38,366 matches
-
strămutat în cadrul Secției de Etnografie de la Curtișoara ansamblul arhitectural Gheorghe Tătărescu, compus din casa-culă Gheorghe Tătărescu, biserica familiei cu hramul Sf. Gheorghe și casa Antonie Mogoș, achiziționată de către familia Tătărescu din satul Ceauru, comuna Bălești. Toate acestea au fost donate Muzeului Județean Gorj de de Sanda Maria Tătărescu-Negropontes, fiica fostului premier liberal Gheorghe Tătărescu. Amplasarea pe noul teren s-a făcut respectând cât mai fidel dispunerea și orientarea fiecărui obiectiv, astfel încât ansamblul să reamintească pe cât posibil de vechea curte boierească din
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
un conac, un turn de apă și casa slugilor, care au fost construite în anul 1927. Pe terenul dobândit de acesta, în suprafață de șase hectare, se află și 16 case și pivnițe țărănești din lemn, toate fiind în patrimoniul muzeului și în cel cultural al țării. Inițial, Muzeul Arhitecturii Populare deținea 8,721 hectare și cuprindea 28 de obiective. Din luna martie 2006, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, moștenitorilor lui Constantin Neamțu le-a revenit suprafața de 5,312
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
slugilor, care au fost construite în anul 1927. Pe terenul dobândit de acesta, în suprafață de șase hectare, se află și 16 case și pivnițe țărănești din lemn, toate fiind în patrimoniul muzeului și în cel cultural al țării. Inițial, Muzeul Arhitecturii Populare deținea 8,721 hectare și cuprindea 28 de obiective. Din luna martie 2006, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, moștenitorilor lui Constantin Neamțu le-a revenit suprafața de 5,312 hectare, care a fost retrocedată. a rămas în
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
din Muntenia, pe care muzeografii au fost nevoiți să o mute în altă locație, în condiții mult mai proaste. Nu se știe ce se va întâmpla cu cele 16 case care se află pe terenul care acum nu mai aparține muzeului. Costurile pentru mutarea acestora sunt enorme și muzeul nu dispune de fondurile necesare. Specialiștii în patrimoniul cultural sunt de părere că toate casele care fac parte din Muzeul de la Curtișoara trebuie păstrate pe actualul amplasament. În acest scop, autoritățile din
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
să o mute în altă locație, în condiții mult mai proaste. Nu se știe ce se va întâmpla cu cele 16 case care se află pe terenul care acum nu mai aparține muzeului. Costurile pentru mutarea acestora sunt enorme și muzeul nu dispune de fondurile necesare. Specialiștii în patrimoniul cultural sunt de părere că toate casele care fac parte din Muzeul de la Curtișoara trebuie păstrate pe actualul amplasament. În acest scop, autoritățile din Gorj și reprezentanții muzeului au discutat cu noul
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
16 case care se află pe terenul care acum nu mai aparține muzeului. Costurile pentru mutarea acestora sunt enorme și muzeul nu dispune de fondurile necesare. Specialiștii în patrimoniul cultural sunt de părere că toate casele care fac parte din Muzeul de la Curtișoara trebuie păstrate pe actualul amplasament. În acest scop, autoritățile din Gorj și reprezentanții muzeului au discutat cu noul proprietar și i-au propus să găsească împreună o formă de parteneriat, pentru ca muzeul să nu se restrângă, iar casele
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
acestora sunt enorme și muzeul nu dispune de fondurile necesare. Specialiștii în patrimoniul cultural sunt de părere că toate casele care fac parte din Muzeul de la Curtișoara trebuie păstrate pe actualul amplasament. În acest scop, autoritățile din Gorj și reprezentanții muzeului au discutat cu noul proprietar și i-au propus să găsească împreună o formă de parteneriat, pentru ca muzeul să nu se restrângă, iar casele și tot ce se află acolo să rămână pe actualul amplasament. A fost de acord și
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
toate casele care fac parte din Muzeul de la Curtișoara trebuie păstrate pe actualul amplasament. În acest scop, autoritățile din Gorj și reprezentanții muzeului au discutat cu noul proprietar și i-au propus să găsească împreună o formă de parteneriat, pentru ca muzeul să nu se restrângă, iar casele și tot ce se află acolo să rămână pe actualul amplasament. A fost de acord și a rămas stabilit să prezinte un protocol de colaborare. Deocamdată (2012), partea din muzeu care a fost retrocedată
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
formă de parteneriat, pentru ca muzeul să nu se restrângă, iar casele și tot ce se află acolo să rămână pe actualul amplasament. A fost de acord și a rămas stabilit să prezinte un protocol de colaborare. Deocamdată (2012), partea din muzeu care a fost retrocedată este închisă cu gard, iar poarta de acces încuiată cu lacăt, astfel că nu mai este admis accesul vizitatorilor.
