38,651 matches
-
Demando o încearcă să o hipnotizeze pe Sailor Moon că aceasta să îl iubească, însă nu reușește. Furios de incompetență lui Demando, WiseMan intervine și o atacă pe Sailor Moon, dar Demando se interpune și moare. Black Lady deschide o poartă prin care să intre râul, dar Sailor Moon o face să redevină Chibiusa, spunându-i că toți o iubesc și că nu are niciun motiv să fie rea. Black Lady se vindecă și se transformă în Small Lady, lacrimile ei
Sailor Moon () [Corola-website/Science/305660_a_306989]
-
în casă până la ora 6 dimineața. Nu ne-au dat voie să ieșim deloc afară. Căldarea cu apă ne-au vărsat-o. La orele 6 a venit o mașină militară și ne-au urcat în ea. Ușile de la casă și poartă au rămas deschise. Am ajuns la stația de la Strășeni. Acolo ne-au urcat în tren și au pus lacăt la uși. 5 zile și nopți ușile la tren n-au fost deschise deloc. În orașul Tiumeni trenul a făcut popas
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
geografic, Țara Hațegului se intinde pe circa 1300 de km. Regiunea este drenată de râurile Strei, Râu Mare și Galbena, cu afluenții lor. Centrul social și economic al regiunii este orașul Hațeg. Accesul în Țara Hațegului se face prin trei „porți”: dinspre orașul Simeria, pe valea Streiului; dinspre Banat, pe valea Bistrei, trecând pe la Porțile de Fier ale Transilvaniei; dinspre municipiul Petroșani, prin Pasul Merișor-Bănița . Din punct de vedere etnosociologic și lingvistic Țara Hațegului este însă mai întinsă, ea cuprinzând și
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
râurile Strei, Râu Mare și Galbena, cu afluenții lor. Centrul social și economic al regiunii este orașul Hațeg. Accesul în Țara Hațegului se face prin trei „porți”: dinspre orașul Simeria, pe valea Streiului; dinspre Banat, pe valea Bistrei, trecând pe la Porțile de Fier ale Transilvaniei; dinspre municipiul Petroșani, prin Pasul Merișor-Bănița . Din punct de vedere etnosociologic și lingvistic Țara Hațegului este însă mai întinsă, ea cuprinzând și așezările de pe valea Streiului inferior până la vărsarea acestuia în Mureș, inclusiv orașul Călan . În
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
cuarțit și piese de os prelucrate. O descoperire remarcabilă o constituite o vatră de foc din aceeași perioadă. Inventarul găsit în interiorul și în jurul acesteia demonstrează că o parte de hrană era friptă. La limita vestică a Țării Hațegului se află Porțile de Fier ale Transilvaniei (anticul Tapae), locul unde s-a desfășurat bătălia decisivă dintre daci și romani în timpul primului război daco-roman. A fost una dintre cele mai sângeroase bătălii din tot șirul de lupte dintre cele două armate. Pe Columna
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
Ada Kaleh (din limba turcă "Ada Kale", însemnând "Insula Fortăreață") a fost o insulă pe Dunăre, acoperită în 1970 de apele lacului de acumulare al hidrocentralei Porțile de Fier I. Insula se găsea la circa 3 km în aval de Orșova și avea o dimensiune de circa 1,7km lungime și circa 500m lățime. Era populată de circa 600 de turci. era pentru locuitorii din regiune un
Insula Ada Kaleh () [Corola-website/Science/305754_a_307083]
-
Uitată la Congresul de pace de la Berlin (1878), insula Ada-Kaleh a rămas posesiune turcă aflată sub ocupație austro-ungară până în anul 1918/1920, când a devenit teritoriu românesc. Majoritatea populației insulei era de origine turcă. Înaintea creării lacului de acumulare de la Porțile de Fier, principalele obiective istorice de pe insulă au fost demolate. Încercarea reclădirii lor în aval pe insula Șimian în anii următori, a fost însă fară succes, majoritatea locuitorilor preferând să se mute în alte regiuni ale României (de ex. Dobrogea
Insula Ada Kaleh () [Corola-website/Science/305754_a_307083]
-
lumea extraterestră Xen, în care se ajunge în partea a doua a jocului. Protagonistul jocului, doctorul Gordon Freeman, este supraviețuitorul unui experiment care scapă de sub control la apariția unei neașteptate "rezonante în cascadă" (un fenomen cu totul fictiv) care deschide porți dimensionale către o altă lume devastând complexul.Odată cu deschiderea acestor porți dimensionale, extratereștrii din cealaltă lume invadează Black Mesa. Pe când Freeman încearcă să iasă din complexul distrus pentru a da o mână de ajutor răniților, el descoperă că este prins
Half-Life () [Corola-website/Science/305750_a_307079]
-
a jocului. Protagonistul jocului, doctorul Gordon Freeman, este supraviețuitorul unui experiment care scapă de sub control la apariția unei neașteptate "rezonante în cascadă" (un fenomen cu totul fictiv) care deschide porți dimensionale către o altă lume devastând complexul.Odată cu deschiderea acestor porți dimensionale, extratereștrii din cealaltă lume invadează Black Mesa. Pe când Freeman încearcă să iasă din complexul distrus pentru a da o mână de ajutor răniților, el descoperă că este prins între două părți: extratereștrii ostili care au invadat complexul și soldații
