37,224 matches
-
românești din secolul al XX-lea" de Marin Mincu, "oZone friendly. Iași. Reconfigurări literare" de O. Nimigean, "Deliruri și delire. O antologie a poeziei onirice românești" de Ruxandra Cesereanu, "Noua poezie nouă" de Dumitru Chioaru, "Alertă de grad zero în proza scurtă românească actuală" de Igor Ursenco, precum și în dicționarul "Scriitori români din anii 80 - 90" de Ion Bogdan Lefter. A obținut, prin concurs, mai multe burse literare "writers-in-residence" în Europa , iar textele sale au apărut în traduceri în reviste și
Vasile Baghiu () [Corola-website/Science/306864_a_308193]
-
libertarian radical. Invariances: The Structure of the Objective World (2001/2003); În această carte, Nozick abordează problema adevărului și a obiectivității dintr-un punct de vedere evoluționist. Socratic Puzzles (1997); Această carte este o colecție de eseuri, articole, recenzii și proză scurtă științifico-fantastică. The Nature of Rationality (1993/1995); În această carte, Nozick cercetează care sunt funcțiile principiilor de care ne servim în viața cotidiană și se întreabă de ce nu acționăm exclusiv din interes. The Examined Life (1989); În această carte
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
anul 2009 când preia Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Național. Este membru al Uniunii Scriitorilor și al Uniunii Ziariștilor din România Înainte de a deveni un scriitor consacrat, Mircea Bradu s-a remarcat încă de pe băncile liceului în poezie, proză și jurnalistică, prin reportaje, eseuri, interviuri și anchete, atât în ziarele locale și în cele cu răspândire națională. Debutul în dramaturgie poate fi marcat în 1970 prin apariția în revista clujană „Tribuna” a piesei „Turnul sinucigașilor”. • Vlad Țepeș în ianuarie
Mircea Bradu () [Corola-website/Science/307793_a_309122]
-
alcătuit prima echipă din țară care compun o operă rock pentru tineret, pe un libret propriu. • Satul blestemat, Teatrul de stat Oradea, 1984 • Întoarcerea tatălui risipitor, Teatrul de Stat Oradea, 1989 • De câte ori am pornit, teatru Editura Oradea, 1969 • Deschideți ferestrele, proză, Editura Oradea 1970 • Hotărârea, teatru, Editura Eminescu, București, Teatru comentat,1983 • O minune de trei zile, proză, Editura Oradea 2002 • Teatru istoric, Editura Arca, 2004 • Turnul sinucigașilor, teatru, Editura Arca, 2003 • Dracula land. Dracula parc, proză, Editura Arca 2006 • A
Mircea Bradu () [Corola-website/Science/307793_a_309122]
-
blestemat, Teatrul de stat Oradea, 1984 • Întoarcerea tatălui risipitor, Teatrul de Stat Oradea, 1989 • De câte ori am pornit, teatru Editura Oradea, 1969 • Deschideți ferestrele, proză, Editura Oradea 1970 • Hotărârea, teatru, Editura Eminescu, București, Teatru comentat,1983 • O minune de trei zile, proză, Editura Oradea 2002 • Teatru istoric, Editura Arca, 2004 • Turnul sinucigașilor, teatru, Editura Arca, 2003 • Dracula land. Dracula parc, proză, Editura Arca 2006 • A fi sau a nu fi antrenor, proză, Editura Arca 2006 • Singur printre actori, proză, Editura Arca, 2008
Mircea Bradu () [Corola-website/Science/307793_a_309122]
-
Oradea, 1969 • Deschideți ferestrele, proză, Editura Oradea 1970 • Hotărârea, teatru, Editura Eminescu, București, Teatru comentat,1983 • O minune de trei zile, proză, Editura Oradea 2002 • Teatru istoric, Editura Arca, 2004 • Turnul sinucigașilor, teatru, Editura Arca, 2003 • Dracula land. Dracula parc, proză, Editura Arca 2006 • A fi sau a nu fi antrenor, proză, Editura Arca 2006 • Singur printre actori, proză, Editura Arca, 2008 • Nistrenii, proză, Editura Arca, 2012 • Premii pentru scenarii TV: Noapte albă (1971), Cronica de la Plevna (1973), Satul blestemat ( 1979
Mircea Bradu () [Corola-website/Science/307793_a_309122]
-
Eminescu, București, Teatru comentat,1983 • O minune de trei zile, proză, Editura Oradea 2002 • Teatru istoric, Editura Arca, 2004 • Turnul sinucigașilor, teatru, Editura Arca, 2003 • Dracula land. Dracula parc, proză, Editura Arca 2006 • A fi sau a nu fi antrenor, proză, Editura Arca 2006 • Singur printre actori, proză, Editura Arca, 2008 • Nistrenii, proză, Editura Arca, 2012 • Premii pentru scenarii TV: Noapte albă (1971), Cronica de la Plevna (1973), Satul blestemat ( 1979), Cișmeaua roșie ( 1982) • Premiul Uniunii Scriitorilor din România, volumul Hotărârea, teatru
