37,159 matches
-
celebru, între altele, pentru interpretarea rolului lui Hamlet. Născut la București într-o familie de boieri, descendent al familiei Bolintineanu, la vârsta de 14 ani a fost izgonit de tatăl său din casa părintească, după ce a hotărât să aleagă, împotriva voinței părinților, cariera actoricească. Ca elev al lui Ștefan Vellescu la Conservatorul de muzică și declamație din București, a jucat de la 16 ani alături de Matei Millo. Debutul pe scenă l-a făcut în comedia „Poetul romantic” pe scena Sălii Dacia, în
Grigore Manolescu () [Corola-website/Science/307577_a_308906]
-
Jocul său în Hamlet a stabilit un prototip în tradiția teatrală românească. Manolescu însuși a tradus piesa din versiunea franceză a lui Montagui și Letourneur și a pus-o în scenă. Caragiale în cronica sa de după spectacol în 1881 în „Voința națională”, a apărat lipsa de manierisme a interpretării lui în fața criticilor care preferau jocul actorului italian oaspete Ernesto Rossi. Relațiile dintre Manolescu și Caragiale s-au înrăutățit când, în 1888, acesta din urmă a preluat conducerea Teatrului Național și, agasat
Grigore Manolescu () [Corola-website/Science/307577_a_308906]
-
Turandot îl imploră pe tatăl ei să n-o mărite cu un străin, dar împăratul spune că jurământul este sacru. Cu toate astea, Prințul Tătar afirmă că ceea ce dorește el este iubirea lui Turandot. Nu o vrea de soție împotriva voinței ei. Prințul își pune din nou viața în mâinile lui Turandot, spunându-i că dacă va reuși să afle numele lui până în dimineața următoare, el acceptă să fie decapitat. Gărzile palatului anunță că nimeni n-are voie să doarmă în
Turandot () [Corola-website/Science/307634_a_308963]
-
ul este doctrina provenită, ca denumire, de la teologul Pelagius (354 - c.420) cu privire la antropologia și soteriologia creștină. El considera că oamenii au capacitatea de a îndeplini poruncile lui Dumnezeu prin exercitarea libertății voinței umane, independent de harul divin (grația divină). Cu alte cuvinte, libera voință a unei persoane este pe de-a întregul capabilă să-l aleagă pe Dumnezeu și/sau să facă bine sau rău fără ajutorul intervenției divine. ul spune că
Pelagianism () [Corola-website/Science/307661_a_308990]
-
ca denumire, de la teologul Pelagius (354 - c.420) cu privire la antropologia și soteriologia creștină. El considera că oamenii au capacitatea de a îndeplini poruncile lui Dumnezeu prin exercitarea libertății voinței umane, independent de harul divin (grația divină). Cu alte cuvinte, libera voință a unei persoane este pe de-a întregul capabilă să-l aleagă pe Dumnezeu și/sau să facă bine sau rău fără ajutorul intervenției divine. ul spune că firea omului este bună, la bază. Astfel, ea neagă păcatul originar, doctrina
Pelagianism () [Corola-website/Science/307661_a_308990]
-
indivizii ar veni către el. Deși pelagianismul a fost condamnat, discuțiile teologice au continuat, dând naștere unei nou conflict: disputa semipelagiană. Augustin, apărând doctrina bisericii față de pelagianism, a mers prea departe. Susținând necesitatea absolută a harului divin, Augustin afirma că voința omului este atât de slăbită si neputincioasă din cauza păcatului strămoșesc, încât nu poate face, fără ajutorul lui Dumnezeu, decât fapte rele. Augustin a susținut și ideea că Dumnezeu nu vrea ca toți oamenii să se mântuiască, ci numai numai cei
Pelagianism () [Corola-website/Science/307661_a_308990]
-