Half-Life () [Corola-website/Science/305750_a_307079]
-
În cele din urmă, Freeman, folosindu-se de cooperarea oamenilor de știință și a paznicilor, ajunge în sectorul Lambda, unde un grup de supraviețuitori îl teleportează în lumea extraterestră Xen, unde trebuie să îl înfrângă pe Nihilanth, cel care ține porțile dimensionale deschise. Subiectul jocului a fost inspirat din jocurile Doom și Quake, amândouă produse de id Software, de nuvelă "Ceață" de Stephen King, si de un episod din serialul "The Outer Limits" numit "tărâmul frontierelor". A fost mai apoi creat
Half-Life () [Corola-website/Science/305750_a_307079]
-
religie, prin autoritatea legii, votată într-un parlament, câștigarea independenței și înfăptuirea unității naționale pentru popoarele supuse dominațiilor imperiale sau coloniale. Mișcarea de eliberare a românilor s-a desfășurat în condițiile în care lupta popoarelor balcanice subjugate încă de Înalta Poartă căpăta un nou avânt: sârbii reluau lupta sub conducerea lui Miloș Obrenovici I, grecii din Peloponez și din insulele Mării Egee luptau pentru independență în 1821, eliberând întreaga "Moree" (cum i se spunea uneori Peloponezului), Eteriștii se pregăteau să declanșeze marșul
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
otomane, cât și de ambițiile domnitorilor, care fiind conștienți de statutul lor fragil, căutau să-și plătească creditorii cât mai repede, după care încercau să se îmbogățească cât încă se mai aflau la putere. Pentru a satisface nevoile crescânde ale Porții și pentru a-și asigura beneficii personale, domnitorii fanarioți au inițiat politici dure de taxare a populației. Efectele dezastruoase ale domniilor unora dintre fanarioți au fost în contrast cu realizările și proiectele altora, ca în cazul domniilor lui Constantin Mavrocordat (care a
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
militar, fiind cel care a pus bazele noilor unități de panduri, care trebuiau să devină nucleul „Adunării norodului” - oastea revoluției de la 1821. Țelurile revoluției de la 1821 au fost consemnate în diferite acte, începând cu Proclamația de la Padeș și Scrisoarea către Poartă „Cererile norodului românesc” din 23 ianuarie/4 februarie 1821, continuând cu Proclamațiile din 16/28 martie, 20 martie/1 aprilie, al doilea „arzmagzar” către Poartă din 27 martie/8 aprilie și alte scrisori și declarații ale lui Vladimirescu. Din toate
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
1821 au fost consemnate în diferite acte, începând cu Proclamația de la Padeș și Scrisoarea către Poartă „Cererile norodului românesc” din 23 ianuarie/4 februarie 1821, continuând cu Proclamațiile din 16/28 martie, 20 martie/1 aprilie, al doilea „arzmagzar” către Poartă din 27 martie/8 aprilie și alte scrisori și declarații ale lui Vladimirescu. Din toate documentele reiese că se urmărea realizarea în etape succesive a unor măsuri care să asigure instituirea unei noi ordini sociale și politice și să asigure
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
din această perspectivă. Documentele rămase din timpul revoluției reiau ca un laitmotiv necesitatea ca Imperiul Otoman să nu se amestece în treburile interne ale țării. De fapt, cererea de înlocuire a domnilor fanarioți era în sine o reconsiderare a pozițiilor Porții. O dezvoltare nouă a evenimentelor a apărut după intrarea în acțiune a Eteriei și după dezavuarea oficială de către țarul Alexandru I al Rusiei a mișcării grecești și a celei românești. În ceea ce privește relațiile cu celelalte provincii românești, Tudor îndemna Divanul să
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
la arme [...] pentru obștescul folos”. Pregătirile politice au fost însoțite de cele de ordin militar. Încă din 1815, Tudor își făcuse cunoscute planurile de creare a unei armate naționale cu care, prin care el respingea practic orice pretenție viitoare a Porții de asigurare a siguranței granițelor principatului. Recrutările pentru viitoarea armată națională începuseră cu mult timp înainte de izbucnirea revoluției. De recrutări s-au ocupat căpitanii de panduri bine cunoscuți în satele oltenești, tot ei ocupându-se și de crearea unor depozite
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
Țânțăreni. Timp de trei săptăi, Vladimirescu și-a organizat cei aproximativ 5.000 de oameni, și-a extis controlul până la Dunăre, a purtat corespondență cu boierii bucureșteni și a urmărit cu atenție reacțiilor marilor imperii vecine. Tudor era convins că Poarta era dornică să găsească o soluție politică, preferabilă unui conflict care ar fi complicat relațiile cu Imperiul Rus. (Sultanul a numit pe 3/15 februarie un nou domnitor în persoana lui Scarlat Callimachi, acesta din urmă nu a ajuns niciodată
