mamifere: urs brun ("Ursus arctos")), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"); amfibieni, reptile cu specii de: triton cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"); precum și un pește din specia "Cottus gobio" (zglăvoacă). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Șindrilița (sit SCI) () [Corola-website/Science/330395_a_331724]
-
șaselea roman din seria Cântec de gheață și foc de George R. R. Martin. Romanul precedent, "Dansul dragonilor", a acoperit mai puține evenimente decât își dorea Martin, omițând descrierea a cel puțin o bătălie importantă și lăsând în coadă de pește câteva personaje. Martin intenționează să le rezolve „foarte devreme” în "", declarând: „Vreau să încep cu cele două bătălii importante pe care le-am pregătit, cea din zăpadă și cea a Meereenului — bătălia din Golful Sclavilor. Și să continui de acolo
The Winds of Winter () [Corola-website/Science/330415_a_331744]
-
Lostrița ("Hucho hucho") este un pește răpitor dulcicol, din familia salmonide ("Salmonidae"), din apele mari curgătoare de munte cu fund pietros din bazinul hidrografic al Dunării. Este o specie endemică în bazinul dunărean. În România este pe cale de dispariție, din cauză pescuitului, pentru care motiv lostrița
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
este foarte gustoasă. Are o valoare economică ridicată. Lostrița este cel mai mare salmonid din apele noastre, ajungând la 1-2 m lungime și 10-52 kg greutate. Totuși exemplarele cele mai des întâlnite n-au decât 2-3 kg greutate. Lostrița este pește răpitor și lacom, ce face mare pagubă între pești. Are un corp alungit, cilindric și acoperit cu solzi relativ mari. Capul este mare, cu bot conic, gura largă cu dinți puternici, dispusă terminal. Înotătoarea dorsală este așezată înaintea înotătoarelor ventrale
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
este cel mai mare salmonid din apele noastre, ajungând la 1-2 m lungime și 10-52 kg greutate. Totuși exemplarele cele mai des întâlnite n-au decât 2-3 kg greutate. Lostrița este pește răpitor și lacom, ce face mare pagubă între pești. Are un corp alungit, cilindric și acoperit cu solzi relativ mari. Capul este mare, cu bot conic, gura largă cu dinți puternici, dispusă terminal. Înotătoarea dorsală este așezată înaintea înotătoarelor ventrale, iar înotătoarea anală mult în urma înotătoarei dorsale. Există o
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
greutate și 50-70 cm lungime. Poate trăi 15-20 ani. Corpul este alungit și gros, slab comprimat lateral, aproape cilindric în secțiune, acoperit cu solzi relativ mari. Înălțimea maximă a corpului este egală cu 15,09-20,0% din lungimea corpului la peștii adulți și 14,9-15,7% la cei tineri. Capul mare și lung, lățit dorsoventral, ca la știucă. Lungimea capului depășește mult înălțimea maximă. La peștii adulți, capul reprezintă 22,7-24,9% din lungimea corpului; la tineri, 27,6-27,9%. Botul
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
mari. Înălțimea maximă a corpului este egală cu 15,09-20,0% din lungimea corpului la peștii adulți și 14,9-15,7% la cei tineri. Capul mare și lung, lățit dorsoventral, ca la știucă. Lungimea capului depășește mult înălțimea maximă. La peștii adulți, capul reprezintă 22,7-24,9% din lungimea corpului; la tineri, 27,6-27,9%. Botul este conic și ascuțit. Gura foarte mare și largă este dispusă terminal, ajunge sub partea anterioară sau sub mijlocul ochiului și este prevăzută cu dinți
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
limbii, câte un rând de 6-8 dinți. Falca inferioară este prevăzută cu 18-20 de dinți ascuțiți și încovoiați, iar cea superioară cu 13-15 dinți. Ochii sunt, relativ, mici; cu un diametru care reprezintă 12,1-16,4% din lungimea capului la peștii adulți și 20,5-27,0% la tineri. Spațiul interorbitar este convex. Au o înotătoare adipoasă foarte dezvoltată, care se inserează deasupra părții posterioare a înotătoarei anale. Înotătoarele ventralele se inserează sub partea terminală a înotătoarei dorsale. Înotătoarea anală se inserează
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
pietre mari, sub steiuri de stâncă, sub rădăcini scufundate, printre bolovanii de la fundul șipotelor, sub maluri râpoase, sub umbrele cascadelor sau în bulboane, cotloane. Posturile de pândă sunt steiurile de stâncă și alte ascunzișuri, de unde se aruncă fulgerător asupra prăzii. Peștii tineri trăiesc în apele mai mici, pentru ca pe măsură ce înaintează în vârstă să-și caute ape mai largi, spre zona de mijloc a râului. Ziua sta ascunsă în gropile adânci ale fundului, noaptea iese la vânat. Are un comportament teritorial, mai
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