polemici intense privitoare la cele două tablouri. Astfel, profesorul Ilie Bărbulescu a comentat în prima dintre ele într-un spirit reacționar, în timp ce A.D. Atanasiu i-a luat apărarea lui Băncilă în cea de-a doua. În luna decembrie 1907, ziarul "Voința Națională" a publicat un articol la rubrica "Știri din Iași", faptul că Octav Băncilă a realizat două tablouri de mare actualitate, unul dintre ele fiind intitulat "Cap de țăran bătrân", iar cel de al doilea o scenă crâncenă din răscoalele
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
de la început expunerea tablourilor cu tematică socialistă, dar a revenit ulterior asupra hotărârii scoaterii din expoziție a lucrărilor cu pricina. Trei pânze au fost scoase după trei zile de expunere, și anume - "Execuția, Recunoașterea" și "Înmormântarea". Ziarul "Adevărul", Ziarul liberal "Voința Națională" și Ziarul "România Muncitoare" s-au duelat în luări de poziții pro și contra tematicii socialiste afișată de Octav Băncilă la Ateneul Român. După ridicarea lucrărilor, Ziarul "România Muncitoare" a publicat un articol intitulat "Politicienii liberali și expoziția Băncilă
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
a atacat vehement pe Bărbulescu și a susținut nemărginit concepția lui Băncilă și a declarat opera pictorului ca fiind sublimă. În perioada 1907 - 1916, Octav Băncilă și-a perfecționat abilitățile tehnice, și-a aprofundat ideile, totul fiind dublat de o voință neclintită care l-a dus în final la o creație excepțională de o mare măiestrie artistică. Încrederea în viitorul lumii proletare, crezul în cauza celor mulți și obidiți și faptul că era posesorul unei inimi iubitoare și a unui suflet
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Expresia provine din latină unde exista și ca proverb: În română este mai cunoscut ca:„divide și cucerește”, „dezbină și stăpânește”. Alte posibile traduceri ar fi: dezbină și impune-ți voința sau dezbină și domină. în politică și sociologie, dezbină și stăpânește este o combinație de tactici (politice, militare sau economice) de câștigare și menținere a puterii prin divizarea unei populații în entități mai mici care luate separat au putere mai
Divide et impera () [Corola-website/Science/307738_a_309067]
-
și sociologie, dezbină și stăpânește este o combinație de tactici (politice, militare sau economice) de câștigare și menținere a puterii prin divizarea unei populații în entități mai mici care luate separat au putere mai mică decât cel care își impune voința. Este deseori întâlnită ca o strategie în care grupuri de putere mică sunt împiedicate să se unească și să devină mai puternice. Folosită efectiv, acestă strategie permite celor cu putere reală puțină să-și impună voința asupra celor care colectiv
Divide et impera () [Corola-website/Science/307738_a_309067]
-
cel care își impune voința. Este deseori întâlnită ca o strategie în care grupuri de putere mică sunt împiedicate să se unească și să devină mai puternice. Folosită efectiv, acestă strategie permite celor cu putere reală puțină să-și impună voința asupra celor care colectiv au putere mare (sau ar avea dacă ar reuși să se unescă). Expresia este atribuită lui Filip al II-lea, rege al Macedoniei (382-336 Î.C.), descriind politica sa împotriva orașelor-state grecești. Elementele constitutive ale acestei
Divide et impera () [Corola-website/Science/307738_a_309067]
-
de caracteristicile celui iubit. Ea nu este nici pasională, nici tandră, și nu provine din înclinații directe către cineva, ci din convingeri. Ἀγαπάω (ἀγαπᾶν) se apropie foarte mult de „a stima”, „a aprecia” și ține de o dirijare selectivă a voinței. Etimologic, se pare că se înrudește cu ἄγαμαι, „a admira”, cu ἄγη, „mirare”, ἀγάλλω, „a slăvi”, γαίω, „a se mîndri”, „a se bucura”, γάνιμαι, „ a se bucura”, și cu gau, gaudium, gaudere din limba latină. Această înrudire ar însemna că