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
Vistonida din 2011), primarii au fost aleși din rândul comunității turcofone. Repartizarea populației reale pe (sub)unități administrative, conform recensământului din 2001, se prezenta după cum urmează: Principalul obiectiv turistic și cultural al comunei Avdira îl reprezintă complexul arheologic (parc și muzeu) al cetății antice Abdera, situat la 6 km distanță de satul modern. Dar și în centrul istoric al localității moderne se păstrează numeroase clădiri din sec. al XIX-lea, care ilustrează stilul arhitectonic tradițional din regiune: clădirea Antologia (Δόμος Αντιλογίας
Abdera (Avdira) () [Corola-website/Science/327346_a_328675]
-
satul modern. Dar și în centrul istoric al localității moderne se păstrează numeroase clădiri din sec. al XIX-lea, care ilustrează stilul arhitectonic tradițional din regiune: clădirea Antologia (Δόμος Αντιλογίας - actualmente Centrul cultural al comunei), fosta școală primară (Διδακτήριο - actualmente Muzeul Etnografic), Biserica Sfânta Paraschiva, conacul Pamoutsoglou, mahalaua Șacal (cartierul turc Τσακάλ Μαχαλάς) ș.a. Manifestarea culturală cu cea mai mare popularitate este Carnavalul dinaintea Postului Paștilor, cu obiceiuri tradiționale, care culminează cu o paradă de care alegorice și măști folclorice. În
Abdera (Avdira) () [Corola-website/Science/327346_a_328675]
-
Constantin), moartea lui Maniu (Radof), execuția lui Pătrășcanu (Ionescu). „Restructurare” a materialului din „Ziua Z” într-o epocă în care cinematograful lui Nicolaescu n-a mai făcut decât să pervertească politic, în mod sistematic, istoria. Filmul de față e un muzeu al figurilor de ceară lipsit de relieful unor credibile procese de conștiință, însăilare de tablouri alegorice, „cor vorbit” al lecturii stenogramelor, în ultimă instanță o eroare estetică. Unica dimensiune psihologică a personajelor e datoria, nu există erou căruia să nu
Începutul adevărului () [Corola-website/Science/327366_a_328695]
-
separate prin inele în zig-zag. Ușa cămării reprezintă un tip tradițional, nu numai pentru sudul munților, dar și pentru sate transilvănene. Este monument de arhitectură populară de la sfârșitul secolului al XIX-lea și a fost restaurată în 1971, la înființarea muzeului. Colecția muzeului cuprinde fotografii, albume, documente, cărți, scrisori care reflectă momente din viața și activitatea lui Constantin Brâncuși. Este prezentat mobilier original de interior țărănesc de la începutul secolului al XX-lea. Casa memorială este amplasată pe terenul unde s-a
Casa memorială Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/327388_a_328717]
-
inele în zig-zag. Ușa cămării reprezintă un tip tradițional, nu numai pentru sudul munților, dar și pentru sate transilvănene. Este monument de arhitectură populară de la sfârșitul secolului al XIX-lea și a fost restaurată în 1971, la înființarea muzeului. Colecția muzeului cuprinde fotografii, albume, documente, cărți, scrisori care reflectă momente din viața și activitatea lui Constantin Brâncuși. Este prezentat mobilier original de interior țărănesc de la începutul secolului al XX-lea. Casa memorială este amplasată pe terenul unde s-a născut și
Casa memorială Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/327388_a_328717]
-
legate de casa Brâncuși au fost transferate județului Gorj. La 19 mai 1970 Consiliul Popular Județean Gorj, prin Comitetul Executiv, a emis Decizia numărul 179 al cărui prim articol avea următorul cuprins: Elena Udriște devenită muzeograf și apoi, directoare a Muzeului județean Gorj, a înființat în noiembrie 1971 secția "Casa Muzeu Constantin Brâncuși" la Hobița. A fost cumpărată casa lui Calistrat Z. Blendea, poreclit Calistroi, și a fost amplasată pe terenul gol ce-i aparținuse sculptorului. În anexa la autorizația nr
Casa memorială Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/327388_a_328717]
-
19 mai 1970 Consiliul Popular Județean Gorj, prin Comitetul Executiv, a emis Decizia numărul 179 al cărui prim articol avea următorul cuprins: Elena Udriște devenită muzeograf și apoi, directoare a Muzeului județean Gorj, a înființat în noiembrie 1971 secția "Casa Muzeu Constantin Brâncuși" la Hobița. A fost cumpărată casa lui Calistrat Z. Blendea, poreclit Calistroi, și a fost amplasată pe terenul gol ce-i aparținuse sculptorului. În anexa la autorizația nr 333 din 14 mai, emisă de Consiliul Popular Județean Gorj
Casa memorială Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/327388_a_328717]
-
până la moartea sa. Arhetipuri ale portretului de propagandă, versiunile tabloului au fost reproduse de numeroase ori în gravuri, ca dovadă a unei posterități însemnate. Acest portret a influențat artiști precum Antoine-Jean Gros și Théodore Géricault. Tablourile sunt păstrate astăzi la Muzeul național al Castelului Malmaison (260 x 221 cm), la Castelul Charlottenburg din Berlin (260 x 226 cm), la Muzeul național al Castelului Versailles (două versiuni: 271 x 232 cm și 267 x 230 cm) și la Muzeul Belvedere din Viena
