38,651 matches
-
depărtat mergea războiul ruso-japonez. Pentru răniții și bolnavii de acolo alcedărenii plătesc 4 ruble 10 copeici. Impozitele îi apărau pe șăteni. Exemple convingătoare vin să ne confirme aceasta. În anul 1905 ziarul „Drug” scrie că, perceptorul județean, 9 ani tot poarta pe țăranul Victor Vărzarel pe drumul ce pleacă din Alcedar spre Rezina si din Rezina spre Alcedar. Datele statistice ale direcției de zemstvă din Orhei din 1916 scrie ca „Nicolaie Stoianu vine cu rugămintea de a-l scuti de impozit
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
și se executa ritualul „aruncarea mălaiului peste casă”: mireasa arunca pe acoperișul casei; în semn de despărțire de părinți, un buchet de flori legate cu spice de mălai. O tradiție mai nouă este „schimbarea colacului”. Vorniceii veneau călare, băteau în poartă și spuneau: „Cere murgul prapur”. După aceste cuvinte, mireasa trebuia să-i stropească cu agheasmă și să le dea un colac. Dacă fata era din alt sat, mirele trebuia să plătască „vulpea” - un fel de baciș (o căldare de vin
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
grăniceri. Dreptul acesta le-a fost luat sătenilor în 1960, când dea lungul graniței apar primele sârme gimpate. În 1984 dea lungul Prutului și a întregii URSS este dat în exploatare un gard modern de sârmă ghimpată cu lacăte la porți și cu signalizare performantă (ca la pușcărie) și locuitorii satelor riverane râului Prut inclusiv și pogăneștenii puteau ajunge pe malul Prutului numai cu pașaportul și prin porțile unde erau postați grăniceri. La 1992 locuitorii satului Pogănești au fost primii în
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
este dat în exploatare un gard modern de sârmă ghimpată cu lacăte la porți și cu signalizare performantă (ca la pușcărie) și locuitorii satelor riverane râului Prut inclusiv și pogăneștenii puteau ajunge pe malul Prutului numai cu pașaportul și prin porțile unde erau postați grăniceri. La 1992 locuitorii satului Pogănești au fost primii în regiune care au început, fără voia nimănui, demolarea acestui gard, care dea lungul moșiei Pogănești a fost lichidat complet către 1994. După aceasta, inițiativa de demolare a
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
dintre membrii acestor familii, care cuceriseră o mare influență politică și adunaseră averi considerabile în cursul secolului al XVII-lea, ocupau funcții administrative foarte importante în Imperiul Otoman. Din 1669 până la 1821, fanarioții au servit ca dragomani (translatori) ai Sublimei Porți și ai ambasadelor străine. Alături de demnitarii bisericii și de funcționarii locali din provincii, fanarioții reprezentau clasa conducătoare greacă în timpul dominației otomane până la izbucnirea războiului de independență al Greciei. În timpul acestui ultim război, fanarioții au jucat un rol de primă importanță
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
Patriarhia Serbiei, fondată încă din 1557, au fost trecute sub autoritatea Bisericii Grecești. În plus, începând din secolul al XVII-lea, otomanii au început să întâmpine probleme în dirijarea relațiilor lor externe, având dificultăți în impunerea termenilor tratatelor cu vecinii. Poarta a fost pusă pentru prima oară în situația de a se angaja în tratative diplomatice cu vecinii săi. Dată fiind tradiția otomană de ignorare în general a limbilor Europei Occidentale, oficialii turci s-au văzut în imposibilitatea de a participa
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
