37,166 matches
-
iulie, august). În octombrie concomitent cu vînturile nord-vestice frecvente în partea de nord și cele nordice în partea de sud. În cadrul raionului predomină vînturile slabe (în medie 2,5-4,5 m/s) uneori bat și vînturile moderate (6-10 m/s). Vînturile puternice (15 m/s) sunt proprii sezonului de primăvară (martie-aprilie) media anuală a zilelor cu vînturi puternice variză între 6 și 50. În timpul anului se intesifică pe întreg teritoriul în lunile octombrie- aprilie. Viteza medie a vîntului în perioada caldă
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
în partea de sud. În cadrul raionului predomină vînturile slabe (în medie 2,5-4,5 m/s) uneori bat și vînturile moderate (6-10 m/s). Vînturile puternice (15 m/s) sunt proprii sezonului de primăvară (martie-aprilie) media anuală a zilelor cu vînturi puternice variză între 6 și 50. În timpul anului se intesifică pe întreg teritoriul în lunile octombrie- aprilie. Viteza medie a vîntului în perioada caldă a anului este de 2-4 m/s. Vitezele maxime (20-30 m/s ) se observă rar. Mișcarea
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
6-10 m/s). Vînturile puternice (15 m/s) sunt proprii sezonului de primăvară (martie-aprilie) media anuală a zilelor cu vînturi puternice variză între 6 și 50. În timpul anului se intesifică pe întreg teritoriul în lunile octombrie- aprilie. Viteza medie a vîntului în perioada caldă a anului este de 2-4 m/s. Vitezele maxime (20-30 m/s ) se observă rar. Mișcarea vîntului într-un interval de 24 ore este mai pronunțată în lunile calde. Viteza maximă (în iulie circa 5 m/s
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
puternice variză între 6 și 50. În timpul anului se intesifică pe întreg teritoriul în lunile octombrie- aprilie. Viteza medie a vîntului în perioada caldă a anului este de 2-4 m/s. Vitezele maxime (20-30 m/s ) se observă rar. Mișcarea vîntului într-un interval de 24 ore este mai pronunțată în lunile calde. Viteza maximă (în iulie circa 5 m/s) se înregistrează în orele de amiază, cea minimă (circa 2 m/s) în orele de seară și de noapte. Nebulozitatea
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
de zile cu viscol pe an este de 31 iar cel mai mic de 9 zile. Viscolele sunt mai frecvente în ianuarie și februarie (6-12 zile) mai rare în aprilie (1-2 zile) . În unele ierni aproape lipsesc. Direcția predominantă a vînturilor aducătoare de viscole în raioanele centrale este cea nord-vestică. Spulberarea zăpezii de pe suprafața solului în timpul viscolelor aduce pagube mari economiei naționale. Mijloacele principale de protecție a căilor de comunicație din raion și din țară contra înzăpezirii sunt fîșiile forestiere plantate
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
naționale. Mijloacele principale de protecție a căilor de comunicație din raion și din țară contra înzăpezirii sunt fîșiile forestiere plantate de-a lungul acestora. Pe suprafețele de acumulare a zăpezii este efectivă reținerea zăpezii cu ajutorul fîșiilor forestiere și a parazăpezilor. Vînturile fierbinți (suhoveiurile) - Pentru teritoriul nostru este caracteristic suhoveiul de intensitate medie (de 80%) cu o viteză de peste 8 m/s și un deficit de umeditate 22-29 mbar. Sau cu o viteză mai mică de 8 m/s și un deficit
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
de 80%) cu o viteză de peste 8 m/s și un deficit de umeditate 22-29 mbar. Sau cu o viteză mai mică de 8 m/s și un deficit de umiditate (de 30-39mbar). Suhoveiuri intense se înregistrează mai rar. Aceste vînturi sunt mai frecvente în lunile iulie-august (în medie pe teritoriul raionului Nisporeni 5-6 zile), frecvența medie anuală a zilelor cu suhoveiuri crește de la N-S țării iar în centru țării înregistrează 14-15 zile cu vînturi uscate și fierbinți. Pentru a