Mircea Bradu () [Corola-website/Science/307793_a_309122]
-
de trei zile, proză, Editura Oradea 2002 • Teatru istoric, Editura Arca, 2004 • Turnul sinucigașilor, teatru, Editura Arca, 2003 • Dracula land. Dracula parc, proză, Editura Arca 2006 • A fi sau a nu fi antrenor, proză, Editura Arca 2006 • Singur printre actori, proză, Editura Arca, 2008 • Nistrenii, proză, Editura Arca, 2012 • Premii pentru scenarii TV: Noapte albă (1971), Cronica de la Plevna (1973), Satul blestemat ( 1979), Cișmeaua roșie ( 1982) • Premiul Uniunii Scriitorilor din România, volumul Hotărârea, teatru, 1983 „Un dramaturg remarcabil.”, acad. D.R. Popescu
Mircea Bradu () [Corola-website/Science/307793_a_309122]
-
Oradea 2002 • Teatru istoric, Editura Arca, 2004 • Turnul sinucigașilor, teatru, Editura Arca, 2003 • Dracula land. Dracula parc, proză, Editura Arca 2006 • A fi sau a nu fi antrenor, proză, Editura Arca 2006 • Singur printre actori, proză, Editura Arca, 2008 • Nistrenii, proză, Editura Arca, 2012 • Premii pentru scenarii TV: Noapte albă (1971), Cronica de la Plevna (1973), Satul blestemat ( 1979), Cișmeaua roșie ( 1982) • Premiul Uniunii Scriitorilor din România, volumul Hotărârea, teatru, 1983 „Un dramaturg remarcabil.”, acad. D.R. Popescu, revista Tribuna, Cluj, 1971 „Succesiunea
Mircea Bradu () [Corola-website/Science/307793_a_309122]
-
vagă imitație a actului demiurgic, și astfel un sacrilegiu." În 2008, istoricul literaturii Nicolae Manolescu spunea că volumul "Amintirilor" evidențiază „geniul lui Creangă”, legat de „registrul naiv și vesel al copilăriei”, prin aceasta fiind implicit superior tuturor celorlalte lucrări în proză ale scriitorului. Începutul celei de-a doua părți (în care naratorul face referire la jocurile copilăriei sale, la animalele ținute de mama sa, și la vatra casei) a devenit unul dintre cele mai apreciate fragmente din literatura română. Manea observă
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
a doua părți (în care naratorul face referire la jocurile copilăriei sale, la animalele ținute de mama sa, și la vatra casei) a devenit unul dintre cele mai apreciate fragmente din literatura română. Manea observă că, prin intermediul aceastei secțiuni de proză, Creangă va fi reușit să transmită „perfect” atât „situarea temporală și spațială” a povestirii sale, cât și „toate detaliile unei lumi ingenue și pline de neastâmpăr”. El pune în contrast această perspectivă cu un alt fragment la persoana întâi: începutul
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
poetas ilustres"” („"Flori ale unor poeți iluștri"”). Cu toate acestea, marea parte a operei sale nu va fi publicată decât postum, și se poate încadra în curentul literar denumit "Conceptismul" Baroc. Tot acestei perioade aparțin și unele opere scurte în proză relaționate cu viața de la Curte, scriindu-și prima versiune a celebrei cărți „"El Buscón"”, roman picaresc. Aceste schițe i-au adus ceva renume între studenți, dar avea să se dezică de ele în timpul maturității literare. Tot în această perioadă are
Francisco de Quevedo () [Corola-website/Science/307850_a_309179]
-
și a evenimentelor relatate în care aceștia au fost antrenați doar sau au fost de-a dreptul protagoniști, istoricii și hermeneuții s-au aplecat și asupra biografiei, inerent idealizate, a Profetului. Toți subliniază dificultatea colosală a muncii de separare a prozei fantastice, pioase, de relatarea strict istorică și biografică. Soluția, așa cum subliniază islamologul contemporan Anne-Marie Delcambre, nu putea fi decât una singură : abandonarea ideii de a răsturna acest amplu eșafodaj ridicat de tradiția islamică și preluată necritic de specialiștii musulmani; această
Mahomed () [Corola-website/Science/307840_a_309169]
-
denumită „"novela"”, care însemna atunci o povestire scurtă, bazată nu pe retorică, ci pe studiul psihologic. În ordine cronologică : La Galatea „La Galatea” este primul roman al lui Cervantes, datând din 1585. Face parte din subspecia pastorală („"o eglogă în proză"”, după cum a numit-o autorul), foarte apreciată în timpul Renașterii. Precum în alte romane de acest tip (precum „"La Diana"” de Jorge de Montemayor), personajele principale sunt păstori idealizați, care își exprimă sentimentele în cadrul unui peisaj idealizat („locus amoenus”). „La Galatea
Miguel de Cervantes () [Corola-website/Science/307858_a_309187]
-
