36,774 matches
-
vidra de râu ("Lutra lutra"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), pârșul comun ("Myoxus glis"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcanul de apă ("Neomys fodiens"), șobolanul de apă de munte ("Arvicola terrestris scherman") - o specie de șoarece endemic pentru țara noastră; Pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), chiscar de râu ("Eudontomyzon mariae"), precum și "Romanichthys valsanicola", o specie de pește unică în lume, cunoscută de localnici sub denumirea populară de asprete; Amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
de munte ("Arvicola terrestris scherman") - o specie de șoarece endemic pentru țara noastră; Pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), chiscar de râu ("Eudontomyzon mariae"), precum și "Romanichthys valsanicola", o specie de pește unică în lume, cunoscută de localnici sub denumirea populară de asprete; Amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"); Nevertebrate: croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), rădașcă ("Lucanus cervus"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), un cărăbuș din
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
Cernușca, cleanul de baltă sau babușca mică ("Petroleuciscus borysthenicus") este un pește dulcicol bentopelagic de talie mică (circa 13 cm) asemănător la colorit cu babușca, din familia ciprinidelor, care trăiește în apele din cursul inferior al fluviilor tributare Mării Negre, Mării Azov, Mării Marmara și Mării Egee. Este un pește dulcicol bentopelagic din apele
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
Petroleuciscus borysthenicus") este un pește dulcicol bentopelagic de talie mică (circa 13 cm) asemănător la colorit cu babușca, din familia ciprinidelor, care trăiește în apele din cursul inferior al fluviilor tributare Mării Negre, Mării Azov, Mării Marmara și Mării Egee. Este un pește dulcicol bentopelagic din apele stagnante sau cu curgere lentă: râuri de câmpie, cursul inferior al fluviilor, limanuri, lacuri, bălți, delte, ape îndiguite. Este deosebit de comun în bălți și brațele moarte ale râurilor. El preferă să stea în ape calde de
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
balta Somova (Manea) . N-a fost semnalat în Razelm. În Nistru se întâlnește în sectorul de mijloc și de jos al fluviului, lacurile de acumulare Dubăsari și Cuciurgan, brațul Turunciuc, delta și limanul Nistrului. În România și Republica Moldova este un pește foarte rar și puțin numeros. Este un pește de talie mică cu o lungimea obișnuită de 9-18 cm (maxim 40 cm). Femelele sunt mai mari. Poate trăi până la 8 ani. Are corpul gros, moderat alungit, ușor comprimat lateral, acoperit cu
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
Razelm. În Nistru se întâlnește în sectorul de mijloc și de jos al fluviului, lacurile de acumulare Dubăsari și Cuciurgan, brațul Turunciuc, delta și limanul Nistrului. În România și Republica Moldova este un pește foarte rar și puțin numeros. Este un pește de talie mică cu o lungimea obișnuită de 9-18 cm (maxim 40 cm). Femelele sunt mai mari. Poate trăi până la 8 ani. Are corpul gros, moderat alungit, ușor comprimat lateral, acoperit cu solzi cicloizi mari, persistenți. Linia spatelui și a
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
și înotătoarea anală sunt portocalii sau roșii. Irisul ochilor este portocaliu sau roșu, cu mici pete întunecate. Dimorfism sexual apare numai în timpul perioadei de reproducere, când masculii au tuberculi nupțiali pe cap și pe partea antero-superioară a corpului. Este un pește omnivor, cu o compoziție variabilă a hranei în funcție de vârsta și de ciclurile sezoniere. Hrana include insecte acvatice și larvele lor, nevertebrate bentonice (viermi, moluște, crustacee), alge, plancton și detritus organic. În timpul verii, componenta vegetală a hranei crește. Exemplarele de dimensiuni
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
Hrana include insecte acvatice și larvele lor, nevertebrate bentonice (viermi, moluște, crustacee), alge, plancton și detritus organic. În timpul verii, componenta vegetală a hranei crește. Exemplarele de dimensiuni mai mari se hrănesc de asemenea cu larvele și alevinii altor specii de pești și larvele de amfibieni. Alevinii se hrănesc cu plancton, microinvertebrate, alge și detritus organic. Specia este afectată de bolile bacteriene și virale ale peștilor. Este gazdă a unor specii de paraziți. Constituie o sursă vitală de hrană pentru mai multe
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
