36,673 matches
-
cauza prezentului și nici prezentul cauza viitorului. Prezentul se hrănește din trecut și viitor și le risipește. Știm viitorul de la prima pagină (cine vrea să sară peste mijloc pentru a citi ultima pagină ca să aibă un sentiment de elibrare, de rezolvare în final, rămâne profund nedumerit), iar trecutul respiră în fiecare moment prezent, în fiecare gând care se naște sub ochii noștri. Trecutul eroului se confundă cu trecutul literaturii, și e veșnic parodiat de prezent. Saltul secolului XX este trecerea de la
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
decât pe vremuri. N-ai de unde să știi care scenă va fi ultima. Filmul se derulează, oamenii acționează, se mișcă, beau, vorbesc, și-i urmărim. În orice moment ales de regizor, fără niciun avertisment, fără ca lucrurile să ajungă la vreo rezolvare, sau să ne fie explicate, fără niciun deznodământ, filmul pur și simplu... se termină. Văzut în această lumină, ritmul narațiunii devine interesant. Informația concretă e minimă. Frumusețea Californiei nici măcar nu e menționată, pe când hidoșenia campusului britanic e descrisă pe larg
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
vacanță, dar locuiesc separat. (p. 340) Faptul că aceste permutări sexuale nu au importanță pentru roman (adevăratul mesager pare a fi Ralph Messenger / Mesager) e dovedit de această ultimă pagină, care ne spune exact cine cu cine rămâne. E o rezolvare prea simplă pentru un Desperado. În concluzie, triunghiurile amoroase (ori altcumva) nu sunt decât un șiretlic. Sensul ține mai degrabă de paralelismul dintre inteligență și computer. Helen (inteligența auctorială) se confruntă cu Messenger (inteligența artificială). Messenger cercetează gândirea din punct
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
vadă în romanele tale o enigmă sau te consideri un realist? AG. Enigmele sunt pentru mine romanele polițiste în care cauți făptașul, iar dacă personajele și atmosfera sunt interesante, finalul îmi taie orice chef. În viață nu există răspunsuri sau rezolvări unice ori simple. Nu poate susține contrarul decât o propagandă primitivă religioasă sau politică. LV. Singurătatea e unica trăsătură pe care o au în comun eroii tăi. O singurătate gânditoare, nu tragică. Ce aștepți de la cititor? AG. Încerc să-mi
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
profet i-a fost contemporan, ca și Erasmus de Roterdam. Spiritului reformator paracelsian i se asociază cel al medicului filosof și matematician, Cardanus (Girolamo Cardano, 1501 - 1576). El este considerat unul din marii savanți ai Renașterii căruia i se datorează rezolvarea ecuațiilor de gradul 3. în 1560, aprofundând studiul urechii, detectează percepția osoasă a sunetului și susține posibilitatea educării surdo-muților. Preocupat de natura și cauzalitatea criminalității, Cardanus conturează o concepție psihiatrică asupra acesteia, delimitând nevrozele în psihopatologia generală. În 1536, distinge
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și evaluarea pe baza căreia se realizează conexiunea inversă (feedback-ul ). Brainstorming-ul - ( asaltul de idei ) este o altă metodă modernă care creează În cadrul uni grup În mod spontan și În flux continuu anumite idei, modele, soluții noi originale necesare rezolvării unor teme sau probleme teoretice, sau practice. Mai este supranumită metoda evaluării amânate pentru că este reținută orice idee, se acceptă totul nu se respinge nimic. Atât metodele tradiționale cât și cele moderne, sunt aplicabile În Învățământul preșcolar dar În forme
Învăţământul românesc în context european by Colpoş Lenuţa () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2350]
-
făcut acesta, nu putea fi prezisă de fizica clasică. Kirchhoff a recunoscut că descoperirea acestei funcții universale reprezintă o misiune de mare importanță. Dată fiind însemnătatea ei în înțelegerea energiei, problema corpului negru și-a găsit în cele din urmă rezolvarea. Deși raționamentele legate de corpul negru au stat la baza dezvoltării ulterioare a spectroscopiei, nepierzându-și validitatea, numai descoperirea spectroscopului a făcut unanim recunoscută activitatea științifică a lui Kirchhoff. În 1900, Max Planck a descoperit cuantele, o cucerire cu implicații
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
X și altele. Din necesitate, a apărut astfel o nouă ramură a fizicii: mecanica cuantică. Christiaan Huygens (1629-1695) și Jean Augustin Fresnel (1788-1827) au admis că lumina este de natură ondulatorie, ceea ce venea în contradicție cu concepția corpusculară a luminii. Rezolvarea a adus-o Louis de Broglie în 1924, care a asociat o undă fiecărei particule materiale în mișcare. Descoperirea unei radiații misterioase, fapt hotărâtor asupra dezvoltării ulterioare a științei despre atom În anul 1895 a fost făcută una din cele
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
