38,366 matches
-
XIX-lea de boierul Alecu Botez-Forăscu și a avut destinații diverse, până în 1974 când a fost cedată muzeului de artă. În acel an, din inițiativa și donațiile sculptorului Ion Irimescu (1903-2005), a fost înființat muzeul, la început ca secție a muzeului orășenesc din Fălticeni. Ulterior, valoarea colecției a crescut, în prezent fiind cea mai bogată colecție de autor din țară, iar în 1991 s-a constituit în muzeu de sine stătător. Expoziția permanentă oferă cea mai reprezentativă creație a artistului Ion
Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni () [Corola-website/Science/327034_a_328363]
-
sculptorului Ion Irimescu (1903-2005), a fost înființat muzeul, la început ca secție a muzeului orășenesc din Fălticeni. Ulterior, valoarea colecției a crescut, în prezent fiind cea mai bogată colecție de autor din țară, iar în 1991 s-a constituit în muzeu de sine stătător. Expoziția permanentă oferă cea mai reprezentativă creație a artistului Ion Irimescu, peste 300 de sculpturi și aproximativ 1000 de desene: portrete, compoziții; proiecte de monument realizate în tehnica ronde-bosse sau altoreliefuri, în gips, lemn, teracotă, marmură, bronz
Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni () [Corola-website/Science/327034_a_328363]
-
reprezentativă creație a artistului Ion Irimescu, peste 300 de sculpturi și aproximativ 1000 de desene: portrete, compoziții; proiecte de monument realizate în tehnica ronde-bosse sau altoreliefuri, în gips, lemn, teracotă, marmură, bronz sau plastilină, lucrări de grafică, donate special pentru muzeul de artă fălticenean. Muzeul include și biblioteca personală a artistului alcătuită din circa 1500 de volume. Clădirea muzeului dispune de zece încăperi, o parte dintre acestea fiind destinate picturilor unor artiști locali. De asemenea, este deschis publicului spațiul memorial „Ion
Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni () [Corola-website/Science/327034_a_328363]
-
Ion Irimescu, peste 300 de sculpturi și aproximativ 1000 de desene: portrete, compoziții; proiecte de monument realizate în tehnica ronde-bosse sau altoreliefuri, în gips, lemn, teracotă, marmură, bronz sau plastilină, lucrări de grafică, donate special pentru muzeul de artă fălticenean. Muzeul include și biblioteca personală a artistului alcătuită din circa 1500 de volume. Clădirea muzeului dispune de zece încăperi, o parte dintre acestea fiind destinate picturilor unor artiști locali. De asemenea, este deschis publicului spațiul memorial „Ion Irimescu”, amenajat în apartamentul
Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni () [Corola-website/Science/327034_a_328363]
-
de monument realizate în tehnica ronde-bosse sau altoreliefuri, în gips, lemn, teracotă, marmură, bronz sau plastilină, lucrări de grafică, donate special pentru muzeul de artă fălticenean. Muzeul include și biblioteca personală a artistului alcătuită din circa 1500 de volume. Clădirea muzeului dispune de zece încăperi, o parte dintre acestea fiind destinate picturilor unor artiști locali. De asemenea, este deschis publicului spațiul memorial „Ion Irimescu”, amenajat în apartamentul în care a trăit artistul, situat într-o clădire adiacentă din incinta muzeului. Împlinirea
Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni () [Corola-website/Science/327034_a_328363]
-
Clădirea muzeului dispune de zece încăperi, o parte dintre acestea fiind destinate picturilor unor artiști locali. De asemenea, este deschis publicului spațiul memorial „Ion Irimescu”, amenajat în apartamentul în care a trăit artistul, situat într-o clădire adiacentă din incinta muzeului. Împlinirea a 108 ani de la nașterea sculptorului Irimescu a fost marcată printr-un vernisaj al expoziției de artă „3 Neamțu” ce a reunit lucrări ale artiștilor plastici Cela Neamțu, Costin Neamțu și Lisandru Neamțu. În cadrul muzeului sunt organizate periodic diferite
Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni () [Corola-website/Science/327034_a_328363]
-
clădire adiacentă din incinta muzeului. Împlinirea a 108 ani de la nașterea sculptorului Irimescu a fost marcată printr-un vernisaj al expoziției de artă „3 Neamțu” ce a reunit lucrări ale artiștilor plastici Cela Neamțu, Costin Neamțu și Lisandru Neamțu. În cadrul muzeului sunt organizate periodic diferite manifestări culturale precum vernisaje, expoziții, simpozioane, dezbateri, întâlniri etc. În anul 2012, clădirea principală a muzeului a intrat într-un proces de reabilitare. Pe perioada lucrărilor expoziția „Ion Irimescu” a fost deschisă publicului în clădirea corp
Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni () [Corola-website/Science/327034_a_328363]
-
expoziției de artă „3 Neamțu” ce a reunit lucrări ale artiștilor plastici Cela Neamțu, Costin Neamțu și Lisandru Neamțu. În cadrul muzeului sunt organizate periodic diferite manifestări culturale precum vernisaje, expoziții, simpozioane, dezbateri, întâlniri etc. În anul 2012, clădirea principală a muzeului a intrat într-un proces de reabilitare. Pe perioada lucrărilor expoziția „Ion Irimescu” a fost deschisă publicului în clădirea corp B, iar evenimentele culturale organizate de muzeu s-au desfășurat în sala multifuncțională „Aurel Băeșu”. Clădirea care adăpostește Muzeul de
Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni () [Corola-website/Science/327034_a_328363]
-
precum vernisaje, expoziții, simpozioane, dezbateri, întâlniri etc. În anul 2012, clădirea principală a muzeului a intrat într-un proces de reabilitare. Pe perioada lucrărilor expoziția „Ion Irimescu” a fost deschisă publicului în clădirea corp B, iar evenimentele culturale organizate de muzeu s-au desfășurat în sala multifuncțională „Aurel Băeșu”. Clădirea care adăpostește Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, cunoscută în trecut sub denumirea de Casa „Alecu Forăscu Botez”, are statut de monument istoric. Este realizată într-un stil arhitectural sobru și eclectic
Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni () [Corola-website/Science/327034_a_328363]
-
a muzeului a intrat într-un proces de reabilitare. Pe perioada lucrărilor expoziția „Ion Irimescu” a fost deschisă publicului în clădirea corp B, iar evenimentele culturale organizate de muzeu s-au desfășurat în sala multifuncțională „Aurel Băeșu”. Clădirea care adăpostește Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, cunoscută în trecut sub denumirea de Casa „Alecu Forăscu Botez”, are statut de monument istoric. Este realizată într-un stil arhitectural sobru și eclectic, construcția fiind începută în anul 1846. A fost ridicată din cărămidă, pe
Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni () [Corola-website/Science/327034_a_328363]
-
desființarea raioanelor, în urma reorganizării teritoriale din perioada regimului comunist, Fălticeni își pierde titulatura de localitate reședință, iar în clădire au funcționat pe rând: Casa Pionierilor, Casa Radioficării și Casa de Cultură. În anul 1974 destinația imobilului a fost schimbată în muzeu de artă. Referitor la transformarea clădirii în muzeu, Ion Irimescu declara: "„Aveam multe lucrări în atelierul meu de la București. Ideea înființării unui muzeu mă stăpânea de multă vreme. Am oferit orașului lucrările, dar am cerut în schimb un spațiu de
Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni () [Corola-website/Science/327034_a_328363]
-
comunist, Fălticeni își pierde titulatura de localitate reședință, iar în clădire au funcționat pe rând: Casa Pionierilor, Casa Radioficării și Casa de Cultură. În anul 1974 destinația imobilului a fost schimbată în muzeu de artă. Referitor la transformarea clădirii în muzeu, Ion Irimescu declara: "„Aveam multe lucrări în atelierul meu de la București. Ideea înființării unui muzeu mă stăpânea de multă vreme. Am oferit orașului lucrările, dar am cerut în schimb un spațiu de expunere adecvat. Oficialitățile vremii, reprezentate de un om
Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni () [Corola-website/Science/327034_a_328363]
-
Casa Pionierilor, Casa Radioficării și Casa de Cultură. În anul 1974 destinația imobilului a fost schimbată în muzeu de artă. Referitor la transformarea clădirii în muzeu, Ion Irimescu declara: "„Aveam multe lucrări în atelierul meu de la București. Ideea înființării unui muzeu mă stăpânea de multă vreme. Am oferit orașului lucrările, dar am cerut în schimb un spațiu de expunere adecvat. Oficialitățile vremii, reprezentate de un om care iubea arta și înțelegea menirea ei, Miu Dobrescu, mi-au făcut o propunere peste
Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni () [Corola-website/Science/327034_a_328363]
-
dispărut ușile interioare și a fost creat un circuit de vizitare. Sălile de expoziție au luat locul birourilor de altădată. Au fost înlocuite dușumelele cu parchet, s-a introdus un iluminat corespunzător, încălzire centrală și spațiul s-a transformat în muzeu. Nu-mi venea să cred că este adevărat. În clădirea în care altădată nu cutezam să intru acum sunt stăpân. Viața este plină de neprevăzut, totul depinde de un context de împrejurări, de întâmplări, dar mai ales de oameni.”"
Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni () [Corola-website/Science/327034_a_328363]
-
este un muzeu memorial înființat în anul 1987 în municipiul Fălticeni, județul Suceava, în casa în care a trăit între 1909-1918 scriitorul român Mihail Sadoveanu. Casa a fost construită la începutul secolului al XX-lea și se află situată pe Strada Ion Creangă
Casa memorială „Mihail Sadoveanu” din Fălticeni () [Corola-website/Science/327045_a_328374]
-
iar fostei străzi Sfântul Nicolae din localitate i s-a atribuit numele său. În august 1961, Sadoveanu, deși bolnav, a venit la Fălticeni pentru ultima oară. În anul 1987 casa în care a locuit Mihail Sadoveanu a fost transformată în muzeu memorial. Aici sunt expuse documente, cărți, fotografii și obiecte personale care au aparținut scriitorului. În fiecare an, în luna noiembrie, în semn de omagiu, iubitorii operei sadoveniene se întâlnesc la Fălticeni în cadrul „Zilelor Sadoveanu”.
Casa memorială „Mihail Sadoveanu” din Fălticeni () [Corola-website/Science/327045_a_328374]
-
Wiesel. „Comisia Wiesel” a fost compusă din personalități publice din România, Statele Unite, Franța, Germania și Israel și având ca vice-preșdinți pe generalul profesor dr. Mihail E. Ionescu, dr. Tuvia Friling, Șeful Arhvelor Statului Israel, și pe dr. Radu Ioanid, de la Muzeul Memorial American al Holocaustului. La 11 noiembrie 2004, Comisia a prezentat președintelui Iliescu „Raportul final al Comisiei pentru Studierea Holocaustului în România” care a fost omologat în totalitate și declarat „document de stat”. În 2005, la propunerea președintelui Iliescu, guvernul
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” () [Corola-website/Science/327040_a_328369]
-
au putut fi achiziționate, mai târziu, de instituții publice. Le putem găsi astăzi la Monnaie de Paris (Monetăria din Paris), la Cabinet des médailles (Cabinetul de Medalii) al Bibliotecii Naționale a Franței (în franceză: Bibliothèque nationale de France) și la Muzeul Carnavalet, în franceză Musée Carnavalet.