situația de a se angaja în tratative diplomatice cu vecinii săi. Dată fiind tradiția otomană de ignorare în general a limbilor Europei Occidentale, oficialii turci s-au văzut în imposibilitatea de a participa la orice fel de negociere cu Apusul. Poarta s-a folosit pentru aceste sarcini diplomatice de greci, care erau printre cei mai cultivați din imperiu. Ca rezultat imediat, așa-numiții "fanarioții", membrii ai familiilor grecești originare de obicei din Constantinopol, au ajuns în situația de a ocupa înalte
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
domnitor nepământean a fost luată după ce domnitorul Ștefan Cantacuzino s-a aliat cu comandantul militar habsburgic Prințul Eugeniu de Savoia la începutul Războiului Ligii Sfinte. Persoana care era ridicată la demnitatea princiară era de obicei dragoman-ul șef al Sublimei Porți,fiind prin aceasta familiarizat cu politica guvernului otoman. Noul principe, care obținuse funcția sa în schimbul unui plocon consistent, (un obicei care era mai vechi), pleca în noua țară în care fusese numit, și a cărei limbă nu o cunoștea de
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
otomane, cât și de ambițiile domnitorilor, care fiind conștienți de statutul lor fragil, căutau să-și plătească creditorii cât mai repede, după care încercau să se îmbogățească cât încă se mai aflau la putere. Pentru a satisface nevoile crescânde ale Porții și pentru a-și asigura beneficii personale, domnitorii fanarioți au inițiat politici dure de taxare a populației, adusă rapid în stare de sărăcie lucie. Efectele dezastruoase ale domniilor unora dintre fanarioți au fost în contrast cu realizările și proiectele altora, ca în
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
Ipsilanti, făcând în plus presiuni pentru diferite scutiri de taxe și impozite. După Tratatul de la Kuciuk-Kainargi (1774), Rusia a primit dreptul să intervină în favoarea supușilor otomani de religie ortodoxă, iar presiunile politice otomane au început să fie mai puțin eficiente. Poarta a fost obligată să facă unele concesii, dacă dorea să păstreze controlul economic și strategic asupra celor două principate: tratatul oprea orice creștere viitoare a tributului și, între 1774 și 1830, obligațiile fiscale ale celor două principate au scăzut de la
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
municipiului Iași, aflat în partea de sud a localității. În secolele al XV-lea și al XVI-lea, dealurile din sudul orașului erau acoperite cu păduri, aici existând, conform tradiției locale, o crescătorie de șoimi. În tributul anual plătit Înaltei Porți, domnitorii Moldovei trebuiau să dea și un număr de astfel de păsări. Denumirea Socola ar proveni de la cuvântul slav "socol" care înseamnă "șoim". La mijlocul secolului al XVI-lea, după tradiția locală și unele documente vechi, domnitorul moldovean Alexandru Lăpușneanu (1552-1561
Socola, Iași () [Corola-website/Science/306055_a_307384]
-
conflictul dintre pandurii lui Tudor Vladimirescu răsculați împotriva otomanilor , inițial favorabili revoluționarilor greci, și Filiki Eteria. Asasinarea de către eteriști a lui Tudor Vladimirescu și creșterea animozităților româno-grecești nu a fost favorabilă decât otomanilor care au înfrânt Eteria. În 1822 Înalta Poartă punea capăt domniilor fanariote. În timp, numeroși greci au fost asimilați complet de populația românească, numeroase familii considerate inițial fanariote contribuind din plin la îmbogățirea culturii locale. După proclamarea independenței Greciei, România nu a mai fost o destinație favorită pentru
Istoria grecilor din România () [Corola-website/Science/306057_a_307386]
-
două, ca și pe s. Pănășești, care ține direcția spre nord-est, spre traseul Chișinău-Călărași-Cornești. Unite structural și geografic, aceste două sate practică același stil arhitectonic, cu aceleași case văruite în alb, albastru sau verde, cu pridvoare de piatră, cu coloane, porți și garduri de piatră, același stil etnografic, aceleași obiceiuri și datini. Ciobanca, unită, așadar, cu Pănășeștii, e situată la 9 km de or. și st. c. f. Strășeni și la 33 de la Chișinău. Pădurile întinse din jur, păduri de stejar