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
dovadă a unei posterități însemnate. Acest portret a influențat artiști precum Antoine-Jean Gros și Théodore Géricault. Tablourile sunt păstrate astăzi la Muzeul național al Castelului Malmaison (260 x 221 cm), la Castelul Charlottenburg din Berlin (260 x 226 cm), la Muzeul național al Castelului Versailles (două versiuni: 271 x 232 cm și 267 x 230 cm) și la Muzeul Belvedere din Viena (264 x 232 cm). Intitulată inițial "Tableau-portrait équestre du Premier Consul, représenté dans le moment où il passe les
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
păstrate astăzi la Muzeul național al Castelului Malmaison (260 x 221 cm), la Castelul Charlottenburg din Berlin (260 x 226 cm), la Muzeul național al Castelului Versailles (două versiuni: 271 x 232 cm și 267 x 230 cm) și la Muzeul Belvedere din Viena (264 x 232 cm). Intitulată inițial "Tableau-portrait équestre du Premier Consul, représenté dans le moment où il passe les Alpes au mont Saint-Bernard le 30 floréal an VIII" (Tablou-portret ecvestru al Primului Consul, reprezentat în momentul în
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
Canino, care îl expune apoi în vila Bonaparte (cunoscută anterior ca vila Paolina), reședința de la Roma a prinților de Canino. Tabloul este păstrat de urmașii săi până în 1949, când este lăsat moștenire de către nepoata sa Eugénie Bonaparte, prințesă de Moscova, Muzeului național din Castelul Malmaison (inventar MM 7149). Informat cu privire la comanda lui Carol al IV-lea, Bonaparte i-a cerut lui David să realizeze trei replici ale tabloului: cea de-a doua versiune, destinată Castelului din Saint-Cloud (1801), a fost expusă
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
a spus acestuia: „Câteva salve de tun sunt pentru tine, prietene”». Pictura a fost apoi depusă în anexele clădirii în timpul Restaurației. Amplasată în 1830 în Castelul de la Saint-Cloud, ea a fost expusă apoi, în 1837, de către regele Ludovic-Filip I, în Muzeul de istorie al Castelului din Versailles (sala Marengo inventar MV 1567). Cea de-a patra versiune a fost comandată pentru palatul de la Milano al Republicii Cisalpine. Inițial, era vorba să se creeze o alegorie cu titlul "Bonaparte dând din nou
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
se creeze o alegorie cu titlul "Bonaparte dând din nou viață Republicii Cisalpine", dar guvernul italian a abandonat proiectul din cauza pretențiilor financiare ale pictorului, considerate a fi prea mari. Guvernul a acceptat în loc de alegorie o replică a portretului ecvestru. Directorul muzeelor, Dominique-Vivant Denon, a fost însărcinat la 29 martie 1803 să expedieze portretul lui Napoleon tinerei Republici Italiene și vicepreședintelui ei, Francesco Melzi d'Eril: Livrat în 1803, tabloul a fost confiscat de austrieci în 1816, dar era încă depozitat la
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
1803, tabloul a fost confiscat de austrieci în 1816, dar era încă depozitat la Milano prin anii 1825, milanezii refuzând să-l predea austriecilor. Tabloul a fost instalat în Palatul Belvedere din Viena, în 1834. Expus o lungă perioadă la Muzeul de Istorie a Artei din Viena, a fost readus în palat în anii 1990 (inventar ÖG 2089). A fost realizată și o a cincea versiune (Muzeul Național al Castelului Versailles) de către David, rămasă în atelierele sale succesive din Paris și
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
fost instalat în Palatul Belvedere din Viena, în 1834. Expus o lungă perioadă la Muzeul de Istorie a Artei din Viena, a fost readus în palat în anii 1990 (inventar ÖG 2089). A fost realizată și o a cincea versiune (Muzeul Național al Castelului Versailles) de către David, rămasă în atelierele sale succesive din Paris și din timpul exilului său de la Bruxelles. La moartea pictorului, tabloul atârna pe partea opusă a patului său. Pus în vânzare fără succes de către familia sa în
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
pe care a văzut-o probabil la salonul de artă din 1787. La începutul perioadei Consulatului, pictorii se întrec să glorifice figura noului stăpân al Franței prin picturi alegorice, precum cea a lui Callet care, în "Alegoria bătăliei de la Marengo" (Muzeul Versailles), îl reprezintă pe Napoleon în costum roman însoțit de simbolurile înaripate ale victoriei, sau cea a lui Pierre-Paul Prud’hon care, în "Triumful lui Bonaparte", îl reprezintă pe Primul Consul într-un car, însoțit de figuri înaripate. David alege
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]