37,224 matches
-
caracteristicile personajelor, specificul și tematica acțiunii, predominantă elementelor miraculoase sau a aspectelor concrete de viață, basmele se clasifică în: După autor, basmele pot fi Prin basm fantastic înțelegem o narațiune continuă, în general de o anumită lungime, practic întotdeauna în proza, serioasă în întregul ei, desi umorul nu este exclus în nici un fel, centrată pe un erou sau o eroina, de regulă sărac(a) sau nevoiaș(a) la început, care, după o serie de aventuri în care elementul supranatural joacă un
Basm () [Corola-website/Science/298504_a_299833]
-
Păunescu. Lirica sa este contemplativă, de expresie modernă, caracterizată prin imagism și o mare varietate de tonuri afective, de la perceperea cosmică a naturii ruse până la evocarea miturilor vechi păgâne și creștine, de la nostalgia satului până la fronda față de formele civilizației orașului: Proza: Apărută în traducere românească la Societatea „Adevărul” S.A., în anul 1992, Serghei Esenin - „Văgăuna și alte scrieri în proză”, în românește de Laurențiu Duță și Simona Duță
Serghei Esenin () [Corola-website/Science/298503_a_299832]
-
perceperea cosmică a naturii ruse până la evocarea miturilor vechi păgâne și creștine, de la nostalgia satului până la fronda față de formele civilizației orașului: Proza: Apărută în traducere românească la Societatea „Adevărul” S.A., în anul 1992, Serghei Esenin - „Văgăuna și alte scrieri în proză”, în românește de Laurențiu Duță și Simona Duță
Serghei Esenin () [Corola-website/Science/298503_a_299832]
-
dar plecarea lui din țară a determinat sfârșirea activității care se micșorase din ce in ce mai mult. În urmă suspendării activității la Partidul Independent din anul 1915, a început să traducă piese de teatru pentru Vinohrady. În Ziarul Poporului (Lidové Noviny) a tipărit proza alegorica “Tajemna dobrodružstvi Alexeje Iványče Kozulinova” (“Aventurile secrete ale Alexei Iványči Kozulinova”). După publicarea acestei lucrări a fost cercetat pentru intenția presei de a incita la ură și dispreț față de Guvern. A fost în cele din urmă arestat pe 20
Viktor Dyk () [Corola-website/Science/307013_a_308342]
-
în străinătate. A vizitat Germania, Franța, Polonia, Lituania și Iugoslavia. Deși a murit în Iugoslavia, a fost transferat cu mare cinste la Praga și îngropat în cimitirul Olšanské. Opera Profilul autorului Viktor Dyk a ajutat la momentul începuturilor literare. În proza să apăr în principal conflictele naționale importante din anii ’90. Simbolismul anilor ’90 din creația lui V. Dyk avea un stil complex și elegant, de la care acesta și-a dezvoltat treptat un stil distinctive, remarcându-se prin detalieri dure. A
Viktor Dyk () [Corola-website/Science/307013_a_308342]
-
care acesta și-a dezvoltat treptat un stil distinctive, remarcându-se prin detalieri dure. A scris pe două planuri: dialectica ideală și realitate existențiala sau socială. Natură autorului de a scrie lirica și arta poeziei lirice a lui a depășit proza și lucrările sale dramatice. Însă toate componentele muncii sale au creat o unitate solidă. A tradus din lirica franceză: din Boudelaire, Corbiére, Verlaine și Victor Hugo. Putem încadra operele sale după: Opere în care apar conflicte naționale din anii ’90