într-un sistem de relații ce depășesc incinta școlii incluzând părinții elevilor, și, în general, membrii grupului social în mijlocul căruia trăiește și muncește, el este obligat să răspundă și solicitărilor acestora, adesea, trebuind să vină chiar în întâmpinarea lor, pentru rezolvarea anumitor probleme. Profesia de educator și exercitarea ei, solicită din partea celor care o practică să răspundă la cerințe de bază, printre care menționăm: pregătire temeinică de specialitate, pregătirea psihopedagogică corespunzătoare, precum și priceperi și deprinderi de muncă pedagogică, tact pedagogic și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ale teoriei instruirii în transmiterea conținuturilor, dar și de implicațiile psihologice ale acestei transmiteri: psihologia vârstelor, psihologia învățării, strategii de comunicare. Organizarea învățării respectă criteriile proprii fiecărei discipline și urmărește dezvoltarea gândirii elevilor prin aplicarea celor mai potrivite strategii de rezolvare a problemelor, însușirea și dezvoltarea aptitudinilor de culegere independentă a informațiilor, de prelucrare și de aplicare a lor în diferite situații. Profesorul este mai mult decât un simplu transmițător de informații, o persoană care dă indicații elevilor despre ce să
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
constă în a crea o atmosferă prielnică studiului, a utiliza metodele cele mai adecvate pentru a înlesni însușirea corectă a cunoștințelor, a trezi interesul elevilor, a doza gradul de dificultate a problemelor pentru a dezvolta cele mai bune strategii de rezolvare. Profesorul ca educator Se poate spune că este opusul profesorului atotștiutor, preocupat exclusiv de respectarea programei, de dirijarea și manipularea elevilor, de acordarea sancțiunilor negative, de inducerea unui comportament conformist. Educatorul este preocupat de crearea în clasă a unui climat
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
includă aspecte legate de caracteristicile înnăscute și dobândite ale personalității, abilitățile și competențele personale (cunoștințe, deprinderi, aptitudini, talente), rolurile și statutele sociale, vocaționale și de gender adoptate de individ la un moment dat, modalitățile de interacțiune, de comunicare și de rezolvare a conflictelor, de autoreglare a comportamentului, modalitățile de identificare cu modelele. Identitatea se află într-o permanentă construcție și reconstrucție. Structurarea ei începe încă din copilărie, continuă în perioada școlară mică când se conturează pe baza rezultatelor activității școlare și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Eu-ului un rol important îl au modelele și grupul de aceeași vârstă. Cheia explicativă a etapei adolescenței constă prin urmare în achiziția identității Eu-lui sau a confuziei rolului. Studiile realizate asupra identității de Erikson demonstrează că rezultatele pozitive în rezolvarea crizelor de identitate depind de rezultatele pozitive obținute în plan adaptativ în stadiile anterioare de dezvoltare. Astfel, adolescenții care și-au dezvoltat încrederea, autonomia, inițiativa și competența în primele patru stadii ar dezvolta niveluri mai înalte de identitate a Eu-lui
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ulterior către alte aspecte ale vieții. Dacă acest proces se finalizează pozitiv se poate vorbi despre constituirea unei identități care în sens restrâns presupune dobândirea unei identități sexuale, a unei orientări profesionale și a unei perspective ideologice asupra lumii. Până la rezolvarea crizei de identitate, individul nu are încă un sentiment consistent al sinelui sau un set de standarde interne pentru aprecierea propriilor valori și competențe în diferitele domenii ale vieții. Eșecul în dobândirea unei identități sigure, satisfăcătoare și durabile conduce la
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
adopta o identitate negativă. Pornind de la teoria lui Erikson, James Marcia (1966, 1976, 1980) descrie patru statute identitare, diferențiate în funcție de modul în care persoana percepe un anumit domeniu ca pe o problemă de identitate și încearcă găsirea unei soluții de rezolvare. Ele nu reprezintă trăsături durabile ale personalității, ci secvențe de scurtă durată în cadrul statutului curent al unei persoane, fiind posibil ca un individ să aibă un anumit statut întrun domeniu al vieții și un altul în alt domeniu. a) identitatea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și posibilitățile proprii; 2. identitate dobândită neexpresivă când adolescentul după explorări active se angajează în direcția atingerii viitoare a unor valori și scopuri care sunt însă incompatibile cu aptitudinile și posibilitățile proprii; 3. identitate amânată expresivă când adolescentul caută o rezolvare expresivă a crizei identitare; 4. identitate amânată neexpresivă când adolescentul caută o rezolvare a crizei identitare dar nu pe baza expresivității personale; 5. identitate expresivă închisă când adolescentul se angajează în primele alternative considerate serioase ținând cont de posibilitatea valorificării
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