Ciobanca, Strășeni () [Corola-website/Science/306051_a_307380]
-
(n. 3 septembrie 1937, Roșiile, județul Vâlcea) este o interpreta de folclor românesc. Repertoriul sau cuprinde peste 500 de piese înregistrate pe discuri la Radio și TV: „Lie ciocârlie”, „Aurelu’ mamii”, „Vântul de vară mă bate”, „Lângă poartă am un tei”, „Cei mai frumoși ani ai mei”, „Ce n-aș da să mai fiu mică”, „Roată mare” ș.a. A fost căsătorită cu Ion Dolănescu. În data de 23 octombrie 2014, într-o ceremonie ce a avut loc la
Maria Ciobanu () [Corola-website/Science/306074_a_307403]
-
a cărei inscripție se pot vedea însemnele zodiilor. Ulicioara străbate cu greu printre clădiri vechi (refăcute și recondiționate după cum au fost în original) de sute de ani, în care locuiesc artiști și bogătași excentrici. La intrare în locaș, stă o poartă masivă de fier cu inscripțiile bisericești ortodoxe, vopsita în albastru după obiceiul grecesc. O superstiție grecească spune că dacă vine Satana și vede poartă albastră, crede că e cerul și fuge. Deasupra porții se poate vedea o placă de marmură
Biserica Ortodoxă Greco-Română din Jaffa () [Corola-website/Science/306119_a_307448]
-
excentrici. La intrare în locaș, stă o poartă masivă de fier cu inscripțiile bisericești ortodoxe, vopsita în albastru după obiceiul grecesc. O superstiție grecească spune că dacă vine Satana și vede poartă albastră, crede că e cerul și fuge. Deasupra porții se poate vedea o placă de marmură cu inscripția "Biserică greco-ortodoxă", în limba franceză, ebraica și arabă.. Ea este reconstruită în 1884 de către Patriarhul Paladie. În perioada Războiului de Șase Zile (1967), nu se știe exact dacă biserică a fost
Biserica Ortodoxă Greco-Română din Jaffa () [Corola-website/Science/306119_a_307448]
-
cu o cruce roșie în mijlocul căreia sunt literele "O" și "Ț" suprapuse, reprezentând semnul patriarhiei ortodoxe grecești considerați "Păzitorii Mormântului Sfânt". Se povestește că în timpul dominației turce (deci înaintea mandatului britanic), păzitorii Mormântului Sfânt din Ierusalim, erau stabiliți de Înaltă Poartă (în funcție de prețul oferit), pază fiind dată diferitelor organizații bisericești ortodoxe și catolice. Conform tradiției, Patriarhul rânduit de Poartă la păzirea Mormântul Sfânt pentru perioada respectivă, dotat cu o lumânare neaprinsa, era percheziționat de autoritățile turcești pentru a nu avea asupra
Biserica Ortodoxă Greco-Română din Jaffa () [Corola-website/Science/306119_a_307448]
-
Păzitorii Mormântului Sfânt". Se povestește că în timpul dominației turce (deci înaintea mandatului britanic), păzitorii Mormântului Sfânt din Ierusalim, erau stabiliți de Înaltă Poartă (în funcție de prețul oferit), pază fiind dată diferitelor organizații bisericești ortodoxe și catolice. Conform tradiției, Patriarhul rânduit de Poartă la păzirea Mormântul Sfânt pentru perioada respectivă, dotat cu o lumânare neaprinsa, era percheziționat de autoritățile turcești pentru a nu avea asupra sa chibrituri, lumânări sau alte obiecte de aprins focul. Astăzi se continuă tradiția, si patriarhul este percheziționat la
Biserica Ortodoxă Greco-Română din Jaffa () [Corola-website/Science/306119_a_307448]
-
o înflorire economică a așezării, în secolul XIII s-a acordat Dürenului drepturile de oraș (privilegiu care asigura o administrare proprie). Prin anii 1200 s-a început construirea zidului de apărare a orașului care va avea 12 turnuri și 5 porți orientate după cele patru puncte cardinale, spre nord era poarta Philipp și Wirtel, spre est poarta Köln, spre sud poarta Principală și spre vest poarta de Lemn.In biserica Sf. Anna (Annakirche) sunt păstrate câteva relicve printre care și cutia