Viktor Dyk () [Corola-website/Science/307013_a_308342]
-
să scrie o serie de poeme de circumstanță în termenii prevăzuți în contract. Tot lui Fouquet i-a dedicat și poemul epic "Adonis", o prelucrare după Publius Ovidius Naso. De asemenea, La Fontaine a scris o operă literară compozită (în proză și în versuri), intitulată " Le Songe de Vaux", în cinstea domeniului și a noului castel de la Vaux a patronului său; opera nu a mai fost însă tipărită deoarece Fouquet a fost arestat din ordinul lui Ludovic al XIV-lea la
Jean de La Fontaine () [Corola-website/Science/307054_a_308383]
-
pentru a-i învăța pe oameni”). La Fontaine publică în 1669 "Les Amours de Psyché et de Cupidon". Această carte suscită o relativă neînțelegere, datorită stilului său neconvențional, care contravenea principiilor de bază ale esteticii clasice, fiind un amestec de proză, versuri, povestiri mitologice și conversații literare. Romanul îi pune în scenă și pe „cei patru amici”, reprezentați prin Molière, Boileau, Racine și La Fontaine însuși. La 20 decembrie 1670 este publicată la Port Royal "Recueil de Poésies Chrétiennes" („Culegere de
Jean de La Fontaine () [Corola-website/Science/307054_a_308383]
-
replică, Furetière a publicat o serie de pamflete, inclusiv împotriva fostului său prieten, La Fontaine, acuzându-l de trădare pentru că apărase privilegiile Academiei. La 28 iulie 1685, împreună cu François de Maucroix, tipărește "Ouvrages de Prose et de Poésie" („Lucrări de proză și poezie”), conținând traduceri din Platon, Demostene și Cicero, precum și noi fabule și povestiri. În timpul celebrei polemici de la Academia Franceză dintre „clasici și moderni” (""), Jean de La Fontaine s-a situat în mod evident alături de „clasici” (printre care se numărau și
Jean de La Fontaine () [Corola-website/Science/307054_a_308383]
-
conducere Arhiva Statului din Iași (Gh. Ungureanu, "Op.cit"., p.132). In martie 1866 este numit director general al Monopolului tutunului din București. În 1860 a scos „Revista Carpaților”. A scris versuri și piese de teatru fără o valoare deosebită. Proza memorialistică („Suvenire contimporane”, 1888), remarcabilă prin culoarea și fluența evocării, cuprinde portrete memorabile și pitorești, descrieri de atmosferă, realizând în cuprinsul povestirii valoroase nuvele autonome. A tradus din clasicii și romanticii francezi. Au rămas în conștiința populară versuri scrise de
Gheorghe Sion () [Corola-website/Science/307159_a_308488]
-
ales ca membru titular al Academiei Române. Ulterior a fost și membru în comitetul de lectură al teatrului Național din Iași (1910-1916). Nicolae Gane a trecut în neființă la data de 16 aprilie 1916 în orașul Iași. Nicolae Gane a scris proză cu tonalități romantice care evocă trecutul, viața patriarhală și aventurile cinegetice. Printre lucrările publicate de Nicolae Gane, menționăm următoarele: Primul liceu înființat în Fălticeni în 1923 a fost numit Liceul „Nicu Gane”, denumit Colegiul Național „Nicu Gane” în 1999.