Augustin Dupré () [Corola-website/Science/327069_a_328398]
-
Colentina, Calea Griviței, Calea Rahovei, Calea Văcărești, Șoseaua Pantelimon etc. Au fost modernizate și mărite Piața Universității și Piața Cercului Militar. S-au executat ample lucrările edilitare de pavaj, apă, iluminare electică și canalizare, de o amploare nemaîntâlnită până atunci. A înființat "Muzeul Comunal pentru salvarea vestigiilor trecutului". Deoarece râul Dâmbovița era sursa de apă potabilă pentru o mare parte dintre bucureșteni, a decis eliminarea scăldatului în râu, construind în acest scop primele ștranduri pentru adulți și ștranduri de nisip pentru copii. Tot
Dem I. Dobrescu () [Corola-website/Science/327094_a_328423]
-
al școlii primare din localitate. Este o piesă din aur masiv, cântărind 770 grame, aproape intactă. Îi lipsește doar partea superioară a calotei, în rest, nici un detaliu de decor nu este deteriorat. Coiful de aur a fost adus inițial la Muzeul Național de Antichități, din București, și păstrat acolo până în 1970, fiind expus în prezent la Muzeul Național de Istorie a României, în sala de tezaur. Coiful de la Poiana Coțofenești este datat în jurul anilor 400 î.e.n. Foarte probabil, obiectul a aparținut
Coiful dacic de la Coțofenești () [Corola-website/Science/327143_a_328472]
-
Îi lipsește doar partea superioară a calotei, în rest, nici un detaliu de decor nu este deteriorat. Coiful de aur a fost adus inițial la Muzeul Național de Antichități, din București, și păstrat acolo până în 1970, fiind expus în prezent la Muzeul Național de Istorie a României, în sala de tezaur. Coiful de la Poiana Coțofenești este datat în jurul anilor 400 î.e.n. Foarte probabil, obiectul a aparținut unui rege geto-dac - căpetenie a unei formațiuni politice autohtone constituită în zonă, pe la sfârșitul secolului V
Coiful dacic de la Coțofenești () [Corola-website/Science/327143_a_328472]
-
pentru a resatura Domul din Milano. Tot cu marmură de Rușchița au fost realizate edificii publice, ca Parlamentul din Budapesta, sediul BBC din Mannheim, Palatul Parlamentului din București, Aripa Nouă a Aeroportului Otopeni, Biblioteca Județeană Constanța, Liga Profesionistă de Fotbal, Muzeul de Artă Contemporană, Palatul Telefoanelor, dar și lucrări particulare, precum Casa Capșa, Casino Hotel Marriott, vila sultanului din Brunei, sau vila din Monte Carlo a pilotului de Formula Michael Schumacher. Vulturul din Biroul Oval de la Casa Albă, unul dintre simbolurile
Marmură de Rușchița () [Corola-website/Science/327154_a_328483]
-
acțiuni la bursă, averea personală a crescut la 900 de milioane de dolari.Treptat, Rockefeller a cedat frâiele afacerii fiului său John D. Jr, care avea să-și dedice cea mai mare parte a vieții sale activităților filantropice. Multe instituții, muzee, universități își leagă nume-le de familia Rockefeller. Între acestea, MOMA - the Museum of Modern Arts din New York, Centrul Rockefeller și Universitatea Rockefeller.În 1913, John D. Rockefeller Senior a donat 250 de milioane de dolari la înfiin-ța-rea Fundației Rockefeller
John D. Rockefeller () [Corola-website/Science/327157_a_328486]
-
Cumnatul ei, prințul regent Luitpold al Bavariei, a locuit la etajul 3 al clădirii principale. El a fost responsabil pentru electrificarea castelului în 1905 și instalarea unui ascensor electric. Luitpold a murit în 1912, iar palatul a fost deschis ca muzeu în cursul anului următor. În timpul Primului Război Mondial și al celui de-Al Doilea Război Mondial castelul nu a suferit nicio pagubă. În 1923 Landtagul Bavariei a recunoscut dreptul fostei familii regale de a locui în castel. În perioada 1933-1939 Prințul de
Castelul Hohenschwangau () [Corola-website/Science/327164_a_328493]
-
(n. martie 1976, Onești) este un dirijor român. Născut într-o familie cu preocupări artistice (mama profesoară de muzică și dirijor de cor, tatăl - cu studii de filozofie și literatură, devenind profesor, scriitor și Șecție Case memoriale a Muzeului Literaturii Române), dirijorul CRISTIAN LUPEȘ își începe studiile universitare mai intâi la Cluj, Universitatea “Babeș - Bolyai, ca mai apoi, în 1998 să obțină licența în fizică și chimie la Universitatea București, cu teza "Particule elementare”. În anul următor devine student
Cristian Lupeș () [Corola-website/Science/327182_a_328511]