38,366 matches
-
vine de la un rege maghiar, Solomon, care în fuga lui de urmăritori, ar fi sărit cu calul peste valea ce străbate cele două stânci, regele scăpând cu viață, iar dușmanii săi căzând în prăpastie. Julius Teutsch, cronicar sas (inițiatorul înființării Muzeului săsesc al Țării Bârsei), care a scris Etnografia Țării Bârsei, descoperă la începutul secolului al XX-lea (în anul 1913) o fortificație antică (cetate dacică) aflată în amonte de Valea cu Apă, în locul cunoscut de șcheieni sub denumirea de "„Între
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
europaeum"), steliță vânătă ("Aster amellus"), untul-vacii ("Orchis morio"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), limba cucului ("Botrychium matricariifolium"), sânziene albe ("Galium mollugo"), traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris), În vecinătatea zonei naturale se află câteva obiective (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee) de interes istoric, cultural și turistic; astfel: • Junii din Șcheii Brașovului și Brașovul vechi - eveniment tradițional cu ritualuri precreștine și ceremonial creștin. Cea mai cunoscută manifestare culturală a Junilor este „Ziua de călări” sau „Coborârea în Cetate”, o defilarea călare
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
a stabilit aici pentru a începe producția de bijuterii din cristal. Wattens a primit statutul de târg în 1985. Compania Swarovski este principalul angajator din Wattens. În 1995, ea a sărbătorit o sută de ani de la înființare prin organizarea unui muzeu "Lumea de cristal a lui Swarovski". André Heller a proiectat mai multe camere de curiozități inspirate din camerele istorice ale Castelului Ambras. Muzeul prezintă istoria producerii cristalelor, viața lui Daniel Swarovski și o mare colecție de cristale, inclusiv lucrări ale
Wattens () [Corola-website/Science/327239_a_328568]
-
angajator din Wattens. În 1995, ea a sărbătorit o sută de ani de la înființare prin organizarea unui muzeu "Lumea de cristal a lui Swarovski". André Heller a proiectat mai multe camere de curiozități inspirate din camerele istorice ale Castelului Ambras. Muzeul prezintă istoria producerii cristalelor, viața lui Daniel Swarovski și o mare colecție de cristale, inclusiv lucrări ale unor artiști notabili, cum ar fi Brian Eno și Niki de Saint Phalle. El este astăzi una dintre cele mai importante destinații turistice
Wattens () [Corola-website/Science/327239_a_328568]
-
și o mare colecție de cristale, inclusiv lucrări ale unor artiști notabili, cum ar fi Brian Eno și Niki de Saint Phalle. El este astăzi una dintre cele mai importante destinații turistice din Austria, atrăgând vizitatori din întreaga lume. Alte muzee sunt Muzeul de mașini de scris și Muzeul Wattens, dedicat istoriei companiei Swarovski, fabricii de hârtie și exponatelor arheologice (antichități din Preistorie) descoperite la Wattens, precum și în localitățile învecinate Volders și Fritzens. Vechea fabrică de hârtie este predecesoarea fabricii "Wattenspapier
Wattens () [Corola-website/Science/327239_a_328568]
-
mare colecție de cristale, inclusiv lucrări ale unor artiști notabili, cum ar fi Brian Eno și Niki de Saint Phalle. El este astăzi una dintre cele mai importante destinații turistice din Austria, atrăgând vizitatori din întreaga lume. Alte muzee sunt Muzeul de mașini de scris și Muzeul Wattens, dedicat istoriei companiei Swarovski, fabricii de hârtie și exponatelor arheologice (antichități din Preistorie) descoperite la Wattens, precum și în localitățile învecinate Volders și Fritzens. Vechea fabrică de hârtie este predecesoarea fabricii "Wattenspapier", unul dintre
Wattens () [Corola-website/Science/327239_a_328568]
-
ale unor artiști notabili, cum ar fi Brian Eno și Niki de Saint Phalle. El este astăzi una dintre cele mai importante destinații turistice din Austria, atrăgând vizitatori din întreaga lume. Alte muzee sunt Muzeul de mașini de scris și Muzeul Wattens, dedicat istoriei companiei Swarovski, fabricii de hârtie și exponatelor arheologice (antichități din Preistorie) descoperite la Wattens, precum și în localitățile învecinate Volders și Fritzens. Vechea fabrică de hârtie este predecesoarea fabricii "Wattenspapier", unul dintre cei mai importanți producători de hârtie
Wattens () [Corola-website/Science/327239_a_328568]
-
fosilifere s-a blocat într-o fază incipientă. Rocile fine, bituminoase (roci mamă ale zacămintelor de petrol) contin astfel resturi fosilifere. Fragmente de roci ce conțin resturi fosilifere, precum și roci specifice rezervației, se pot admira în cadrul Colecției de Paleontologie a Muzeului de Științele Naturii din Suceava. În preioada 1960—1963 un elev (Brustur Titus, astăzi geolog) al Liceului teoretic din Gura-Humorului dislocând mai multe plăci de șist în partea de vest a stâncii, a descoperit pe unele impresiunile unor pești preistorici