Nicolae Gane () [Corola-website/Science/307216_a_308545]
-
tinereți, 2 volume antologice, ed. Grinta, Cluj. 2016 - Trezitorii, poeme Cărți de eseuri 2002 - după ani, după noi (eseuri/interviuri), ed. criterion publishing, București 2008 lumea, un limbaj al invizibilului, ed. Grinta-Cluj. 2011 Cartea Surâsului (jurnalul unui drum lăuntric), Grinta-Cluj. PROZA 2005 - minuturi (proza satirica scurtă), ed. Limes, Cluj-Napoca În limba germană: 1999 ziduri orfane, poeme, Leonberg-Verlag, Leonberg. 2014 libertatea restrînsă a inimii (Eingeschränkte Herzfreiheit), poeme, ed. Grinta-Cluj În limba franceză : 2007 improvisation pour la marche sur l’ eau, poeme în
Andrei Zanca () [Corola-website/Science/307298_a_308627]
-
antologice, ed. Grinta, Cluj. 2016 - Trezitorii, poeme Cărți de eseuri 2002 - după ani, după noi (eseuri/interviuri), ed. criterion publishing, București 2008 lumea, un limbaj al invizibilului, ed. Grinta-Cluj. 2011 Cartea Surâsului (jurnalul unui drum lăuntric), Grinta-Cluj. PROZA 2005 - minuturi (proza satirica scurtă), ed. Limes, Cluj-Napoca În limba germană: 1999 ziduri orfane, poeme, Leonberg-Verlag, Leonberg. 2014 libertatea restrînsă a inimii (Eingeschränkte Herzfreiheit), poeme, ed. Grinta-Cluj În limba franceză : 2007 improvisation pour la marche sur l’ eau, poeme în trad. Letiției Ilea
Andrei Zanca () [Corola-website/Science/307298_a_308627]
-
a fost sugerată, până când Michael Ventris a descifrat silabarul în 1952 și a dovedit incontestabil că limba este o formă mai veche a greacăi. Textele de pe tablete sunt, în mare parte, liste și inventare. Nu a supraviețuit nici o narație în proză, cu atât mai puțin mituri sau poezii. Însă, se pot cunoaște multe lucruri din aceste inscripții despre oamenii care le-au produs și despre Perioada miceniană în ajunul așa-zisei Epoci grecești întunecate. Spre deosebire de varietățile mai târzii de greacă, miceniana
Limba miceniană () [Corola-website/Science/307310_a_308639]
-
Germania, fiind unul din disidenții declarați ai comunismului. Din 2001 până în prezent este profesor la Academia de Teatru și Film din Karlsruhe. A studiat literatura la Timișoara, București și mai apoi în Heidelberg. Începând cu 1968 publică eseuri, versuri și proza. În anii '70 colaborează cu Șerban Foarță la compunerea versurilor pentru formația Phoenix . Totodată a tradus din germană în limba română mai multe texte ale Grupului de Acțiune Banat (Aktionsgruppe Banat). În 1981 a emigrat în Germania Federală, unde a
Andrei Ujică () [Corola-website/Science/308590_a_309919]
-
că profeții, cum ar fi scribul Apocalipsei, devin mult mai inteligibili când sunt considerați în mod primar drept poeți. El considera că acest punct de vedere a fost pierdut din vedere deoarece cele mai multe Biblii în limba engleză traduc totul drept proză. Poezia a fost de asemenea motivul pentru care Ioan nu a citat niciodată în mod direct profeții dinaintea lui. Dacă ar fi făcut așa ceva, ar fi trebuit să folosească poezia lor ebraică, în timp ce el dorea să-și scrie propria poezie
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
The Face of the Deep" este o meditație asupra Apocalipsei. În opinia ei, ceea ce Apocalipsa ne învață este răbdarea. Răbdarea este cea mai aproape de perfecțiune, atât cât o permite firea omenească. Cartea sa, care este scrisă în mare parte în proză, erupe frecvent în poezie sau jubilare, la fel ca însăși Apocalipsa. Importanța viziunilor lui Ioan aparține creștinilor din toate timpurile ca o meditație la prezentul continuu. Aceste treburi sunt eterne și se află înafara considerațiilor umane obișnuite. „Acea iarnă care
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
(n. 6 martie 1927, Aracataca, Columbia - d. 17 aprilie 2014, Ciudad de México, Mexic) a fost un scriitor columbian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1982, pentru român și proza scurtă, în care fantasticul și realul sunt combinate într-o lume liniștită de bogată imaginație, reflectând viață și conflictele unui continent. Este cunoscut de către prieteni drept Gabo. Cel mai cunoscut român al său este: "Cien años de soledad" ("Un veac
