37,223 matches
-
metaforei, Al. A. Philippide lua totuși poziție împotriva modernismului. Imaginea în poezia lui nu e un element de bază ci un simplu și firesc accesoriu. Sufletul îi e în marea contemplație, în ceea ce criticii numesc "speculație": Când suflă-n mine vântul cel curat Venit din Alpii cugetării pure, Sunt în adâncul meu ca o pădure Din care păsările guralive au zburat. Poetul fuge după năluca Gloriei, văzută romantic, ca o putere demonică: O simt mereu în mine cum se zbate Și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în noapte ca pe corăbii cu felinare verzi, aci purificat, alunecă pe o luntre serafică cu un crin la cârmă. Viața poetului este astfel o veșnică trecere din negru în alb (dispozițiune romantică), din crunte melancolii în extaze și jubilări. Vântul bătrân într-o clipă de umoare neagră capătă guri de câini lătrători, se înfurie ca un taur și urmărește pe poet cu chemarea lui dureroasă: hau-hau. Dimpotrivă în momente euforice, clopotele duminicale își propagă pe cer sonoritatea cu atâta glorie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Toate dimensiunile universului sunt sporite, sufletul funcționează la o tensiune ridicată. Poetul cântă "catedrala" lui sălbatecă, pădurea, bivolii: Pe șesul vast, prin sclipitor noroi, se mișc-ursuzi, cu pași înceți, greoi, prin stuful de la margine de baltă... caii pe pustă: Plâng vânturile... Mânjii se joacă și nechează Și pusta-ntreagă plânge în dulcea după-amiază, Iar iepele robuste Pasc leneșe-n răcoarea nemărginitei puste... minerii văzuți ca niște forțe sănătoase ale animalității umane, în fine ereditatea însăși ce alimentează această nepotolită sete de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de un clasicism elegiac de factura Ovid-Catul-Properțiu. Frigul ținuturilor critice, mormintele, ceea ce întunecă existența sub soarele mediteranean și printre albele coloane, acestea sunt ideile poetice ale elegiacului, clasic nu în decor ci în substanță. Teroarea de mări negre, zăpezi și vânt aspru e ovidiană: Gazetele din Urbe au avut dreptate Scriind că astăzi apele vor fi-nghețate. Ieri, toată noaptea, cu tridentul său, Neptun Le-a frământat și răscolit ca un nebun. O! cum gemeau, prin vânt, plângând cu aspră voce
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mări negre, zăpezi și vânt aspru e ovidiană: Gazetele din Urbe au avut dreptate Scriind că astăzi apele vor fi-nghețate. Ieri, toată noaptea, cu tridentul său, Neptun Le-a frământat și răscolit ca un nebun. O! cum gemeau, prin vânt, plângând cu aspră voce Năvarnica Lycorias și Phyllodoce, Cum alergau de colo-colo despletite Prin valurile de furtună biciuite! Brumele flamande se prefac în cețuri cimeriene, bălțile dunărene în ape infernale, Mureșul în Styx: Dar Mureșul e-n vale cu apa
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care nu citeam! Când mă suiam, uimit, în tren Și când în veșnicul refren Atâtea gânduri depănam! Azi, trenul pare monoton:Ne temem de întîrzieri, Cetim gazetele de ieri, - Ne facem somnul în vagon! La geam cu capul gol în vânt, Știam că sunt de mult pe drum, Și nu știam, cum știu acum, La care kilometru sânt O! Vremea când pe scări, vegheam Cu gândul dus în patru părți! ...Azi știm atâtea de prin cărți - Și tot mai rar privim
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Alecsandri, Eminescu, Coșbuc). Impulsiunile sălbatece împrumutate de la poetul Nopților sunt de un delir factice, totuși de o artă deplină pentru un începător atât de tînăr: E-n mine-o herghelie de armăsari. Sunt unii Mai albi ca spuma albă zvîrlită-n vânt de mare, Mai albi decât e coama Licornii legendare, Iar alții, fără pată, sunt negri ca cărbunii. Sub regimil simbolismului se observă apoi primele creionări ale așa-zisului tradiționalism, care nu este la început decât o foarte originală adaptare a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
plastic, în sensul unei pure risipe a energiei: Dinspre Parâng Din urmă luna un vânăt rîng pe oblânc, cu trap prelung pe brâu, se pierde-n crâng, pe frâu, și-un chiot lung și pe oțelele de-argint, lovit de vânt își pleacă salba licărind. răzbate-adînc. ZAHARIA STANCU Specializat în poeme scurte de câte o strofă, Zaharia Stancu nu e totuși un poet de nuanță minoră. Simțind "foc" în sângele său amar ca și "coaja nucilor crude", în suflet cu urși
