37,049 matches
-
piatră, calcarul rămânand folosit ca element principal doar pentru stâlpi, arhitrave și acoperisuri. Pentru palate și structuri monumentale, materialul de construcție primordial era piatra, respectiv granitul și marmura. Piatra era adesea șlefuită după fixarea în structură, iar pentru decorarea unor monumente importante utilizau chiar și jaduri șlefuite, sau statuete de marmură poleite cu aur. Adăposturile comune erau construite din lemn, chirpici și paie, dar au fost descoperite și adăposturi care par a fi fost case comune din calcar, cu acoperișuri înalte
Arhitectura mesoamericană () [Corola-website/Science/328325_a_329654]
-
a supraviețuit în final . Gerard a fost canonizat pentru martiriul lui, iar dealul de pe care a fost aruncat a fost redenumit în maghiară Dealul Gellért. În zilele noastre, acest deal se află în centrul orașului Budapesta, aici aflându-se un monument care îl comemorează pe sfânt. La răscoală împotriva regelui au participat și fiii lui Iula (în maghiară Gyula), voievodul Albei Iulia și al Transilvaniei, care fusese detronat de regele Ștefan. Fiii lui Iula urmăreau redobândirea Transilvaniei. Răscoală lui Vatha a
Răscoala lui Vata () [Corola-website/Science/328344_a_329673]
-
situată înspre Marienplatz, lungă de 100 de metri, este bogat decorată. Ea îl prezintă pe Ducele guelf Duke Henric Leul și aproape întreaga linie a dinastiei Wittelsbach din Bavaria și este cel mai mare ciclu princiar dintr-o primărie germană. Monumentul central din centrul fațadei principale situat deasupra casei de pază este o statuie ecvestră a prințului regent Luitpold. Traveea turnului conține statui ale primilor patru regi bavarezi. Fațada principală este plasată înspre piață, în timp ce partea din spate este adiacentă unui
Primăria Nouă din München () [Corola-website/Science/328351_a_329680]
-
XIV-lea al unor artiști notabili precum Erasmus Grasser, Jan Polack, Hans Krumpper și Ignaz Günther decorează iarăși interiorul catedralei după ultima sa restaurare. Nava gotică, mai multe vitralii în stil gotic, unele dintre ele făcute pentru biserica anterioară, și monumentul funerar al lui Ludovic al IV-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman, sunt atracțiile sale majore. O mare parte din interior a fost distrus în timpul celui de-al doilea război mondial. O atracție care a supraviețuit este "Teufelstritt" sau Pasul
Catedrala din München () [Corola-website/Science/328352_a_329681]
-
oameni. Artiștii interpreți pot realiza și spectacole stradale. Tabloul viu, adică un grup de statui vii, era o prezență regulată la festivalurile medievale și din perioada Renașterii. Grupul interpreta o scenă așezat pe un stand decorat să arate ca un monument, pe traseul pe unde trecea procesiunea. O statuie vie a apărut în 1945 în filmul francez "Les enfants du paradis" ("Children of Paradise"). Primii artiști care au interpretat roluri de statui vii au fost artiștii londonezi Gilbert și George în
Statuie vie () [Corola-website/Science/328372_a_329701]
-
doi ofițeri militari, "duumvirii", care erau numiți direct de la Roma. Colonia cunoaște o renaștere importantă legată de aportul minelor de pe teritoriul său, care i-au adus o poziție privilegiată pe "Via Egnatia". Această bogăție s-a manifestat și prin mulțimea monumentelor ridicate, care erau impunătoare dacă se ia în considerare mărimea relativ mică a zonei urbane. Forumul era așezat în două terase pe ambele părți ale drumului principal, fiind construit în diferite faze între domnia împăratului Claudius și cea a lui
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
Doilea Război Mondial. În prezent, în cimitir odihnesc 3855 militari germani, și anume 2.292 din primul și 1.563 din al doilea război mondial. La capătul aleii din câmpul de morminte, aflată în prelungirea aleii de la intrare, se află monumentul comun al cimitirului. Acesta este o construcție sub formă de trunchi de piramidă, pe care este dăltuit un basorelief care reprezintă un călăreț antic. Sub basorelief sunt inscripționate în limbile română, germană, maghiară, bulgară și turcă cuvintele: ""Patrie, slăvește-ți
Cimitirul de onoare Pro Patria din București () [Corola-website/Science/327544_a_328873]
-
Acesta este o construcție sub formă de trunchi de piramidă, pe care este dăltuit un basorelief care reprezintă un călăreț antic. Sub basorelief sunt inscripționate în limbile română, germană, maghiară, bulgară și turcă cuvintele: ""Patrie, slăvește-ți eroii!"". Pe spatele monumentului și pe părțile laterale sunt reprezentate, în relief, stemele României și ale statelor Puterilor Centrale. Cimitirul „Pro Patria“, unde sunt înhumați 3800 militari germani, bulgari, austro-ungari și români, a fost îngrijit de Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane din București. Ambasada
Cimitirul de onoare Pro Patria din București () [Corola-website/Science/327544_a_328873]
-
a făcut timp să participe la eveniment. Anual, de Ziua Armatei Republicii Bulgaria, care se sărbătorește la 6 mai, o dată cu Ziua Sfântului Gheorghe, patronul oștirii, Ambasada Republicii Bulgaria și Comunitatea „Bratstvo” a bulgarilor din România depun coroane de flori la Monumentul Eroilor căzuți pe teritoriul românesc, din Cimitirul „Pro Patria" din București.