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
se înregistrează mai rar. Aceste vînturi sunt mai frecvente în lunile iulie-august (în medie pe teritoriul raionului Nisporeni 5-6 zile), frecvența medie anuală a zilelor cu suhoveiuri crește de la N-S țării iar în centru țării înregistrează 14-15 zile cu vînturi uscate și fierbinți. Pentru a preveni acțiunea dăunătoare a suhoveiului se practică intens irigația. Caracteristica climei și schimbările fenologice în natură pe anotimpuri Primăvara - Începe odată cu trecerea temperaturilor medii diurne ale aerului peste 0 grade C și se termină odată cu
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
la sută din scurgerea anuală a rîurilor. Vara nivelul apelor în rîuri scade brusc, mai ales în cele mici, deoarece se întensifică evaporarea și o mare cantitate de apă se folosește pentru irigație. Tot vara pentru rîurile noastre sînt caracteristice vînturile cauzate de ploile torențiale. Toamna și iarna în legătură cu reducerea precipitațiilor atmosferice, care parțial iarna cad sub formă de zăpadă, nivelul apelor în rîuri scade simțitor. Din cantitatea anuală de precipitații atmosferice îi revin 40-50 mm părții centrale a republicii din
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
lui, multe localități căi de comunicație. În perioada revărsărilor cursul rîului devine furtunos, se distrug malurile și se transportă o cantitate mare de aluviuni, acestea depunîndu-se în luncă. Revărsările de primăvară durează circa 2 săptămîni. Pentru rîul Prut sînt caracteristice vînturile de vară condiționate de ploile torențiale. În verile secetoase nivelul apei acestui rîu scade considerabil. Cele mai mici debite medii anuale se inregistrează toamna și iarna cînd nivelul apei scade. Debitul rîului Prut se schimbă nu numai după anotimpuri ci
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
cea a rîurilor mari e cu mult mai scurtă. În iernile cu puțină zăpadă revărsările de primăvară sunt neînsemnate sau lipsesc. Vara din cauza evaporării intensive și a debitelor mici nivelul acestor rîuri scade brusc iar unele seacă parțial sau complet. Vînturile de vară de scurtă durată sînt condiționate de ploile torențiale. Iarna rîurile mici, avînd o adincime neînsemnată îngheață, de obicei pînă la fund. Pe teritoriul raionului Nisporeni sunt foarte puține lacuri naturale. Ele sînt situate în lunca cursului mijlociu a
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Prutului pe parcursul anului depinde de regimul hidrologic al acestui rîu. În timpul revărsărilor de primăvară suprafața și lacurilor se mărește. Vara, datorită evaporării, nivelul lor scade considerabil și aceste locuri își micșorează suprafața. Vara schimbarea nivelului apei în lacuri se datorește vînturilor provocate de ploi. Bazinele acvatice artificiale. În raionul Nisporeni au fost construite 45 iazuri ce cuprind 580 de hectare. Bazinele acvatice menționate au repartiție neuniformă pe teritoriul raionului dar ele se găsesc aproape în fiecare sat în număr de 2
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
modernă, poeți ca Alfred de Musset și Théodore de Banville au încercat să perpetueze această formă, dar maniera era puțin artificială. În literatura română, multe rondeluri a scris Alexandru Macedonski. Scriitorul este autorul celebrelor cicluri, "urile pribege", "Rondelurile celor patru vânturi", "Rondelurile rozelor", "Rondelurile Senei" și "Rondelurile de porțelan". Cele cinci cicluri au fost publicate în 1927 în volumul postum Poema rondelurilor. Alt poet român, Leonid Dimov, a publicat în 1970 un volum de rondeluri intitulat Semne cerești.