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
avangardă pe itinerarul Slatina - Șerbănești (Olt) - Tecuci (Teleorman) - Vadu Lat (Girgiu) pe 10/22 martie 1821. Tudor a trimis o delegație Divanului țării cu un memorandum, prin care cerea unirea tuturor forțelor responsabile ale țării. Pe 16/28 martie, la porțile capitalei, la Bolintin Vale, Tudor a lansat o nouă proclamație către bucureșteni, declarând că mișcarea pe care o conducea era menită câștigării „dreptăților cele folositoare la toată obștea”. În plus, el amintea că deținea controlul teritoriilor de pe cele două maluri
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
de voiți bninele de obște sau niu”. Proclamația lui Tudor a avut un efect imediat, Divanul hotărându-se să colaboreze cu pandurii, e adevărat, în condițiile în care consulii puterilor occidentale, (cu excepția celui al Prusiei), și caimacanii desemnați de Înalta Poartă, care aflaseră despre dezavuarea mișcării lui Tudor, părăsiseră îngrabă Bucureștiul. Tudor, care aflase și el de atitudinea țarului, a hotărât deplasarea pe un drum ocolit, care evita orice eventuală capcană a otomanilor de la sud de Dunăre sau a arnăuților din
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
de planul inițial de trecere imediată la sud de Dunăre și se înstăpâniseră aici, compurtându-se ca o armată de ocupație, dedându-se la jafuri și abuzuri, provocând neîncetat forțele otomane de la frontieră, puneau țara în fața primejdiei unui atac al forțelor Porții. În asemenea condiții, Tudor Vladimirescu a inițiat discuții cu conducerea mișcării eteriste, iar concomitent, prin intermediul boierilor Divanului, a inițiat tratative cu reprezentanții otomanilor - pașalele din Silistra, Vidin și Brăila - dar și cu principalele puteri interesate în zonă. După ce Alexandru Ipsilanti
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
negocieri cu otomanii, întrucât acțiunea sa nu era, la nivel declarativ, una antiotomană. Rezultatele negocierilor au fost nesatisfăcătoare, pașalele cerând în primul rând dezarmarea armatei pandurilor și colaborarea în vederea reprimării eteriștilor. Cum Tudor nu a acceptat condițiile turcilor, iar oastea Porții se pregătea de ofensivă, Tudor Vladimirescu a luat decizia de a se retrage în zona întărită a Olteniei și de a organiza acolo o rezistență de durată. La începutul lunii mai 18.000 de soldați otomani au intrat în Moldova
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
15.000 de militari turci au traversat Dunărea pe la Calafat, Giurgiu și Oltenița în Muntenia. În concepția lui Vladimirescu, durata mare a rezistenței românești ar fi putut atrage atenția puterilor occidentale, care ar fi putut interveni la rândul lor pe lângă Poartă pentru acceptarea revendicărilor românilor. Pe 15/27 mai, oastea revoluționară de sub comanda lui Tudor a început retragerea pe direcția București - Pitești - Râmnicu Vâlcea. Pe 18/30 mai oastea revoluționară ajunsese în apropiere de Golești. În rândurile armatei, se înmulțiseră însă
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
Sturdza și în Muntenia pe Grigore al IV-lea Ghica. Deși înfrântă prin intervenția armatelor otomane, Revoluția din 1821 a reușit să determine sfârșitul epocii fanariote prin restabilirea domniilor pământene, lucru care a dus la înlăturarea gravelor prejudicii aduse de Poartă statutului de autonomie a celor două Țări Române. Totodată, revoluția a consolidat ceea ce Nicolae Bălcescu va denumi mai târziu ca fiind „Partida Națională”.
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
-i instala un fierăstrău. Un an mai târziu, judele brașovean a dispus să se facă toate instrumentele necesare celor opt fierăstraie angajate. O gamă largă de procedee și ornamente pot fi întâlnite la gospodăriile de lemn din zona Branului, la porțile mocănești cu policioară din Săcele, la obiectele casnice și la unelte (păpușarele pentru caș, bâtele ciobănești, linguri și căușuri etc.) Se remarcă tehnicile variate de prelucrare: prin cioplire, crestare, incizie, înfășurare cu metal, pirogravură și pictură (ultimele două procedee mai
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
clădite „stânește”, bârnele fiind crestate la margini și suprapuse. Casele săsești aveau latura mai scurtă înspre stradă. Acoperișurile erau specifice, în două ape, prezentând înspre fațadă o mică structură piramidală de țigle, ce rezulta în urma intrării mai înăuntru a căpriorilor. Porțile gospodăriilor sunt largi, pentru a putea permite carelor încărcate să intre pe sub ele. Se remarcă bogăția decorării lor, mai ales când sunt realizate integral din lemn. Specific Șcheiului îi erau ciocanele de bătut în poartă în formă de șarpe răsucit
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]