Cimitirul de onoare Pro Patria din București () [Corola-website/Science/327544_a_328873]
-
a fost prima școală pedagogică românească, înființată la Arad, în anul 1812. Clădirea Preparandiei a fost declarată monument istoric cod AR-II-m-B-00537 (poziția 213) publicată de Ministerul Culturii și Cultelor Institutul Național al Monumentelor istorice din Arad, aflată pe strada Preparandiei, nr. 13. În plus, clădirea face parte din Ansamblul urban Arad, înregistrat la rândul său ca monument istoric
Preparandia Română () [Corola-website/Science/327548_a_328877]
-
a fost prima școală pedagogică românească, înființată la Arad, în anul 1812. Clădirea Preparandiei a fost declarată monument istoric cod AR-II-m-B-00537 (poziția 213) publicată de Ministerul Culturii și Cultelor Institutul Național al Monumentelor istorice din Arad, aflată pe strada Preparandiei, nr. 13. În plus, clădirea face parte din Ansamblul urban Arad, înregistrat la rândul său ca monument istoric conform listei anexă la Ordinul nr. 2314/2004 al Ministerului Culturii și Cultelor. Datorită bogatei
Preparandia Română () [Corola-website/Science/327548_a_328877]
-
declarată monument istoric cod AR-II-m-B-00537 (poziția 213) publicată de Ministerul Culturii și Cultelor Institutul Național al Monumentelor istorice din Arad, aflată pe strada Preparandiei, nr. 13. În plus, clădirea face parte din Ansamblul urban Arad, înregistrat la rândul său ca monument istoric conform listei anexă la Ordinul nr. 2314/2004 al Ministerului Culturii și Cultelor. Datorită bogatei istorii care marchează această clădire, în anul 2008 Primăria Municipiului Arad a cumpărat imobilul monument, cu intenția de a-l reabilita, pentru ca în viitor
Preparandia Română () [Corola-website/Science/327548_a_328877]
-
din Ansamblul urban Arad, înregistrat la rândul său ca monument istoric conform listei anexă la Ordinul nr. 2314/2004 al Ministerului Culturii și Cultelor. Datorită bogatei istorii care marchează această clădire, în anul 2008 Primăria Municipiului Arad a cumpărat imobilul monument, cu intenția de a-l reabilita, pentru ca în viitor să poată găzdui un muzeu tematic dedicat primei școli pedagogice românești. Ideea înființării școlilor normale a venit din Franța la începutul secolului al XIX-lea, unde printr-un decret din 1808
Preparandia Română () [Corola-website/Science/327548_a_328877]
-
situat în satul Ceahlău din comuna Ceahlău (județul Neamț). El a fost construit în secolele XVII - XVIII de către boierii din familia Cantacuzino ce stăpâneau moșiile din împrejurimi în incinta fostului schit Hangu. Ruinele palatului cnejilor au foste incluse pe Lista monumentelor istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul de clasificare NT-II-m-B-10608.02 și făcând parte din ansamblul fostului schit Hangu. Pe lângă ruinele palatului, din ansamblul fostului schit mai fac parte Biserica „Pogorârea Sf. Duh” - datând din sec. XVII, cu
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
uitare în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. După acel moment, Palatul Cnejilor a început să se ruineze. Biserica a fost însă utilizată ca biserică de mir de către localnicii satului Ceahlău. Ansamblul fostului schit Hangu a fost declarat monument istoric în anul 1955. În prezent, din Schitul Hangu nu au mai rămas decât biserica și ruine de ziduri și turnuri. Palatul Cnejilor se află în proprietatea Primăriei comunei Ceahlău, care nu are bani să-l întrețină. Familia Sturdza nu
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
de restaurare cu finanțare europeană a fost estimat la un cost de 2,5 milioane euro, potrivit specialiștilor de la Complexul Muzeal Neamț. Primarul afirma în 2010 că fiecare guvern i-a promis sprijin pentru accesarea de fonduri pentru reabilitarea acestui monument istoric, dar fără niciun rezultat. Terenul pe care se află tuinele a fost întabulat pe numele Primăriei. O inscripție aflată la marginea drumului județean este singurul semn care atrage atenția trecătorilor cu privire la drumul spre fostul palat. Informații despre ruine sunt
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
