37,362 matches
-
independență, căci Oltenia devine, din nou, regiunea cel mai puternic implicată în război, trecerea Dunării de către armata română are loc la Corabia, iar teatrul principal de desfășurare al ostilităților (Plevna, Grivița, Rahova, Vidin) era plasat în vecinătatea Olteniei, pe malul drept al Dunarii. Populația a sprijinit material în modul cel mai direct războiul, în special familiile celor plecați la război, trecând efectiv Dunărea cu care de provizii pentru armata română care nu strălucea deloc la acest capitol, fapt foarte rar întâlnit
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
avut un rol secundar. În "Institutele lui Justinian" știința dreptului este definită ca fiind "„Juris prudentia est divinarum atque humanarum rerum notitia, justi atque injusti scientia”" ("știința dreptului sau jurisprudența este cunoașterea lucrurilor divine și umane, știința a ceea ce este drept și nedrept"). Ulpian a definit dreptul roman prin intermediul principiilor sale, astfel: "„juris praecepta sunt haec: honeste vivere, alterum non laedere suum cuique tribuere”" ("principiile dreptului sunt acestea: a trăi în mod onorabil, a nu vătăma pe altul, a da fiecăruia
Drept roman () [Corola-website/Science/296707_a_298036]
-
așezarea din cartierul Cireașov, punctul Sărăcești (aparținând Culturii Starčevo-Criș); iar mai târziu așezarea de pe valea Sopotului, aparținând civilizației materială și spirituală creată de purtătorii culturii arheologice Vădastra (5000 î.Hr. - 3500 î.Hr.). Comunitățile vădăstrene și-au extins locuirea și pe terasa dreaptă a Sopotului, pe valea pârâului Urlătoarea, în vecinătatea actualei biserici din Cireașov ca și zona Catedralei Ionașcu, fapt ce indica un spor demografic și o dezvoltare internă considerabile. Ceramica se distinge, în seria descoperirilor încadrate cronologic și tipologic în cultura
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
cartierul Sărata. După incendiul din 1992 care a distrus biserica de lemn a Schitului Draga, a fost mutată pe amplasamentul acesteia. Actual, se poate vizita pornind din centrul orașului spre Tîrgu Neamț. Schitul se află într-o poiană de pe malul drept al Cuiejdiului, pe versantul Dealului Cozla, către limita nord-vestică a cartierului Dărmănești lângă DN 15C. Punctul de reper este la 1,5-1,6 km anterior de ieșirea DN din oraș, unde un indicator arată o străduță aflată pe stînga sensului
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
și pronaosul ce prelungește spre vest nava bisericii, sunt adaosuri ulterioare, ca și turla oarbă cu acoperământul bulbat. Acoperișul de draniță, în două ape, cu margini evazate, se rotunjește la absidele laterale și cea a altarului, închizându-se în unghiuri drepte. În interior, pridvorul și pronaosul prezintă un acoperământ plan, însă naosul se înalță printr-o elegantă boltă "en berceau" (semicilindrică), ce se desfășoară până la catapeteasmă. Absidele laterale sunt acoperite în arc, iar altarul este dominat de un arc transversal de
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
1436, iar mențiunile ulterioare descriu un tîrg rural prevăzut cu o hala de piatră, grupat în jurul parohiilor "Nașterea Fecioarei" (Măzărache) și "Sfinții împărați Constantin și Elenă" (Râșcani). În timpul domniei lui Alexandru cel Bun, documentele atestă existența unui sat pe malul drept al Bacului care avea hotar comun cu moșia Chișinăului. În alte documente de mai tarziu găsim și denumirea acestui sat : Visterniceni. În 1772 unul din reprezentanții familiei Râșcanu și anume spătarul Constantin Râșcanu a devenit posesorul părții de sud-est a
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
gubernii botezata cu acest prilej "Basarabia", după numele purtat pînă atunci de ținutul moldovenesc anexat de turci între 1484 și 1538 și denumit de ei Bucak (Bugeac). În 1834 începe construirea orașului rusesc, cu străzile care se întretaie în unghiuri drepte, deasupra tîrgului moldovenesc de pe malul Bîcului. Unul dintre cei mai de seamă arhitecți ai orașului din a doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost A. Bernardazzi. În cadrul dezvoltării economice din secolul XIX, Basarabia este menită să producă îndeosebi
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
panțe de teren alunecător și, de asemenea, de sectoarele "de est" și "de nord" ce se mărginesc cu Câmpia Nistrului. O componentă importantă a reliefului chișinăuean o constituie valea Bacului și panțele ei dezmembrate. Partea cea mai mare, de pe malul drept al Bacului, ocupă trei terase străbătute de câteva vâlcele. Zona de nord-vest și parțial cea de vest sunt despărțite la centru de valea îngustă a râulețului Durlești. Nu departe de str. Grenoble își începe cursul un râuleț ce curge prin
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