Termeni grecești referitori la iubire () [Corola-website/Science/306526_a_307855]
-
dovadă a iubirii lui. Așadar, ἀγάπη este o iubire necesară în relația cu celălalt, dar nu și suficientă. Aproape deloc cunoscut și folosit în scrierile antice, ἀγάπη semnifică o iubire care alege și care se manifestă ca un act al voinței. Ea înseamnă abandon și negare de sine în favoarea și de dragul celui iubit, este o dragoste sacrificială, care în lume apare doar ca elan, ca o adiere venită din afară, și nu ca factor determinant de viață. De aceea ea nu
Termeni grecești referitori la iubire () [Corola-website/Science/306526_a_307855]
-
romantic care apare și în alte literaturi. În literatura germană, în lirica lui Novalis, floarea albastră se metamorfozează în femeie luând chipul iubitei și tulburând inima eroului. Motivul florii albastre apare și la Leopardi, iar la Eminescu floarea albastră reprezintă voința, dar și nostalgia nesfârșitului sau femeia ideală. De asemenea, albastrul simbolizează infinitul, depărtarile mării și ale cerului, iar floarea poate fi ființa care păstrează dorințele. În „Floare albastră”, Eminescu evocă amintirea unui proiect erotic eșuat, dar eșuat din cauza confuziei bărbatului
Floare albastră () [Corola-website/Science/306556_a_307885]
-
următoarelor etape: elaborarea propriei misiuni, implicit, stabilirea obiectivului urmărit, precizarea mijloacelor prin care se poate atinge obiectivul stabilit și a valorilor care ne reprezintă și care permit atingerea acestuia. Deși stabilirea obiectivelor este o chestiune ce ține cont strict de voința individului, se recomandă recurgerea în măsura posibilităților la serviciile unui specialist în carieră și consiliere profesională; acesta poate stabili utilizând instrumente specifice - teste de aptitudini, etc. - care sunt valorile individuale reprezentative, consilia și îndruma persoana în vederea dezvoltări abilităților și însușirilor
Motivație () [Corola-website/Science/306566_a_307895]
-
Angliei, Suediei, Cehoslovaciei și Ungariei. În oraș funcționau peste 40 de tipografii, numeroase biblioteci și mai mult de 30 de librării și anticariate. La Cluj erau publicate mai mult de 140 de reviste și de ziare, ca Patria, Gazeta Ardealului, Voința, Înfrățirea, Tribuna, Biruința, România Nouă, Națiunea, Gândirea, Țara Noastră, Gând Românesc, Gazeta Ilustrată ș.a. Printre cei care lucaru la aceste publicații se numărau Ion Agârbiceanu, Cezar Petrescu, Octavian Goga, Isaia Tolan, Gib Mihăiescu, Al. Hodoș, Jack Paleologu, Ionel Cheregi. În
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
numele de penitenți constructori. Mathieu de Paris, abatele Haimon ni-i semnalează pe șantierele din Caen, Chartres, Paris, Saint-Pierre-sur Dive unde, constată autorii cu stupoare, sosiseră de la o depărtare neînchipuit de mare, aproape sfârșiți de oboseală și nemâncare, dar cu voința fermă să nu dea înapoi.Este o asemănare izbitoare între cruciada copiilor și aceste coloane de mici penitenți care mergeau, înfruntând greutățile unui drum lung, cu lumânări aprinse în mână, purtând prapore, în mihlocul lor, înconjurat de multă devoțiune, aflându
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
conferi biserica parohială "S. Maria in Vallicella" și în care îi recunoscu de asemenea - în mod canonic - comunitatea clericilor seculari formată în jurul lui, și pe el ca superior. Neri nu se gândise niciodată la crearea unei noi congregații; însă acceptă voința papei cu ascultare și încredere, convins fiind că era voința lui Dumnezeu. Congregația primește așadar o formă de viață asemănătoare cu cea a canonicilor, preoții fiind consacrați sub responsabilitatea superiorului, fără a depune voturi religioase, trăind în comun în serviciul