a râului. Ziua sta ascunsă în gropile adânci ale fundului, noaptea iese la vânat. Are un comportament teritorial, mai evident la masculii bătrâni care se stabilesc în porțiuni de râu de unde alungă fiecare rival posibil, apărându-și teritoriul. Este un pește de obicei solitar, însă peștii adulți nu sunt solitari. Face doar migrații scurte în timpul perioadei de depunere a icrelor, când se urcă în râuri pentru a se reproduce în afluenți. Este o specie foarte sensibilă la alterarea mediului și la
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
în gropile adânci ale fundului, noaptea iese la vânat. Are un comportament teritorial, mai evident la masculii bătrâni care se stabilesc în porțiuni de râu de unde alungă fiecare rival posibil, apărându-și teritoriul. Este un pește de obicei solitar, însă peștii adulți nu sunt solitari. Face doar migrații scurte în timpul perioadei de depunere a icrelor, când se urcă în râuri pentru a se reproduce în afluenți. Este o specie foarte sensibilă la alterarea mediului și la poluare, aceștia fiind factori de
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
icrelor, când se urcă în râuri pentru a se reproduce în afluenți. Este o specie foarte sensibilă la alterarea mediului și la poluare, aceștia fiind factori de primă importanță care au dus la dispariția speciei din diverse locuri. Este un pește răpitor foarte lacom și hrăpăreț. Hrana constă aproape exclusiv din pești. Vânează, în special, noaptea. Este un adevărat "tigru" al apelor de munte. Posturile de pândă sunt steiurile de stâncă, de unde se aruncă fulgerător asupra prăzii. Peștii adulți, mănâncă, mai
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
afluenți. Este o specie foarte sensibilă la alterarea mediului și la poluare, aceștia fiind factori de primă importanță care au dus la dispariția speciei din diverse locuri. Este un pește răpitor foarte lacom și hrăpăreț. Hrana constă aproape exclusiv din pești. Vânează, în special, noaptea. Este un adevărat "tigru" al apelor de munte. Posturile de pândă sunt steiurile de stâncă, de unde se aruncă fulgerător asupra prăzii. Peștii adulți, mănâncă, mai ales, alți pești, ocazional mamifere acvatice mici (șoareci de baltă, șobolani
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
locuri. Este un pește răpitor foarte lacom și hrăpăreț. Hrana constă aproape exclusiv din pești. Vânează, în special, noaptea. Este un adevărat "tigru" al apelor de munte. Posturile de pândă sunt steiurile de stâncă, de unde se aruncă fulgerător asupra prăzii. Peștii adulți, mănâncă, mai ales, alți pești, ocazional mamifere acvatice mici (șoareci de baltă, șobolani de apă și alte rozătoare de apă etc), păsări de apă mici (făcând salturi acrobatice după ele), amfibieni (broaște), reptile, rar nevertebrate. Peștii consumați sunt în
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
lacom și hrăpăreț. Hrana constă aproape exclusiv din pești. Vânează, în special, noaptea. Este un adevărat "tigru" al apelor de munte. Posturile de pândă sunt steiurile de stâncă, de unde se aruncă fulgerător asupra prăzii. Peștii adulți, mănâncă, mai ales, alți pești, ocazional mamifere acvatice mici (șoareci de baltă, șobolani de apă și alte rozătoare de apă etc), păsări de apă mici (făcând salturi acrobatice după ele), amfibieni (broaște), reptile, rar nevertebrate. Peștii consumați sunt în special ciprinide: scobarul ("Chondrostoma nasus"), mreana
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
fulgerător asupra prăzii. Peștii adulți, mănâncă, mai ales, alți pești, ocazional mamifere acvatice mici (șoareci de baltă, șobolani de apă și alte rozătoare de apă etc), păsări de apă mici (făcând salturi acrobatice după ele), amfibieni (broaște), reptile, rar nevertebrate. Peștii consumați sunt în special ciprinide: scobarul ("Chondrostoma nasus"), mreana vânătă ("Barbus petenyi"), cleanul ("Leuciscus cephalus"), beldița ("Alburnoides bipunctatus"), boișteanul ("Phoxinus phoxinus"), porcușorii ("Gobio"), grindelul ("Barbatula barbatula") etc., apoi zglăvoaca ("Cottus gobio"), lipanul ("Thymallus thymallus"), păstrăvul de munte ("Salmo trutta fario
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
mai răpitor, atacând tâlhărește, în special în cursul nopții. După atâta hrană, crește repede, dacă compoziția și temperatura apei îi sunt pe plac. Alevinii se hrănesc cu plancton și microinvertebrate. Deja puii de câteva luni încep să consume puiet de pește, îndeosebi de scobar ("Chondrostoma nasus"), dar și din propria specie (de altfel cel mai accentuat canibalism dintre toți peștii îl găsim la lostriță) și doar în lipsa puietului consumă insecte, larve de insecte și diferite specii de nevertebrate bentonice. Pentru a
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]