oferite doar de primarul localității sau de îngrijitoarea care se ocupă de ruine. În martie 2012, Vasile Pruteanu, președintele Consiliului Județean Neamț, declara că în luna următoare va fi analizat un proiect de hotărâre pentru finanțarea lucrărilor de refacere a monumentului arhitectural. Schitul a fost împrejmuit în anul 1676 cu un zid de incintă construit din piatră de râu legată cu mortar. Cercetătorii presupun că zidurile aveau patru turnuri de colț, după cum scrie și Vasile Alecsandri în povestirea "„O primblare la
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
este situată în municipiul București, Str. Logofătul Luca Stroici 33A, sectorul 2, declarată monument istoric cu cod LMI B-II-m-B-19072, cu numele complet: Biserica „Sfântul Grigore Teologul, Sfântul Spiridon, Popa Chițu” Este construită în 1813 pe ruinele unei biserici mai mici, ridicate în 1789-1791 și distrusă din cauza cutremurului din anul 1802. A fost ridicată de către
Biserica Popa Chițu () [Corola-website/Science/327558_a_328887]
-
-lea ca schit de călugări, dar monahii au fost alungați în anii '30 ai secolului al XIX-lea de boierii din familia Cantacuzino ce au construit un palat în incinta schitului. Ansamblul fostului schit Hangu a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Neamț din anul 2015, având codul de clasificare NT-II-a-B-10608 și fiind alcătuită din următoarele 3 obiective: Cu sute de ani în urmă, credincioși cucernici s-au așezat în jurul muntelui Ceahlău. Pustnicii au trăit în grote, nevoindu-se
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
uitare în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. După acel moment, Palatul Cnejilor a început să se ruineze. Biserica a fost însă utilizată ca biserică de mir de către localnicii satului Ceahlău. Ansamblul fostului schit Hangu a fost declarat monument istoric în anul 1955. Biserica a fost restaurată în 1958, lucrările efectuate atunci reușind să evidențieze calitățile arhitectonice ale monumentului. Lucrările începute în 1988 au consolidat clădirea prin injectarea de beton în partea sa superioară, fiind distruse astfel elementelw decorative
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
Biserica a fost însă utilizată ca biserică de mir de către localnicii satului Ceahlău. Ansamblul fostului schit Hangu a fost declarat monument istoric în anul 1955. Biserica a fost restaurată în 1958, lucrările efectuate atunci reușind să evidențieze calitățile arhitectonice ale monumentului. Lucrările începute în 1988 au consolidat clădirea prin injectarea de beton în partea sa superioară, fiind distruse astfel elementelw decorative ale fațadei, respectiv cornișa și brâurile de cărămidă pe care se aflau urme de frescă. În martie 2012, Vasile Pruteanu
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
respectiv cornișa și brâurile de cărămidă pe care se aflau urme de frescă. În martie 2012, Vasile Pruteanu, președintele Consiliului Județean Neamț, declara că în luna următoare va fi analizat un proiect de hotărâre pentru finanțarea lucrărilor de refacere a monumentului arhitectural. În prezent, din Schitul Hangu nu au mai rămas decât biserica și ruine de ziduri și turnuri. Biserica „Pogorârea Sf. Duh” a fost construită în secolul al XVII-lea din piatră și cărămidă. Pe latura nordică a pronaosului a
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
(monument al naturii numit și "Peștera Ghiocelu") este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic) și, face parte din complexul carstic al Cheilor Bicazului. Este situată în județul Neamț pe
Peștera Munticelu () [Corola-website/Science/327571_a_328900]
-
Biserica evanghelică fortificată din Pelișor din comuna Bârghiș, județul Sibiu, a fost construită în secolul al XIII-lea. Figurează pe lista monumentelor istorice 2010, , cu următoarele obiective: Pelișor, mai demult "Măgărei, Măgărău, Măgria" (în dialectul săsesc "Muegeroi, Mogerâ", în , în ), este un sat în partea de est a județului Sibiu, în Podișul Târnavelor. Aparține de comuna Bârghiș. Prima atestare documentară a așezării
Biserica fortificată din Pelișor () [Corola-website/Science/327569_a_328898]
-
(monument al naturii numit și "Jgheabul cu gaură"), este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt - speologic și faunistic), situată în județul Neamț pe teritoriul administrativ al comunei Bicazu Ardelean
Peștera Toșorog () [Corola-website/Science/327577_a_328906]