Filip Neri () [Corola-website/Science/306662_a_307991]
-
îi recunoscu de asemenea - în mod canonic - comunitatea clericilor seculari formată în jurul lui, și pe el ca superior. Neri nu se gândise niciodată la crearea unei noi congregații; însă acceptă voința papei cu ascultare și încredere, convins fiind că era voința lui Dumnezeu. Congregația primește așadar o formă de viață asemănătoare cu cea a canonicilor, preoții fiind consacrați sub responsabilitatea superiorului, fără a depune voturi religioase, trăind în comun în serviciul Oratoriului. De abia în 1588 vor fi scrise constituțiile și
Filip Neri () [Corola-website/Science/306662_a_307991]
-
parte: a/. Să aibă o înaltă conștiință politică și devotament pentru cauza Partidului Mincitoresc Român, față de Guvern și de Patrie; b/. Să fie gata în permanență de a intra în luptă, să aibă o dezvoltată ură de clasă și o voință nestrămutată de a nimici dușmanul prin luptă, necruțându-și nici viața; c/. Să aibă o vigilență ascuțită și veșnic trează; să fie pătruns de o disciplină de fier și să respecte întocmai jurământul militar, prescripțiunile regulamentelor și instrucțiunilor militare; d
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
intestinală. După aceste operații rămâne cu numai câțiva centimetri din intestinul subțire. Viața doctorului Benedict se schimbă: este nevoit să țină un regim alimentar aproape ieșit din comun. Medicii i-au dat doar puține zile de viață, dar el, prin voința, știința și credința sa, reușește să mai trăiască încă 14 ani. Sora lui, Varvara, îi va veni în ajutor și-i va fi mereu aproape. A intrat în secret în Ordinul Franciscan călăuzit de Pr. Gheorghe Patrașcu. Face noviciatul și
Martin Benedict () [Corola-website/Science/306789_a_308118]
-
O samă de cuvinte” a lui Ion Neculce și alte surse interne și externe, pe de altă parte, meritul lui Mihail Sadoveanu constă tocmai în a prezenta artistic acea epocă, ceea ce ar însemna, de facto, distanțarea voită de cronică sau voința de a o completa, de a umple anumite locuri goale, de a trăi trecutul cu ochii prezentului. Criticul marxist Georg Lukácz susține chiar înrudirea lui cu drama istorică. Ipoteza pare perfect plauzibilă. Este „istoric”, romanul care are următoarele caracteristici: Ïn
Roman istoric () [Corola-website/Science/306850_a_308179]
-
este, fiind învingător, obligat să-și dezvăluie identitatea. Elena exclamă atunci: « Ô Ciel! L'homme à la pomme ». Victoria datorată inteligenței și nu forței este disprețuită de cruntul Ahile și de cei doi Aiax. La rugămintea lui Paris Calchas anunță voința zeilor printr-un tunet simulat de adjutantul său Philocomos: conform ei, Menelau trebuie să petreacă o lună de zile în munții Cretei pentru a salva Sparta de la pierzanie. Elena se arată dezolată, dar declară că acceptă vrerea divină. Corul interpretează
Frumoasa Elena () [Corola-website/Science/306878_a_308207]
-
și tare că nu s-a făcut vinovată de adulter, făcându-i la rândul ei reproșuri soțului lipsit de pietate. Chiar și regii eleni chemați în grabă admit că Menelau însuși este vinovat de situația penibilă; de ce nu a respectat voința divină de a trăi un timp departe de curte, în Creta? Paris poate fugi datorită valmei pe care a iscat-o, dar își propune să revină pentru a o răpi pe Elena. Locul acțiunii: Nauplia. Deși Elena își susține în
Frumoasa Elena () [Corola-website/Science/306878_a_308207]