angajează în direcția atingerii viitoare a unor valori și scopuri care sunt însă incompatibile cu aptitudinile și posibilitățile proprii; 3. identitate amânată expresivă când adolescentul caută o rezolvare expresivă a crizei identitare; 4. identitate amânată neexpresivă când adolescentul caută o rezolvare a crizei identitare dar nu pe baza expresivității personale; 5. identitate expresivă închisă când adolescentul se angajează în primele alternative considerate serioase ținând cont de posibilitatea valorificării viitoare a aptitudinilor și talentelor; 6. identitate închisă neexpresivă când adolescentul se angajează
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
relaționare cu părinții și cu cei de aceeași vârstă s-au realizat treptat și fără traume. Waterman (1985) indică faptul că nivelul de achiziție al identității este semnificativ mai crescut în domeniul opțiunii profesionale, comparativ cu domeniul ideologiei politice. Procesul rezolvării crizei de identitate presupune adesea alegeri, integrări sau rezolvări de conflicte între credințele și valorile asimilate în familie și noile valori și credințe formate în școală. Un studiu în acest sens a fost întreprins de Th. Newcomb (1936) (numit studiul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
s-au realizat treptat și fără traume. Waterman (1985) indică faptul că nivelul de achiziție al identității este semnificativ mai crescut în domeniul opțiunii profesionale, comparativ cu domeniul ideologiei politice. Procesul rezolvării crizei de identitate presupune adesea alegeri, integrări sau rezolvări de conflicte între credințele și valorile asimilate în familie și noile valori și credințe formate în școală. Un studiu în acest sens a fost întreprins de Th. Newcomb (1936) (numit studiul Bennington) care a arătat că dacă la început opțiunea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
se apelează la ele în mod curent. Organizarea în sisteme ierarhice a cunoștințelor dintr-un anumit domeniu în funcție de gradul de abstractizare și folosirea lor se face după anumiți algoritmi care exprimă natura realității descrise. Cunoașterea acestor algoritmi înseamnă însușirea codului. Rezolvarea acestor situații problematice se face prin apelarea la anumite strategii. Au fost identificate câteva situații care antrenează strategii tipice. Aceste situații au fost descrise de U. Șchiopu și E. Verza (p. 199). Abilitățile intelectuale care se dezvoltă în perioada adolescenței
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
care să afle care dintre acești factori, unul singur sau mai mulți, determină viteza cu care se leagănă obiectul. Când a fost confruntat prima dată cu această problemă, copilul avea 7 ani și era incapabil să elaboreze un plan de rezolvare a ei, totuși a încercat de mai multe ori, fără să înțeleagă ce se întâmpla, de fapt. A doua oară când a văzut pendulul copilul avea 11 ani. De această dată el a căutat posibile soluții de rezolvare a problemei
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
plan de rezolvare a ei, totuși a încercat de mai multe ori, fără să înțeleagă ce se întâmpla, de fapt. A doua oară când a văzut pendulul copilul avea 11 ani. De această dată el a căutat posibile soluții de rezolvare a problemei, dar nu a reușit o abordare sistematică a lor. Nu a menținut constantă un factor, în timp ce-l varia pe celălalt. Ajuns la vârsta adolescenței, copilul și-a dat seama că unul din cei patru factori sau o combinație
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a ajuns la stadiul operațiilor formale în care poate gândi în termenii a ce este și ce nu este adevărat din ceea ce vede într-o situație concretă. Pentru prima dată este capabil să formuleze ipoteze și să conceapă modalități de rezolvare a situațiilor problematice. Ia în considerare toate relațiile posibile care pot exista, le analizează, pe rând pentru a le elimina pe cele greșite și a le păstra pe cele corecte. Altfel spus, adolescentul este capabil de raționament ipotetico - deductiv. Cercetătorii
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
în situații concrete, acum trebuie să folosească aceste deprinderi ca bază pentru alegerea carierei vocaționale. Identitatea confuză poate fi un pericol la această vârstă. Ea se poate manifesta prin acțiuni impulsive, sau prin apelarea la manifestări copilărești pentru a evita rezolvarea conflictelor. Intoleranța, dorința de a ieși în evidență, dragostea, reprezintă încercări de definire a identității de adolescent. De multe ori adulții (părinți și profesori), nu înțeleg aceste încercări de căutare a identității. Există câteva comportamente care, dacă nu sunt corect
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și le lasă elevilor prea puțină autonomie. Profesorul - partener este cel care observă, ascultă, analizează, se informează ori de câte ori are de rezolvat o problemă nou apărută în clasă. De asemenea, reflectează înainte de a acționa și rareori își lasă liberă intuiția. În rezolvarea situațiilor din clasă face apel la propria experiență pe care o aplică inteligent în contexte noi. Elevii se simt atrași de el și îl solicită cu încredere pentru a le rezolva problemele. Aceste concepte reprezintă și variabilele dependente ale cercetării
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]