Piatra Pinului și Piatra Șoimului () [Corola-website/Science/327231_a_328560]
-
un film de război regizat de Alexander Kott. Filmul prezintă apărarea sovietică a fortăreței Brest din iunie 1941 când a avut loc primul ordin nazist de retragere. Scenariul urmează evenimentele cât mai aproape de faptele istorice pe cât este posibil, de asemena Muzeul Fortăreței Brest a colaborat la scenariu. Deși Brest a fost în zona Belarusului anexată de Polonia, filmul nu face nicio referire la invazia Poloniei din 1939 de către trupele aliate din Uniunea Sovietică și Germania nazistă în condițiile Pactului Molotov-Ribbentrop, și
Cetatea Brest (film) () [Corola-website/Science/327237_a_328566]
-
Târgovișteni, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, membru al Academiei Internaționale „Mihai Eminescu” (India), membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști. Militar de carieră (colonel), din 1999 lucrează exclusiv în structuri cu specific cultural-educativ și de informare din armată (Trustul de Presă, Muzeul Militar Național și, din 2011, la Editura Militară). A absolvit Liceul Militar de Marină „Alexandru Ioan Cuza”, Constanța (1983), Școala Militară de Ofițeri Activi de Geniu, Construcții și Căi Ferate, Rm. Vâlcea (1986), Facultatea de Drept a Universității „Hyperion”, București
Dan Gîju () [Corola-website/Science/327257_a_328586]
-
(în , în traducere ad-literam "Hala de Artă" ) este un muzeu de artă contemporană din Budapesta, situat pe strada Dózsa-György nr. 37. Fațada principală este orientată spre Piața Eroilor (Hősök tere). Pe partea opusă a pieței se află Muzeul de Artă (Szépművészeti Múzeum), proiectat și construit de aceeași arhitecți în 1906
Galeria de Artă din Budapesta () [Corola-website/Science/327301_a_328630]
-
(în , în traducere ad-literam "Hala de Artă" ) este un muzeu de artă contemporană din Budapesta, situat pe strada Dózsa-György nr. 37. Fațada principală este orientată spre Piața Eroilor (Hősök tere). Pe partea opusă a pieței se află Muzeul de Artă (Szépművészeti Múzeum), proiectat și construit de aceeași arhitecți în 1906. Clădirea Galeriei de Artă a fost construită după planurile lui Albert Schickedanz (1846-1915) și Fülöp Herczog (1860-1925), în stil eclectic-neoclasic. Ea a fost inaugurată în decembrie 1895 în cadrul
Galeria de Artă din Budapesta () [Corola-website/Science/327301_a_328630]
-
opere de artă reprezentative ale artiștilor unguri și de alte naționalități și organizează temporar expoziții tematice (cum ar fi cea a picturilor lui Dalí). Galeria nu are propria sa colecție de artă. administrează începând din 2007 alte două instituții culturale: Muzeul Ernst de pe strada Nagymező nr. 8 și Galeria Dorottya de pe strada Dorottya nr. 8. În apropierea sa se află stația de metrou "Hősök tere".
Galeria de Artă din Budapesta () [Corola-website/Science/327301_a_328630]
-
este un muzeu în aer liber, situat în satul Curtișoara, județul Gorj , în prezent cartier al orașului Bumbești Jiu, care cuprinde monumente de arhitectură și tehnică populară din Gorj. Este declarat monument istoric, cu , sub denumirea „Muzeul Arhitecturii Populare Gorjenești”. Începuturile muzeului în
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
este un muzeu în aer liber, situat în satul Curtișoara, județul Gorj , în prezent cartier al orașului Bumbești Jiu, care cuprinde monumente de arhitectură și tehnică populară din Gorj. Este declarat monument istoric, cu , sub denumirea „Muzeul Arhitecturii Populare Gorjenești”. Începuturile muzeului în aer liber datează din anul 1968, când s-a organizat o expoziție în Cula Cornoiu de la Curtișoara. În 1970, prin Decizia nr. 178/1970 a Consiliului Popular Județean Gorj, s-a hotărât organizarea unui
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
un muzeu în aer liber, situat în satul Curtișoara, județul Gorj , în prezent cartier al orașului Bumbești Jiu, care cuprinde monumente de arhitectură și tehnică populară din Gorj. Este declarat monument istoric, cu , sub denumirea „Muzeul Arhitecturii Populare Gorjenești”. Începuturile muzeului în aer liber datează din anul 1968, când s-a organizat o expoziție în Cula Cornoiu de la Curtișoara. În 1970, prin Decizia nr. 178/1970 a Consiliului Popular Județean Gorj, s-a hotărât organizarea unui muzeu în aer liber având
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
