37,765 matches
-
el. Te poți sătura de ... atâta adevăr, așa cum te saturi de orice, la urma urmei, dacă urmezi legea lăcomiei. E mai bine să ai o sete moderată, o foame moderată, pe care să ți le menții, chiar să ți le protejezi - decât să fii mereu ghiftuit și să nu mai știi ce e lipsa. Cred că am rezonat în sensul Jocului secund de Ion Barbu, și am dori să insistăm întrucâtva asupra acestui „zbor invers”. A plonja în nadir acvatic, adică
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
continue studiile în Franța și Belgia unde s-au îndoctrinat metodic cu ideile socialiste). Socialiștii ieșeni vor fi, însă, cei care popularizează, începând cu 1887, cazul Eminescu, organizând chete publice pentru poet, demonstrând, pe seama sa, că societatea burgheză nu-și protejează geniile, etc. Iar toate aceste demonstrații s-au făcut cu tăierea în două a operei lui Eminescu și aruncarea la coș, ca netrebuitoare, a ziaristicii. în general memorialiștii epocii sunt extrem de indulgenți cu socialismul juvenil ieșean, considerându-l fie o
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
el. Te poți sătura de ... atâta adevăr, așa cum te saturi de orice, la urma urmei, dacă urmezi legea lăcomiei. E mai bine să ai o sete moderată, o foame moderată, pe care să ți le menții, chiar să ți le protejezi - decât să fii mereu ghiftuit și să nu mai știi de ce. VII. RAPORTUL ANONIM După D. Cosmănescu (1926) și V. Vineș (1931), cel de-al treilea „moment medical” care a făcut epocă în eminescologie este studiul lui George Potra: „Mihail
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de timp, cu muruială proaspătă. 71 Acoperișul în patru sau două "ape" pare a fi construit "în echilibru cu forțele naturale", în funcție de "respirația cosmică". 72 Motivele zoomorfe, caii și leii ca vestitori ai soarelui, de pe acoperiș, au rolul de a proteja casa de forțele răului. 73 Elementul cel mai important, specific arhitecturii interioare, în jurul căruia se desfășura întreaga viață materială și spirituală tradițională, este vatra. 74 Petru Caraman 75 a repartizat geografic cultul "focului din vatră", găsind două centre de expansiune
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sau unor străini pentru a-l feri de moarte; fetele erau răpite, pe fereastră, de la părinții care se împotriveau căsătoriei cu un anumit flăcău. De sărbători se ungeau cu usturoi ușile, clanțele, ramele ferestrelor și "ghizdurile" hornului pentru a le proteja de "duhurile pământului dezlănțuite în lume" 80 3. Meta-imaginea De la reprezentarea omenescului, ca structură antinomică ( divin-non/divin), casa capătă valențele unui instrument de cunoaștere a identității proprii; ca alteritate gnoseologică, casa reconstruiește umanul din perspectiva integrării în universal 81: "Dracul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
denumiri specifice Alimori, Priveghi, Hodăițe, Hodaize, Hopaize, Opaiț se sărbătorește la Lăsatul Secului, înainte de Postul Paștelui.425 Tot cu rol apotropaic, se fac focuri și în ziua de 40 de sfinți; cu aceste focuri se afumă gospodăria, pentru a fi protejată de rele, iar cei de casă sar peste foc pentru a se purifica de păcate, zicând: "Cum au trecut sfinții / Prin foc și prin apă, / Așa trecem și noi."426 De Alexii, pe 17 martie, în Bucovina se obișnuiește să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-s cu copii plângând, / Plâng mame după bărbați, / Copilașii după tați."313 Ca simbol al sufletului, cu rol apotropaic, "pasărea de fier" este invocată în descântece, fiind considerată un adevărat taumaturg. Fierul, extras din măruntaiele pământului, este de origine divină, protejând împotriva răului. Asocierea pasăre fier construiește principiul dualității i-materialitate / materialitate, făcând posibilă comuniunea dintre pământesc și ceresc. Într-un descântec pentru "durere de cap", realitatea imediată capătă valențele fierului, tocmai pentru a fi apărată de puterile malefice: "La stânca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Europei și desprinderea faptului că gestualitatea variază în funcție de istoria, identitatea națională și culturală a unui popor. Stilul evreilor de a gesticula (cu brațele aproape de piept, coatele lipite de corp, mișcări scurte și niciodată prea departe de trup pentru a putea proteja corpul de o potențială agresiune) este moștenirea unui popor oprimat, care dorește să comunice cu ceilalți, dar se teme să lase garda jos. În contrast cu deschiderea limitată și defensivă a gesturilor evreilor, cele ale italienilor sunt largi, cu dese depărtări de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