Exemplarele de dimensiuni mai mari se hrănesc de asemenea cu larvele și alevinii altor specii de pești și larvele de amfibieni. Alevinii se hrănesc cu plancton, microinvertebrate, alge și detritus organic. Specia este afectată de bolile bacteriene și virale ale peștilor. Este gazdă a unor specii de paraziți. Constituie o sursă vitală de hrană pentru mai multe specii de pești, mai ales pentru percide, esocide și alte ciprinide și pentru păsările piscivore: ciconiiforme, cormorani și pelicani. Este un pește sedentar (nu
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
de amfibieni. Alevinii se hrănesc cu plancton, microinvertebrate, alge și detritus organic. Specia este afectată de bolile bacteriene și virale ale peștilor. Este gazdă a unor specii de paraziți. Constituie o sursă vitală de hrană pentru mai multe specii de pești, mai ales pentru percide, esocide și alte ciprinide și pentru păsările piscivore: ciconiiforme, cormorani și pelicani. Este un pește sedentar (nu întreprinde migrații) și gregar și se adună în cârduri, în general de aceeași mărime și vârstă, formate din 5-150
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
virale ale peștilor. Este gazdă a unor specii de paraziți. Constituie o sursă vitală de hrană pentru mai multe specii de pești, mai ales pentru percide, esocide și alte ciprinide și pentru păsările piscivore: ciconiiforme, cormorani și pelicani. Este un pește sedentar (nu întreprinde migrații) și gregar și se adună în cârduri, în general de aceeași mărime și vârstă, formate din 5-150 exemplare, mai ales în perioada depunerii icrelor. Puietul se adună în cârduri numeric mult mai mari decât cele ale
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
este relativ rapidă, și poate dura circa o săptămână. În funcție de temperatura apei, larvele au nevoie de una sau două săptămâni pentru a reabsorbi sacul vitelin. Specia fiind de talie mică și puțin numerică, nu prezintă importanță economică; servește drept hrană peștilor răpitori. Cernușca este comună și relativ abundentă în întreaga arie de distribuție și nu există cauze particulare de amenințări la adresa supraviețuirii sale. Aceasta este una dintre speciile cele mai rezistente la degradarea mediului acvatic, dar unele populații locale pot intra
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
ul sau babușca de mare, babușca pontică, ocheană mare ("Rutilus frisii") este un pește anadrom bentopelagic dulcicol-salmastricol din familia ciprinidelor, răspândit în afluenții de nord și de răsărit ai Mării Negre și Mării Azov (Nistru, Bug, Nipru, Don, Doneț). Sunt descrise 2 subspecii "Rutilus frisii frisii" (bazinul Mării Negre și Azov) și "Rutilus frisii kutum" (bazinul
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
Rutilus frisii kutum" (bazinul Mării Caspice). "Rutilus frisii kutum" este considerată de mulți specialiști ca o specie distinctă - "Rutilus kutum". Mai jos va fi descrisă subspecia "Rutilus frisii frisii". Lungimea obișnuită 30-45 cm, maximală 71 cm. Greutatea medie a acestui pește este de 1,0-1,5 kg, greutatea maximală 8 kg. Poate trăi 12 ani. Corpul alungit și gros, aproape circular în secțiune transversală, ușor comprimat lateral; înălțimea lui maximă reprezintă 21-31% (în medie 25,12%) din lungimea lui. Abdomenul între
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
Nistru se găsește în sectoarele de mijloc și de jos ale fluviului - în albie și lacuri (brațul Turunciuc și rar lacul Cuciurgan), intră în gura afluenților și limanul Nistrului. În sectorul de mijloc al Nistrului are populații sedentare. Este un pește bentopelagic dulcicol și salmastricol. Trăiește în cursurile inferioare ale râurilor mari, lacuri și lagunele de coastă, estuare și apele marine salmastre. Tolerează concentrații saline peste 12‰. Există populații anadrome și populații izolate în apele interioare. Populațiile anadrome locuiesc în mod
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
din râuri numai pentru reproducere. Înainte de construirea barajelor mari de pe marile râuri din bazinul Mării Negre, populațiile anadrome formau bancuri imense și se urcau în sus pe râuri sute de kilometri pentru a ajunge la locurile de reproducere. În prezent, ascensiunile peștilor pe râuri sunt mult mai scurte și bancurile sunt mult mai mici. Migrarea populațiilor anadrome în apele dulci începe toamna, se oprește atunci când râurile îngheață și se reia primăvară. După reproducere coboară în apele salmastre pentru a se hrăni. Unele
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