Arhitecturii Populare Gorjenești”. Începuturile muzeului în aer liber datează din anul 1968, când s-a organizat o expoziție în Cula Cornoiu de la Curtișoara. În 1970, prin Decizia nr. 178/1970 a Consiliului Popular Județean Gorj, s-a hotărât organizarea unui muzeu în aer liber având ca temă ’’Arhitectura populară din Gorj’’, muzeu care a fost inaugurat la 18 august 1975. Muzeul a fost amplasat în satul Curtișoara, aflat la 10 km nord de Târgu Jiu, pe o suprafață de 13 ha
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
1968, când s-a organizat o expoziție în Cula Cornoiu de la Curtișoara. În 1970, prin Decizia nr. 178/1970 a Consiliului Popular Județean Gorj, s-a hotărât organizarea unui muzeu în aer liber având ca temă ’’Arhitectura populară din Gorj’’, muzeu care a fost inaugurat la 18 august 1975. Muzeul a fost amplasat în satul Curtișoara, aflat la 10 km nord de Târgu Jiu, pe o suprafață de 13 ha. Au fost aduse din județ și amplasate aici un număr de
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
Cornoiu de la Curtișoara. În 1970, prin Decizia nr. 178/1970 a Consiliului Popular Județean Gorj, s-a hotărât organizarea unui muzeu în aer liber având ca temă ’’Arhitectura populară din Gorj’’, muzeu care a fost inaugurat la 18 august 1975. Muzeul a fost amplasat în satul Curtișoara, aflat la 10 km nord de Târgu Jiu, pe o suprafață de 13 ha. Au fost aduse din județ și amplasate aici un număr de 24 de monumente de arhitectură populară. Meritul înființării muzeului
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
Muzeul a fost amplasat în satul Curtișoara, aflat la 10 km nord de Târgu Jiu, pe o suprafață de 13 ha. Au fost aduse din județ și amplasate aici un număr de 24 de monumente de arhitectură populară. Meritul înființării muzeului revine muzeografei Elena Udriște și arhitectului Nicolae Vânătoru, care a conceput primele schițe. Muzeul de la Curtișoara, amenajat între anii 1966 și 1975, a luat ființă în jurul Culei Cornoiu, construită în anul 1785, a conacului și a turnului cu apă. Cula
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
Jiu, pe o suprafață de 13 ha. Au fost aduse din județ și amplasate aici un număr de 24 de monumente de arhitectură populară. Meritul înființării muzeului revine muzeografei Elena Udriște și arhitectului Nicolae Vânătoru, care a conceput primele schițe. Muzeul de la Curtișoara, amenajat între anii 1966 și 1975, a luat ființă în jurul Culei Cornoiu, construită în anul 1785, a conacului și a turnului cu apă. Cula, turnul de apă și terenul au fost cumpărate, în anul 1927, de la familia Cornoiu
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
cele mai frumoase. Era o locuință permanentă, ridicată pe trei niveluri (caturi) pe un platou ce domină valea Jiului, asigurând vizibilitate spre sud în direcția Târgu Jiu. Cula a fost restaurată în anii 1966-1967 și integrată secției de etnografie a "Muzeului Județean Gorj", și anume în cadrul "Muzeul arhitecturii populare din Gorj". Muzeul în aer liber cuprinde monumente de arhitectură și tehnică populară din Gorj. Pe lângă cula Cornoiu (secolul al XVIII-lea) au fost aduse și remontate biserica din zid Sf. Ioan
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
permanentă, ridicată pe trei niveluri (caturi) pe un platou ce domină valea Jiului, asigurând vizibilitate spre sud în direcția Târgu Jiu. Cula a fost restaurată în anii 1966-1967 și integrată secției de etnografie a "Muzeului Județean Gorj", și anume în cadrul "Muzeul arhitecturii populare din Gorj". Muzeul în aer liber cuprinde monumente de arhitectură și tehnică populară din Gorj. Pe lângă cula Cornoiu (secolul al XVIII-lea) au fost aduse și remontate biserica din zid Sf. Ioan Botezătorul (1820), construcții țărănești din lemn
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
caturi) pe un platou ce domină valea Jiului, asigurând vizibilitate spre sud în direcția Târgu Jiu. Cula a fost restaurată în anii 1966-1967 și integrată secției de etnografie a "Muzeului Județean Gorj", și anume în cadrul "Muzeul arhitecturii populare din Gorj". Muzeul în aer liber cuprinde monumente de arhitectură și tehnică populară din Gorj. Pe lângă cula Cornoiu (secolul al XVIII-lea) au fost aduse și remontate biserica din zid Sf. Ioan Botezătorul (1820), construcții țărănești din lemn (case, pivnițe, pătule, instalații tehnice
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
din secolele XVIII - XIX) cu mobilier țărănesc, piese de port, țesături, unelte, ceramică, crestături în lemn. Cea mai veche casă expusă, ridicată cu peste 200 de ani în urmă, este Casa Popii Udriște, din satul Olari, ce datează din 1802. Muzeul expune și două biserici: prima o ctitorie a Bălașei Cornoiu de la 1821 cu hramul Sf. Ioan Botezătorul, iar a doua, aparținând familiei Tătărescu, care au fost strămutate în anul 2002 de la Poiana Rovinari, precum și fântâna Sf. Arhangheli (1896). În cursul
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]