așază, adoptarea ,,poziției călărețului"/cu picioarele depărtate etc.) și încercarea femeilor de a-și restrânge teritoriul (de exemplu, ținerea strânsă de corp a genții sau așezarea acesteia în poală, încrucișarea picioarelor atunci când se așază pe scaun, autoatingerea pentru a se proteja etc.). În literatura de specialitate, multe studii și cercetări relevă faptul că femeile au o mai mare abilitate în codarea și decodarea mesajelor nonverbale decât bărbații, deși vorbesc aceeași limbă, iar comunicarea nonverbală este compusă din aceleași elemente. Această calitate
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
își ajustează ținuta, merg cocoșați, evită contactul vizual, încearcă să dispară sau să se ascundă; oamenii geloși aruncă ,,priviri de gheață" rivalului, fac uneori gesturi nepoliticoase și grosolane; oamenii speriați își încordează mușchii, tresar, își feresc capul, se ghemuiesc, își protejează corpul, au o expresie temătoare a feței etc. Toate aceste exemple ne arată cum gesturile exprimă emoții și sentimente, atitudini și comportamente, într-un mod direct, natural și, de cele mai multe ori, inconștient. Dacă ne gândim că gesturile sunt o traducere
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a preocupărilor; patimile „Adevăratele pasiuni sînt cele pe care le ascunzi.” (George Sand) Evident, nu pentru că ne-ar fi rușine cu ele, ci fiindcă adevăratele pasiuni sînt expresia celor mai intime preocupări ale noastre, pe care simțim nevoia să le protejăm de indiscrețiile altora (ex: introspectările eului propriu poartă, de regulă, taina „jurnalelor intime”). * „Și În viața omenească sînt focuri care distrug și focuri care purifică.” (N. Iorga) „Pasiunile” nu sînt bune sau rele prin natura lor, prin ele Însele: ele
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
minciuna” nu presupune „fățărnicia”: În copilărie, cînd minciuna ia mai mult un aspect de joc, copilul neavînd conștiința clară a implicațiilor, a consecințelor pe care le-ar putea avea ascunderea unui adevăr; atunci cînd minciuna are aspect altruist, urmărind să protejeze vanitatea altuia, să-i creeze o stare de bună dispoziție sau de Încredere În sine (așa cum se Întîmplă, de exemplu, În unele gesturi de politețe, sau În unele situații liminale de boală, cînd suferindului i se poate crea, cît de
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
numărul situațiilor În care responsabilitatea altora va depinde de a noastră și, implicit, responsabilitatea noastră de a altora. * „Nimeni nu vă poate face să vă simțiți inferior fără consimțămîntul dumneavoastră.” (Eleanor Roosvelt) În general, sîntem programați genetic pentru a ne proteja imaginea de sine de agresiunea unor judecăți negative/denigratoare venite din partea unor semeni răuvoitori. SÎnt totuși și persoane neîncrezătoare În ele Însele, care dezvoltă un acut sentiment de inferioritate ori de cîte ori trebuie să intre Într-o competiție de
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și Lauderdale (preferat al regelui). De numele acestor consilieri este legată o înțelegere secretă, încheiată între Ludovic al XIV-lea și Carol al II-lea. Pactul, semnat în secret a fost scos la lumină de scrierile apocrife, ai căror autori, protejați de anonimat, au putut dezvălui secretul. Tratatul de la Dover a fost o înțelegere secretă între Anglia și Franța, semnată la 1 iunie 1670. „Regele Angliei își va face o profesiune publică din a promova credința catolică, și, pentru a fi
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în care s-au desfășurat evenimentele secolului al XVII-lea. Cronicarii curților regale erau părtinitori cu cei pentru care lucrau și ale căror fapte le relatau. Scriitorii de literatură apocrifă prezintă de multe ori faptele dintr-o altă perspectivă, fiind protejați de anonimat. Desigur, nu putem fi lipsiți de obiectivitate ca să pretindem ca lucrările apocrife sunt autentice, iar cele oficiale sunt părtinitoare. Ambele tipuri de literatură, și cea apocrifă și cea oficială, au beneficiat de autori care au fraternizat cu un
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
vulnerabilă, Franța îl suspecta că ar fi spion spaniol, Spania îl acuza de o apropiere prea mare de Richelieu, iar Vaticanul era reticent față de eficacitatea sa, Mazarin a încercat să-și apropie diverse persoane influente, care l-ar fi putut proteja. Devine prieten cu Antonio Barberini, nepotul Papei Urban al VIII-lea, despre i-a facilitat accesul la aristocrația romana și care l-a învățat să studieze natura umană, să-și formeze o părere despre profilul psihologic al oponenților săi și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Regelui Soare din perspectiva oficială și cea apocrifă Ludovic al XIV-lea a avut șansa de a crește într-un mediu armonios familial. Beneficiind de dragostea necondiționată și care nu poate fi pusă la îndoială a mamei sale, regina Ana, protejat de nașul său Mazarin, și avându-l ca tutore pe Marchizul de Villeroy, Ludovic creștea sub ochii atenți ai credinciosului său valet La Porte. La Porte a lăsat istoriei o serie de adnotări și memorii care sunt folositoare pentru a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