Gabriel García Márquez () [Corola-website/Science/308615_a_309944]
-
marinar la Karlskrona, navigând șase ani pe mările lumii și practicând diverse meserii în diferite țări. Toți acești ani de muncă în cele mai diferite ambianțe a constituit o sursă de inspirație pentru primele lui lucrări literare, două volume de proză ("Resor untan mål" (Călătorii fără țel), {1932} și "Kap Farväl" (Capul Adio), {1933}) .. În jurul anului 1930, a apărut în viața culturală a Suediei un grup de scriitori care pornesc lupta împotriva poeziei de idei. Din inițiativa lui Artur Lundkvist se
Harry Martinson () [Corola-website/Science/308613_a_309942]
-
în tehnologia produselor cosmetice. Ulterior a devenit redactor-șef al cotidianului Evenimentul, regional al Moldovei și membru al cenaclului de anticipație "Quasar" din Iași. este căsătorit și are un copil. În perioada 1987-1989 Dan Doboș a participat la Matineul de Proză condus de criticul Val Condurache, care i-a decernat în 1989 premiul al doilea pentru schița "Stelea" în cadrul concursului național pe care îl organiza. Din 1988 a devenit membru al cenaclului Quasar din Iași, în al cărui fanzin a publicat
Dan Doboș () [Corola-website/Science/308676_a_310005]
-
a 31 de poezii de pe manuscrisele olografe ale poetului și a unei "Autobiografii" (1937). Reproduce textul poeziilor din vol. Opere, Editura Univers Enciclopedic. București, 2001. /p.1-331/. Conține o selecție de poezii din vol. Joc secund (1930), din periodice și proză literară și critică, unele dintre ele inedite. Conține: poemul După melci (1921), vol. Joc secund (1930), poeme din periodice (1919-1947), interviuri-eseuri-profiluri-corespondență, aprecieri critice (de la 21 exegeți), comentariu literar de M.C. la poema "Riga Crypto și lapona Enigel" (1924), bibliografie selectivă
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
compozită, structurată în cinci secvențe: Prolog, Actele, I-III, Epilog, din două lucrări dramatice independente - "Decebal" și "Pacea pământului vine s-o ceară" - și 24 texte aferente/replici răzlețe, extrase din ediția-matrice "Opere". VIII. "Teatrul original și tradus. Traducerile de proză literară. Dicționarul de rime". Editura Academiei Române. 1988, p.35-68, 1087-1091. Ediția e un corpus de performanțe în eminescologie: "sumar inițiatic și selectiv, prin adiționare" (edițiile T. Maiorescu: I, 1884; III, 1888; IV, 1889; V, 1890; VI, 1892), text canonizat ca
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
cronologie, note, comentarii, variante, repere critice, iconografie, indici etc.), de peste 1800 p., în care a fost conservată in nuce structura/arhitectura de autor, în ceea ce privește creația orânduită de N.S. în cele peste douăzeci de volume/ediții de sine stătătoare (versuri și proză între 1960-1982) alcătuite de el, a care se alătură prin completitudine propriile selecții/antologii (Alfa, 1967; Poezii, 1970; Clar de inimă, 1973; Starea poeziei, 1975). S-a procedat la fel și în cazul celor zece ediții (albume, cărți) întocmite de
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
zece ediții (albume, cărți) întocmite de prieteni/cunoștințe, după 1983, cu textele altele decât cele tipărite de poet. La acestea, au mai fost adăugate aproape șapte sute de poezii abandonate de N.S. în publicațiile timpului, altele cca. două sute de inedite, precum și proza artistică și publicistică (peste o sută de interviuri). Nu au fost fructificate participările sale, în totalitate, de la Televiziunea Română. Selecție făcută de Pavel Balmuș după primele trei volume din ediția academică apărută la Editura Univers Enciclopedic (2002). Conține o poezie și
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
opt ani și a fost exilat din Castilia timp de doi, cu amenințarea de a fi condamnat la moarte dacă nu respectă sentința. Lope de Vega își va aminti de relația cu Elena Osorio în nuvela sa dialogată („"acțiune în proză"”, cum a numit-o el) „"La Dorotea"”. Pe atunci, va fi deja îndrăgostit de Isabel de Alderete y Urbina, cu care se va căsători pe 10 mai 1588, asta după ce a răpit-o, cu consimțământul ei. În versurile sale ea
Lope de Vega () [Corola-website/Science/307955_a_309284]