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cerul cu apele îngînă, Aci săltat din cornuri, aci lăsând pe-o rână, Se războia cu valul un prea ciudat caic: Nici vâsle și nici pânze; catargul, mult prea mic; Dar jos, pe lunga sfoară, cusute între ele Uscau la vânt și soare tot felul de obiele, Pulpane de caftane, ori tururi de nădragi; Și prin cârpeli pestrițe și printre cute vagi, Un vânt umfla bulboane dănțuitoare încă. ION VINEA Ion Vinea a publicat proză cu aspect suprarealist și foarte dificilă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și nici pânze; catargul, mult prea mic; Dar jos, pe lunga sfoară, cusute între ele Uscau la vânt și soare tot felul de obiele, Pulpane de caftane, ori tururi de nădragi; Și prin cârpeli pestrițe și printre cute vagi, Un vânt umfla bulboane dănțuitoare încă. ION VINEA Ion Vinea a publicat proză cu aspect suprarealist și foarte dificilă la lectură, în care se întîlnește metoda lui Urmuz (excesul de importanță dat laturii minerale a omului) și unde în fond se cultivă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sterp al vrăbiilor și răspunde din umilința tălăngilor. E toată viața care doare așa, zi cu zi pe întinderea stepelor, între arborii neajunși la cer, între apele ce-și pasc soarta pe câmp și între frunzele care se dau în vânt. MATEIU I. CARAGIALE În poezii de o factură parnasiană savantă, Mateiu I. Caragiale, fiul dramaturgului (1885-1936), își căuta înfrigurat strămoșii pe care îi credea aristocrați. Vedea pe fanariotul indolent și mândru de spița lui, sau mai departe pe barbarul fără
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
primară. POEȚI PROVINCIALI ȘI "TINERI" Lui Alexei Mateevici, basarabean din Bugeac, i se datorește, pe lângă alte versuri care promiteau, o nouă definiție poetică a limbii române, cu imagini superioare celor ale lui Sion: Limba noastră-i graiul pâinii Când de vânt se mișcă vara; În vestirea ei bătrânii Cu sudori sfințit-au țara. Pan Halippa, Bogdan Istru, basarabeni, au fiecare o mică notă personală, de la Tudor Plop-Ulmanu e de reținut această grațioasă definiție a Basarabiei: Basarabia, cuvânt cu patru a ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
știu dacă în activitatea mea gazetărească se găsesc schimbări de atitudine. Nu știu, pentru că nu m-am gândit încă la asta. Și nici n-am să mă gîndesc". Filozoful își intitulează, cu secretă maliție, un volum cu termenul nautic Roza vânturilor, înțelege "în bătaia tuturor curentelor", și privește mefistofelic discordia dintre semiții și antisemiții de sub aripa sa, care îl cred deopotrivă de al lor, neînțelegînd sofistica subțire a acestui brăilean. Ecoul acestei doctrine a fost mare printre literați. Mircea Eliade în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
am început să justificăm inegalitatea, ca și cum ar fi o condiție naturală a vieții, și chiar ne complăcem în ea ca într-un creuzet de discriminare între cine este întreprinzător și cine nu vrea să facă nimic; - de când am aruncat în vânt lecția istoriei care ne învață că inegalitățile duc la pierderea sensului de fraternitate, adică a bazei oricărei politici autentice și a oricărei conviețuiri; - de când, în acești ultimi treizeci de ani, „am transformat în virtute urmarea interesului material personal”; - de când am
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
de fenomen sunt ilustrate în spațiul artistic de utopia negativă a lui Orwell. Modelul Orwell pleacă de la premisa că orice discurs politic este "destinat a face minciunile să sune verosimil și crima respectabilă" și "a da o aparență de soliditate vântului pur"71, atrăgând atenția asupra fenomenului de corupere dintre gândire și limbă. Ideea că limba modelează gândirea și că restrângerea expresiilor verbale atrage după sine limitarea lucrurilor gândite poate constitui o armă redutabilă în regimurile totalitare. Teoria trădează oscilația autorului
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Așadar alcoolul, sub toate formele lui, se recomadă a fi eliminat din obiceiurile alimentare ale fiecăruia, indiferent de starea afectivă, întrucât acest drog nu rezolvă probleme de nicio natură, doar le creează, nu naște oameni puternici, ci construiește marionete de vânt, în fața toamnei vieții.