Rondel () [Corola-website/Science/297583_a_298912]
-
durează cu săptămânile, în vreme ce depresiunile intramontane tind să sufere de inversiune climatică, cu vreme deosebit de rece, și fără soare timp de mai multe săptămâni. Un fenomen meteorologic denumit föhn poate avea loc oricând în timpul anului, și este caracterizat printr-un vânt neașteptat de cald, care aduce la nord de Alpi aer cu umiditate relativ scăzută de pe versantul sudic, în perioadele ploioase. Fenomenul funcționează în ambele sensuri peste munți, dar este mai eficient atunci când bate dinspre sud, datorită urcării mai abrupte pe
Elveția () [Corola-website/Science/297532_a_298861]
-
ale acestuia: munca, rodnicia, robustețea și sănătatea morală. Melancolia romantică este înlocuită aici cu încredere în armonia naturală, cu o adevărată credință naturistă (vezi poeziile dedicate primăverii: "Câmpia scoate aburi; pe umedul pământ / Se-ntind cărări uscate de-al primăverii vânt". Căldura pătrunde în inimi și natura iese din amorțeală, sosesc cocorii din țările calde, țăranii muncesc câmpul. Universul generat va fi unul al armoniei și al ciclurilor firești ale naturii. În perioada 1878 - 1879, la conacul sau de la Mircești, scrie
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
care s-a oprit asupra poeziei cu forma fixă( sonet, glosa). Tudor Vianu numea această “scuturarea ramurilor”. Eminescu folosea formă sonetului italian, petrarchist. Iată cateva exemple,din grupul celor trei sonete publicate de Titu Maiorescu: I Afară- toamnă, frunză-mprăștiată, Iar vîntul zvîrle-n geamuri grele picuri; Și tu citești scrisori din roase plicuri Și într-un ceas gîndești la viață toată Pierzîndu-ți timpul tău cu dulci nimicuri, N-ai vrea ca nime-n ușa ta să bată; Dar și mai bine-i
Sonet () [Corola-website/Science/297633_a_298962]
-
Ai-Gams") este capitala Namibiei, cu o populație de 230.000 de locuitori. Capitala este centrul comercial și politic al Namibiei (situată în Africa Sudică). Orașul a fost înființat în anul 1838. „Windhoek” provine din limba afrikaans ("Windecke") și înseamnă „colțul vântului”. „Ai-Gams” înseamnă „izvoare calde”, reflectând faptul că mai demult în regiune existau izvoare termale. Numele în herero ("Otjomuise") al orașului înseamnă „locul aburilor”. Cartierul Micul Windhoek a fost prima așezare din zonă datorită izvoarelor calde. Acesta a fost înființat la mijlocul
Windhoek () [Corola-website/Science/297686_a_299015]
-
România Ilustrată”, I, nr. 7 și 8, iunie și iulie 1901. "Arta Națională", IV, semnat St. Petică, în „România Ilustrată”, I, nr. 10, septembrie 1901. "Scriitori și public", în „România Ilustrată”, I, nr. 11, 12, octombrie - noiembrie 1901. "Sulițele în vânt!," semnat Ștefan Petică, în „Pagini alese”, II, nr. 17 (20), 26 ianuarie 1903. "Critica și publicul", semnat Ștefan Petică, în „Pagini alese”, II, nr. 18 (21), 16 februarie 1903. <br> RECENZII ASUPRA UNOR LUCRĂRI: "Dr. L. Metzler: Rumänien, seine Handelspolitik
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
1901. "Zăpadă și noroiu", semnat Trubadur, I, nr. 2, 11 ianuarie 1901. "Vânzătorii de ziare", semnat Trubadur, I, nr. 3, 12 ianuarie 1901. "Ultima scriere a lui Tolstoi", semnat Șt. P., I, nr. 3, 12 ianuarie 1901. "Prietenul meu Flueră Vânt", semnat Trubadur, I, nr. 8, 17 ianuarie 1901. "Chr. Suliotti", semnat Trubadur, I, nr. 9, 18 ianuarie 1901. "Balurile mascate", semnat Trubadur, I, nr. 14, 23 ianuarie 1901. "Iubita studentului", semnat Trubadur, I, nr. 15, 24 ianuarie 1901. "În plină