Düren (oraș) () [Corola-website/Science/306130_a_307459]
-
acordat Dürenului drepturile de oraș (privilegiu care asigura o administrare proprie). Prin anii 1200 s-a început construirea zidului de apărare a orașului care va avea 12 turnuri și 5 porți orientate după cele patru puncte cardinale, spre nord era poarta Philipp și Wirtel, spre est poarta Köln, spre sud poarta Principală și spre vest poarta de Lemn.In biserica Sf. Anna (Annakirche) sunt păstrate câteva relicve printre care și cutia sculptorului Leonhard (1501) care conține o relicvă a "Sfintei Anna
Düren (oraș) () [Corola-website/Science/306130_a_307459]
-
care asigura o administrare proprie). Prin anii 1200 s-a început construirea zidului de apărare a orașului care va avea 12 turnuri și 5 porți orientate după cele patru puncte cardinale, spre nord era poarta Philipp și Wirtel, spre est poarta Köln, spre sud poarta Principală și spre vest poarta de Lemn.In biserica Sf. Anna (Annakirche) sunt păstrate câteva relicve printre care și cutia sculptorului Leonhard (1501) care conține o relicvă a "Sfintei Anna" patroana orașului sărbătorită printr-o procesiune
Düren (oraș) () [Corola-website/Science/306130_a_307459]
-
proprie). Prin anii 1200 s-a început construirea zidului de apărare a orașului care va avea 12 turnuri și 5 porți orientate după cele patru puncte cardinale, spre nord era poarta Philipp și Wirtel, spre est poarta Köln, spre sud poarta Principală și spre vest poarta de Lemn.In biserica Sf. Anna (Annakirche) sunt păstrate câteva relicve printre care și cutia sculptorului Leonhard (1501) care conține o relicvă a "Sfintei Anna" patroana orașului sărbătorită printr-o procesiune religioasă la data de
Düren (oraș) () [Corola-website/Science/306130_a_307459]
-
a început construirea zidului de apărare a orașului care va avea 12 turnuri și 5 porți orientate după cele patru puncte cardinale, spre nord era poarta Philipp și Wirtel, spre est poarta Köln, spre sud poarta Principală și spre vest poarta de Lemn.In biserica Sf. Anna (Annakirche) sunt păstrate câteva relicve printre care și cutia sculptorului Leonhard (1501) care conține o relicvă a "Sfintei Anna" patroana orașului sărbătorită printr-o procesiune religioasă la data de 26 iulie. În timpul unui război
Düren (oraș) () [Corola-website/Science/306130_a_307459]
-
acest volum, nu lipsesc sonetele și rondelurile, pentru care poetul are o permanentă preocupare. De altfel, Petre G. Gorun a scris peste patru sute de sonete și peste trei sute de rondeluri, unele fiind publicate în volum. 9. Volumul de versuri "„La poarta vremii"”, apărut în anul 1998 (Editura „Sava”, Craiova, 212 p.), este structurat pe trei cicluri, acestea fiind intitulate „"De dragoste"”, „"Cu rădăcini adânci"” și „"Marele adevăr”." Cartea are un cuvânt înainte semnat de criticul literar Ovidiu Ghidirmic și este ilustrată
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
1979; · Florea Firan, „"Profiluri și structuri literare"”, Editura Scrisul Românesc, Craiova 1986, pag. 378 - 380; · Nicolae A. Andrei, Gheorghe Părnuță „"Oltenia la 1877"”, Fundația Scrisul Românesc, Craiova, 1998, pag. 161 - 162; · Ovidiu Ghidirmic, Cuvânt înainte, la volumul de versuri „"La poarta vremii"”, Editura Sava, Craiova, 1998, pag. 7 - 10; · Teofil Moreta, „"Unde ești, Adolescență”", „"Oltenia azi"”, Anul VII, 69, septembrie 1998, pag. 3; · Adrian Badea, Sava Ionescu, „"Justiție și boemă craioveană”," Editura Sava, 1998, pag. 156 - 157, · Simona Lica: „"Un dar
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]