în care trăiesc. În râuri preferă apa răcoroasă, curată, cu un curent repede și stă la adânc, unde apa curge mai viu; viața acestei specii este legată de fundurile pietroase, unde-și depun icrele și-și găsește hrana și adăpostul. Peștele adult se hrănește în principal cu moluște mici, crustacee, viermii, ocazional, cu pești mici ca gingirica ("Clupeonella"). Ca hrană îi servesc de asemenea detritusul organic, vegetația subacvatică. Alevinii și puietul se hrănesc cu plancton, detritus organic, plante subacvatice și organisme
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
și stă la adânc, unde apa curge mai viu; viața acestei specii este legată de fundurile pietroase, unde-și depun icrele și-și găsește hrana și adăpostul. Peștele adult se hrănește în principal cu moluște mici, crustacee, viermii, ocazional, cu pești mici ca gingirica ("Clupeonella"). Ca hrană îi servesc de asemenea detritusul organic, vegetația subacvatică. Alevinii și puietul se hrănesc cu plancton, detritus organic, plante subacvatice și organisme bentonice - insecte, crustacee și viermi. Depunerea icrelor are loc din aprilie până în luna
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
13-15°C. Locurile de reproducere sunt în general situate în zonele de mică adâncime, cu un curent susținut sau repede, substratul este format în principal din pietriș și nisip. Migrația spre locurile de reproducere are loc în fiecare an, și peștii au tendința de a căuta locurile unde s-au născut. În timpul migrației, masculii preced sosirea femelelor. Fecunditatea este mare, femelele mai mari pot depune până la 250.000 de icre adezive cu un diametru de aproximativ 2 mm. După fecundare icrele
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
embrionară durează de la 10 până la 15 zile la 8-16°C și 5-6 zile la 20°C. Maturitatea sexuala este atinsa la ambele sexe la 4-6 ani împliniți, atunci când exemplarele ajunge la o dimensiune de aproximativ 430-500 mm. După depunerea icrelor, peștii coboară repede spre mare; puietul rămâne în fluviu până în toamnă, când coboară în spațiul predeltaic, iar în primăvara următoare trece în liman. Are o mare importanță comercială. În 1920, capturile în limanurile Niprului și Bugului erau de 200-240 de tone
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
în fluviu până în toamnă, când coboară în spațiul predeltaic, iar în primăvara următoare trece în liman. Are o mare importanță comercială. În 1920, capturile în limanurile Niprului și Bugului erau de 200-240 de tone pe an. Acum a devenit un pește rar. Are carnea bună și gustoasă.
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
ul sau obletele, soreanul (Alburnus alburnus) este un pește bentopelagic dulcicol sau salmastricol de 10-19 cm lungime, din familia ciprinidelor din apele curgătoare sau stătătoare adânci din Europa: de la Marea Baltică până în Alpi, Marea Neagră și Caucaz, iar spre Răsărit până la Urali. În România, se întâlnește mai în toate apele: Dunărea
Obleț () [Corola-website/Science/331470_a_332799]
-
Marea Baltică până în Alpi, Marea Neagră și Caucaz, iar spre Răsărit până la Urali. În România, se întâlnește mai în toate apele: Dunărea, cu bălțile ei, cursul inferior al râurilor Siret, Prut, Mureș, Olt, Cibin, Cerna, Vedea, Teleormanul, etc. În Republica Moldova este un pește comun în bazinul fluviului Nistru și Prut. Stă la suprafață, în cârduri. Are corpul alungit, comprimat lateral și acoperit cu solzi cicloizi mici, strălucitori și caduci (se desprind ușor). Capul este mic, cu ochii mari. Gura terminală, îndreptată oblic în
Obleț () [Corola-website/Science/331470_a_332799]
-
valoare economică ridicată. Carnea este potrivit de gustoasă, fadă, moale, cu multe oase și se întrebuințează la prepararea ciorbei; se mai gătește și sub formă de saramură. În țările mediteraniene, mai ales în Franța, din solzii strălucitori de pe burta acestui pește se extrage o substanță argintie, sidefie («essence d'Orient»), ce servește pentru fabricarea perlelor artificiale.
Obleț () [Corola-website/Science/331470_a_332799]
-
au pronunțat pentru alipirea acestui teritoriu la Federația Rusă, considerând că astfel „s-a reparat o eroare istorică”. Cum rușii constituie 60% din populație, iar tătarii crimeeni și ucrainenii au boicotat referendumul, autoritățile ruse au anunțat că o majoritate de pește 95% dintre participanții la referendum s-a pronunțat pentru aderarea peninsulei Crimeea la Rusia. Ulterior, în luna mai, revista Forbes a anunțat ca un website al președinției ruse ar fi publicat niște rezultate pe care le consideră ca fiind cele
Referendumul din Crimeea, 2014 () [Corola-website/Science/331481_a_332810]