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
la din Kilkenny, în timp ce minima istorică națională este de înregistrată la din Sligo. Precipitațiile sunt mai abundente în lunile de iarnă și mai rare în cele de vară. Zonele sudice au parte de cea mai multă ploaie, ca urmare a vânturilor dinspre sud-vest, iar Dublinul este polul secetei. Mai multe zile însorite sunt în sud-estul țării. Nordul și vestul extrem sunt două dintre cele mai vântoase regiuni ale Europei, cu mare potențial pentru producția de energie eoliană. Irlanda este o republică
Irlanda () [Corola-website/Science/297681_a_299010]
-
fi ajuns la 10.000 K. O mare parte din rocile de la suprafață ar fi putut să fie vaporizate la astfel de temperaturi, formând o atmosferă de „vapori de rocă” care ar fi putut să fie duși mai departe de vântul solar. O a treia teorie sugerează că nebuloasa solară a cauzat o forță de frecare cu particulele din care se făcea acreția planetei Mercur, ceea ce înseamnă că particulele mai ușoare s-au pierdut din materialul de acreție. Fiecare din aceste
Mercur (planetă) () [Corola-website/Science/296585_a_297914]
-
îndoită de bombările mareice cauzate de Soare - mareele provocate de Soare pe Mercur sunt cu aproximativ 17% mai puternice decât cele provocate de Lună pe Pământ. Ca și suprafața Lunii, suprafața planetei Mercur a suferit efectele proceselor de eroziune cosmică. Vântul solar și impacturile cu micrometeoriți pot sa mărească albedoul și să altereze proprietățile reflectorizante ale suprafeței. Temperatura medie la suprafața planetei Mercur este de 452 K (179 °C), dar variază între 90 K (-183 °C) și 700 K (427 °C
Mercur (planetă) () [Corola-website/Science/296585_a_297914]
-
genera un însemnat efect de dinam. A doua apropiere a fost folosită în special pentru imagini dar la a treia manevră au fost obținute numeroase date despre magnetism. Datele indică un câmp magnetic similar cu cel al Pământului care deviază vântul solar în jurul planetei. Originea câmpului magnetic de pe Mercur rămâne încă subiectul câtorva teorii concurente. La data de 24 martie 1975,la doar 8 zile după ultima sa manevră de apropiere, sonda Mariner a rămas fără combustibil. Deoarece mișcarea orbitală nu
Mercur (planetă) () [Corola-website/Science/296585_a_297914]
-
București și fost prim-ministru al României pentru o scurtă perioadă de timp în 1918. Mama sa, Aida Danet, a fost fiica medicului francez Gustave Danet, originar din Bretania. Încă din copilărie viitorul inginer și fizician era fascinat de "miracolul vântului", după își va și aminti mai târziu. a fost mai întâi elev al Școlii "Petrache Poenaru" din București, apoi al Liceului "Sf. Sava" 1896 unde a urmat primele 3 clase, după care, la 13 ani, a fost trimis de tatăl
Henri Coandă () [Corola-website/Science/296590_a_297919]
-
în lumea stelelor, care vor conduce printre altele și la distrugerea totală a Pământului. Activitatea magnetică a Soarelui generează o serie de efecte cunoscute sub numele generic de activitate solară, incluzând petele pe suprafața acestuia, erupțiile solare și variații ale vântului solar, care dispersează materie din componența Soarelui în tot sistemul solar și chiar și dincolo de el. Efectele activității solare asupra Pământului includ formarea aurorelor polare, la latitudini nordice medii spre mari, precum și afectarea comunicațiilor radio și a rețelelor de energie
Soare () [Corola-website/Science/296586_a_297915]