se dezvoltă noile cartiere Ciudad Lineal, formate mai ales din vile și cu numeroase spații verzi. Metropola spaniolă se remarcă printr-un mare număr de parcuri, largi bulevarde, monumente și fântâni. Cel mai mare parc al capitalei, situat pe malul drept al raului Manzanares, este Casa de Campo, de fapt o padure-parc, care acoperă aproape 1750 ha, în cuprinsul căruia sunt amenajate trei lacuri. Alte parcuri: Retiro, Campo del Moro și Parc del Oeste.( V.Cucu,1971) Templul extraordinar de la Debod
Madrid () [Corola-website/Science/296725_a_298054]
-
Volksgemeinschaft", „comunitatea etnică”). În 1919, era agent al departamentului politic al armatei bavareze, din însărcinarea căruia a intrat în contact cu o formațiune politică radicală, obscură, numită "Partidul Muncitoresc German" ("Deutsche Arbeiterpartei,", abreviat DAP). Partidul era, în ciuda numelui, de extremă dreaptă, ultranaționalist, antisemit și anticapitalist. Hitler s-a înregimentat politic, devenind după câteva zile membru al comitetului executiv. Energia și talentul oratoric l-au impus, încât Hitler, alături de fondatorul partidului, Anton Drexler, a formulat programul politic în februarie 1922. A fost
Adolf Hitler () [Corola-website/Science/296715_a_298044]
-
naos găzduia și pronaosul cu lungimea de 2.40 metri. Acest lucru este demonstrat de faptul că cele două spații au o boltire separată: deasupra naosului inițial se află o boltă semicilindrică, iar deasupra pronaosului inițial se află un tavan drept din scânduri așezate longitudinal și sprijinite pe două grinzi transversale. Altarul are o absidă de formă hexagonală neregulată (2.65x3.80 metri) și o singură fereastră în axa absidei. În partea de nord, decroșul se realizează de la prelungirea peretelui longitudinal
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
realizează de la prelungirea peretelui longitudinal la 1.30 metri de la catapeteasmă, în timp ce în partea de sud, decroșul începe de la nivelul catapetesmei. Între catapeteasmă și decroșul nordic se află proscomidiarul. Deasupra altarului, la 2.40 metri înălțime, se află un tavan drept.
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
colectare a fondurilor necesare încă din 1883. Monumentul este opera sculptorului berlinez Harro Magnussen. Statuia, turnată în bronz, înaltă de 2,50 metri, este așezată pe un piedestal de granit înalt de 2,60 metri. Honterus este înfățișat cu mâna dreaptă ridicată în sus, iar în mâna stângă ținând o carte deschisă, pe filele căreia se află înscrise principiile reformei religioase pe care a promovat-o în Transilvania. În partea din față a piedestalului se află inscripția "Honterus 1498-1549". Una dintre
Monumentele Brașovului () [Corola-website/Science/317025_a_318354]
-
Ursula"". Capul sfintei este încununat de o coroană, fiind înconjurat de o aură. Ea este îmbrăcată cu o rochie albă peste care se află o pelerină de culoare roșie, prinsă la gât cu o agrafă. Sfânta Ursula ține în mâna dreaptă o frunză de palmier, simbol al martirajului, iar în cealalaltă mână are un steag pe al cărui corp este aplicată o cruce de culoare roșie. Steagul are în vârful lancei o cruce aurită. În interior, biserica se prezintă ca o
Biserica ursulinelor din Sibiu () [Corola-website/Science/317092_a_318421]
-
celor care au lucrat aici folosind numai cuie de lemn. Interiorul căptușit cu scânduri de brad, este împărțit printr-un perete de dulapi în care a fost tăiat un gol în arcadă, reliefând astfel structura sistemului de boltire cu planșeu drept în pronaos și bolți cu fâșii curbe în plan octogonal în naos și altar. Ancadramentul ușii de la intrare este împodobit cu un brâu încrustat, neterminat, iar catapeteasma realizată de către Ion Zugravul de la Răpciuni, etalează în ornamentica sculpturală o îmbinare de
Biserica de lemn din Galu () [Corola-website/Science/317109_a_318438]
-
Renașterii (ultima treime a secolului al XVI-lea). La parter se află o amplă trecere boltită care face legătura între Piața Mică și Piața Mare. De asemenea, în 1930 a fost deschisă o nouă trecere boltită pe sub turn, în partea dreaptă, prin demolarea unei părți din clădirea învecinată aflată în Piața Mare nr. 2. Accesul în interiorul turnului se face pe o ușă de mici dimensiuni, amplasată în Piața Mică. De aici se urcă pe o scară îngustă, în spirală, care duce
Turnul Sfatului din Sibiu () [Corola-website/Science/317112_a_318441]
-
fost primul născut într-o familie de emigranți germani, tatăl ei fiind Henry Nutzhorn, iar mama Joan (născută Lange). În anul 1902 când avea vârsta de 7 ani se îmbolnăvește de poliomelită (paralizie infantilă); boala a cauzat paralizia piciorului său drept. Fiind handicapată, era batjocorită de copii vecini, chiar mama ei se simțea jenată de boala fiicei. În anul 1907 părăsește pentru întotdeauna casa părintească, ea nu va aminti niciodată numele tatălui ei. Cu ajutorul mamei găsește un post de bibliotecară în