posibilă. Nu veți putea crede, Domnule, nici suferințele pe care le îndură pentru a vă face aceste servicii, nici afecțiunea cu care le face, nici meritul și cinstea pe care o depune în toate acțiunile. El și cu mine, am protejat anumite lucruri, pe care le voi putea dezvălui cu ușurință pe larg, care, conform spuselor domnului Poussin, vă vor conferi avantaje (dacă nu le veți disprețui) de pe urma cărora regii ar avea de suferit, și care, probabil nimeni în lume nu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ajutorul. Saint Simon preia din sursele apocrife o întâmplare pe care o relatează în memoriile sale și care abordează exact acest context. Autenticitatea istoriei este verificată, deoarece chiar Ludovic o va povesti ani mai târziu într-o manieră în care protejează în totalitate intimitatea și numele persoanelor implicate. Este povestea unei anumite doamne din înalta societate, a cărei identitate nu a fost niciodată descoperită. Aceasta descoperă că este însărcinată tocmai când urma să sosească soțul său, plecat la război vreme de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
normelor organizației (care pot să fie, la început, în acord cu valorile și principiile individului); - ajută la direcționarea individului în interiorul organizației; - facilitează rezolvarea contradicțiilor care pot apărea la nivelul instituției; - structurează (în timp) comportamentele, atitudinile, interacțiunile în interiorul organizației, dezvoltând (și protejând, totodată) sistemul de reguli și asigurând aplicabilitatea acestora. Individul poate împărtăși valorile, normele, ritualurile, credințele organizației, se poate regăsi în (și afirma prin) ele sau poate constata (după o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp) că îi sunt
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
personale este descurajată; • norma presupune multe ore de lucru, deși este acceptabil pentru angajat să plece atunci când și-a terminat treaba. Acest lucru este clar pentru toată lumea, de vreme ce sunt foarte prețioase timpul și performanța; • în aceste condiții, timpul personal este protejat ori de câte ori este posibil; • angajații (chiar colegi) au nevoie de un timp îndelungat pentru a se cunoaște, mai ales cei care nu sunt direct legați prin natura activității lor. Orice discuție personală este văzută ca o pierdere de vreme; • indivizii membrii
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și plăcerii de a fi îngrijit, a fricii de a fi uitat sau neglijat/abandonat. Trebuința de control se referă la faptul că, în funcție de particularitățile fizice individuale, omul simte nevoia, fie să își exercite autoritatea asupra celorlalți, fie să fie protejat și dirijat de alții. Această trebuință apare, după Schutz, în perioada 3-7 ani și se continuă până la vârsta adultă, în interiorul atmosferei și activității școlare, profesionale, civice și la nivelul grupului, sub forma statutelor ierarhice. Trebuința de afecțiune se referă, îndeosebi
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pe D, îi este adversar lui E, îl dușmănește pe F, îl urăște pe G" (idem, p. 292). În cele mai multe contexte relaționale atracția-respingerea se intersectează cu o altă importantă (și frecvent prezentă) dimensiune: dominație-subordine, protecția și nevoia de a fi protejat. Satisfacția rezultă aici nu din dinamica unor trebuințe similare, ci a unora complementare: fiecare partener încearcă satisfacție de pe urma faptului că primește un comportament diferit de al lui, pe care celălalt partener îl îndeplinește, la rândul lui, cu plăcere (idem, pp.
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
jocul puterii. Neîncrederea este reciprocă. Acest stil poate fi folosit atunci când: • receptăm situația ca extrem de importantă pentru noi; • există un caz urgent și cere un răspuns rapid și decisiv; • trebuie adoptată o decizie mai puțin populară; • este necesar să ne protejăm împotriva celor care ar putea obține avantaje nedrepte în cazul unei abordări mai cooperante a conflictului; • timpul este limitat și este imposibilă căutarea îndelungată a unei soluții reciproc acceptabile; • este necesar să ne păstrăm propria imagine. Pentru manageri/profesori, particularitățile
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
greșit construită și total inexactă. Lucrarea sa, Ajutorul reciproc. Un factor al evoluției, este o replică dată de gânditorul rus savantului britanic. Cooperarea, susținea prințul rus, este larg răspândită în lumea animalelor. Caii și căprioarele se unesc pentru a se proteja de prădători, lupii și leii se adună pentru a vâna, în vreme ce albinele și furnicile lucrează împreună în diferite moduri. P. Koropkin a susținut că și noi, oamenii, suntem dispuși să ne ajutăm unii pe alții în lipsa oricărei coerciții autoritare. Mai
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]