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Mihoc Larisa-Georgiana () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1910]
-
apei freatice, caracterul rociimamă, organismele prezente. Se disting plante: silicicole, calcifite și calcifobe, nitrofite, halofite (pe soluri sărate: Salsola, Salicornia, Limonium, Nitraria), glicofite (pe soluri nesărate: Beta, Brassica, Sinapis), gipsofite (pe soluri sărate, cu gips), psamofite sau arenarii (pe nisipuri). Vântul. Acest factor are influență negativă mecanică: Îndoaie și strâmbă trunchiul și ramurile principale, rupe ramurile, distruge solul, suflă zăpada, dezgolește rădăcinile, dezrădăcinează arborii, determină forma de drapel a coroanei, duce la uscarea mugurilor, influențează transpirația. Totodată, vântul are și o
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
arenarii (pe nisipuri). Vântul. Acest factor are influență negativă mecanică: Îndoaie și strâmbă trunchiul și ramurile principale, rupe ramurile, distruge solul, suflă zăpada, dezgolește rădăcinile, dezrădăcinează arborii, determină forma de drapel a coroanei, duce la uscarea mugurilor, influențează transpirația. Totodată, vântul are și o influență pozitivă asupra repartiției dioxidului de carbon În aer, asupra polenizării (la plantele anemofile) și răspândirii fructelor și semințelor (la plantele anemochore). Factorul biotic (animale și om). Are atât acțiune dăunătoare (viermi, rozătoare, insecte, oi, cerbi - care
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
descoperi imperfect; în al doilea, că nu îți aparține nimic. În al treilea, ți-e teamă de faliment și de laț. De aceea, se spune în cartea lui Iob: «Nu erau calde hainele tale, atunci când pământul a fost învăluit de vântul austral?» (cf. Iob 37,17). Ca și cum ar spune: Dacă virtutea este ferventă în tine, să nu atribui aceasta ție însuți, ci Duhului Sfânt. Iar pentru că onorurile, bogățiile și splendoarea hainelor, de obicei, fac să răsară mândria, ca formă de dispreț
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
vieții adevărate și a gloriei veșnice viața noastră li se pare mult mai mizerabilă și stupidă. În comparație cu bogățiile cerești, ei socotesc palatele noastre, veșmintele și bogățiile pământești drept gunoaie (cf. Fil 3,8); iar faima noastră este pentru ei precum vântul și un nimic față de nespusa frumusețe și mărire a sfinților care este în ceruri. De fapt, așa cum aceștia ne-au dat impresia că ar fi niște nebuni, de asemenea și noi, cei care în această lume greșim și întemnițăm întregul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Rudolf de Reims, după îndelungate suferințe, s-a reîntors în Anglia și, după ce s-a dedicat mult timp contemplației, a murit cu sfințenie la Salisbury. El a povestit că pe când Sfântul Francisc mergea de-a lungul unui drum, pe un vânt rece, s-a descurajat. Apoi, după ce a prins curaj, s-a urcat pe munte, s-a dezbrăcat de hainele sale și, întorcându-se spre vânt, și-a spus că ar fi fost mai bine dacă ar fi avut rasa pe
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
El a povestit că pe când Sfântul Francisc mergea de-a lungul unui drum, pe un vânt rece, s-a descurajat. Apoi, după ce a prins curaj, s-a urcat pe munte, s-a dezbrăcat de hainele sale și, întorcându-se spre vânt, și-a spus că ar fi fost mai bine dacă ar fi avut rasa pe el. 90. Lui i-a urmat fratele Ioan din Parma, unul dintre cei mai zeloși din Ordin, care la Paris predase „Sentințele” în calitate de lector. A
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
focului”. Dacă managerii nu vor deveni păzitori ai flăcării, vor simți pe pielea lor riscul ca angajații să plece În altă parte, În căutarea altor surse de „căldură”. Transformarea eșecului În victorie 1. Protejați-vă flacăra de pale subite de vânt. Într-o companie se pot Întâmpla multe care să ducă la stingerea ei: cinismul, prejudecata, invidia, indiferența Ă toate pot stinge chiar și cea mai strălucitoare flacără. 2. Identificați factorii esențiali de succes (FES) ai companiei dumneavoastră și faceți În
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
potrivească situației În care mă aflam. Așa că iată-mă, un om pregătit să se descurce În fața unei tornade confruntându-se cu un cutremur. A fost un moment caracterizat de neliniște, nesiguranță și de o mare lipsă de reacție din partea mea. Vântul schimbării? De fiecare dată când vorbesc sau scriu despre schimbare, realizez că mă bazez foarte mult pe experiența mea cu acel cutremur. În multe privințe, piedicile puse În calea principiilor care caracterizează lumea afacerilor sunt și ele un soi de
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
În calea principiilor care caracterizează lumea afacerilor sunt și ele un soi de cutremure, schimbări la fel de neliniștitoare și de chinuitoare precum cele ce au loc În natură. O privire Înapoi scoate la lumină un peisaj erodat de evenimentele trecutului recent. Vântul schimbării care transformă Încet-Încet terenul pare să aparțină trecutului, iar cutremurele sunt mai degrabă ceva constant decât o surpriză. Acum douăzeci de ani, ne minunam de prăbușirea Uniunii Sovietice și de apariția a ceea ce se numește „internet”. Pe când Bill Clinton
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]