Dorothea Lange () [Corola-website/Science/317113_a_318442]
-
naos se află un perete din grinzi, având o deschidere centrală dreptunghiulară, încheiată la partea superioară cu un arc format din curbe și contracurbe. Tavanul naosului are înspre est o boltă octogonală, cu laturile egale, iar înspre vest un tavan drept, lat de 2 metri, realizat din bârne cioplite și rezemat pe pereții longitudinali ai bisericii. Pe pereții laterali ai naosului se află două ferestre. Între catapeteasmă și absida altarului se află două decroșuri simetrice pe laturile de nord și de
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
s-au extins și modernizat. Locuințele de cărămidă și piatră, depozitele și străzile, precum și clădirile publice și bisericile erau construite în stiluri distinctive, moderne, care le detașau de arhitectura din trecut. Noile edificii din orașe aveau ferestre mari, contururi mai drepte, camere mai spațioase și fațade proiectate îngrijit, reflectând un nou simț al respectabilității, caracteristicile claselor de mijloc, în creștere în Europa. Influența puritană conferea simplitatea plăcută a unui stil subtil, după cum se poate vedea la clădirile din orașele nord-americane din
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
limitelor estetice atinse de renascentiști care au recuperat antichitatea clasică. Creațiile artistice oferă senzația teatrală de dezechilibru, de dinamism. Inițial, barocul simbolizează triumful Bisericii Catolice asupra mișcărilor protestante prin intermediul Contrareformei. Sunt prezentate cu mai multă emoție, patimile Mântuitorului. Abandonând liniile drepte și simetria și îndreptându-se către bizar, dezechilibru, artiștii caută să surprindă, să creeze emoție. Arta barocă a fost sprijinită de Contrareformă, care urmărea să mențină dependența maselor de religia catolică. Ultimele opere din Roma ale lui Michelangelo pot fi
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
estic este reprezentată Judecata de Apoi, iar pe boltă se află icoana Mântuitorului Iisus Hristos venind pe nori cu crucea în mână, alături de Arhanghelul Mihail sunând din trâmbiță. Icoana Mântuitorului este înconjurată de medalioane în care sunt reprezentați ierarhi, cuvioși, drepți și mucenici. De asemenea, sunt reprezentate scene din Vechiul Testament (Facerea: Crearea lui Adam, Izgonirea din Rai, Cain ucide pe Abel etc.) și Noul Testament (minuni: Învierea fiicei lui Iair, Vindecarea femeii gârbove etc.). Pe semicalota altarului este zugrăvită Sfânta Treime în
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-un pridvor aflat pe mijlocul laturii de sud. Pridvorul are o formă pătrată (cu latura de 3.20 metri), este construit pe stâlpi, cu un tavan drept și a fost adăugat ulterior construcției bisericii. Inițial deschis, el a fost închis mai târziu cu ferestre de sticlă, de dimensiuni mari. Ușa de intrare în naos are dimensiunile de 0.90x1.90 metri. Pe stâlpul transversal al ancadramentului se
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
perete despărțitor pe unde se intra în biserică înainte de construirea pridvorului. Pronaosul este de formă poligonală (4.70x5.15 metri) și are o fereastră în peretele nordic. La partea superioară, el are un cafas deasupra căruia se află un tavan drept (3.55x4.00 metri). Între pronaos și naos există un perete despărțitor de lemn cu o deschidere largă. Naosul (5.15x7.95 metri) are două abside laterale pentagonale simetrice (2.20x1.10 metri), în axa cărora s-a amplasat câte
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
două abside laterale pentagonale simetrice (2.20x1.10 metri), în axa cărora s-a amplasat câte o fereastră. El are o boltă semicilindrică care se înalță până la 5.60 metri (cheia bolții), iar absidele laterale sunt acoperite cu un tavan drept. Deasupra naosului se află o turlă. În dreptul absidelor laterale, cosoroaba este susținută de o multiconsolă cioplită în triplu „cap de cal”, decorată cu rozete pe ambele fețe. Altarul are o absidă de formă pentagonală (3.30x3.85 metri), decroșată, cu
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
1.90 metri, formând în nișele laterale diaconiconul și proscomidiarul (0.80x1.90 metri). În peretele estic al proscomidiarului (din nord-vestul altarului) s-a amplasat o ferestruică. Deasupra altarului, la o înălțime de 3.75 metri, se află un tavan drept, nepictat. Monumentul se remarcă prin ornamentele cu care este împodobit, tipice sculpturii în lemn din Bucovina și întâlnite și pe lăzile de zestre, pe blidare, pe stâlpii de cerdac ai caselor, precum și prin particularitățile sale arhitectonice, comune și specifice întregii
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]