Valentin Marica se alătură percepției de „cronicizare a sentimentului morții”. Inevitabil, cercetările sale surprind ipostaze ale thanaticului: “Ion Agârbiceanu și Pavel Dan sunt spirite confraterne, venind din aceleași tărâmuri ale luptei cu îngerul, cu moartea”, “În mentalul personajului Urcan din proza lui Pavel Dan, moartea este în ordinea firii”, “moartea e „mutare, nu peirzare” și învață să moară prin suferință, ascensional, de la ispită la puritatea luminii”, “ În măsura în care ființa tinde spre desăvârșire, ea tinde spre moarte”, “ Înțelepciunea îl face să vadă ființa
Valentin Marica () [Corola-website/Science/307932_a_309261]
-
(pseudonimul lui Ștefan Ioan Fănuță) (n. ~ 27 decembrie 1787, București - d. 12 noiembrie 1853, București) a fost un istoric, jurist, poet și cronicar român. A scris istorii în versuri și în proză ale Țării Românești din timpul lui Constantin Hangerli (1796) până la Răscoala lui Tudor din 1821. Prima parte, intitulată „Domnia lui Constandin Vodă Hangerliul” a terminat-o în 1800, la o "„copilărească vârstă”". Alte lucrări mai de seamă ale sale au
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]
-
dar atingătoare, și poate să fie neprimite cugetului preasfinției voastre, eu însă le trimisei spre oareșicare idee sau poate dintr-însele să se facă oareșicare adunare de istorie.”". Ionașcu a concluzionat "„în chip neîndoios”" că "„acel medelnicer Ștefan, scriitor de proză și versuri, este aceeași persoană cu anonimul cronicar Zilot Românul”". Căutând prin catagrafiile anilor 1829, 1830 și 1831, Ionașcu găsește doi medelniceri cu acest nume dar nu reușește să tragă o concluzie hotărâtoare asupra familiei lui Zilot Românul. Oricum, după cum
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]
-
(cunoscut și ca V. Em. Galan) (n. 15 februarie 1921, Săveni, județul Dorohoi - d. 3 ianuarie 1995, București) a fost un prozator român care a scris romane inspirate de transformarea socialistă a agriculturii, proză de atmosferă, comedii și reportaje. s-a născut la data de 15 februarie 1921 în comuna Săveni din județul Dorohoi (azi oraș în județul Botoșani), într-o familie de intelectuali. S-a afirmat în domeniul literaturii în primii ani de după
Valeriu Emil Galan () [Corola-website/Science/308318_a_309647]
-
tatăl vostru, eu sînt mama voastră, eu sînt Dumnezeul vostru"”.Altii spun ca porecla este mostenita, cei din familia sa fiind cunoscuti in localitatea natala, Turnu Magurele, ca "ai lui Dumnezeu". Popescu este autorul unui număr mare de volume în proză, poezie și eseuri. După căderea regimului socialist, a scris mai ales memorialistică. Mai jos sunt citate doar câteva titluri: Cenzurarea imaginilor cu animale din desenele animate transmise la finele anilor optzeci în emisiunea televizată "Gala desenului animat" a fost cerută
Dumitru Popescu () [Corola-website/Science/308341_a_309670]
-
rampă de lansare autorilor români care nu au avut șansă să își vadă volumele pe rafturile librăriilor: juriul format din personalități ale lumii literare și academice aleg câte un manuscris câștigător pentru fiecare categorie a concursului, respectiv roman, poezie și proză scurtă. Câștigătorii își văd volumele publicate de una dintre cele mai prestigioase edituri din România, Editura Humanitas și lansate în cadrul Gaudeamus - Târgul Internațional de Carte de Învățătură, cel mai mare târg de carte din România, care are loc în luna
UniCredit Bank România () [Corola-website/Science/308443_a_309772]
-
amplu comentate "Discursul de la Blaj" al lui Simion Bărnuțiu, C. descoperă în cunoscutul text politic structuri de expresie literară, care îl apropie de marea retorică europeană a anului 1848, exemplul de referință fiind [[Felicité Lamennais]]. Istoriografia momentului este la fel de tributară prozei romantice, fapt demonstrat în lucrarea monografică cu titlul "Ideologia revoluționară a lui Alexandru Papiu Ilarian". [[Mircea Zaciu]] a caracterizat discursul epistolar din "Corespondența lui Alexandru Papiu Ilarian", publicată de C. împreună cu [[Iosif Pervain]], drept un câmp de manifestare a “marilor
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
Irlanda și, în decembrie 1581, a fost trimis la Curtea de la Greenwich ca mesager de război. Aventurier impetuos și curtean rafinat, a avut și importante realizări literare. Majoritatea poeziilor lui s-au pierdut, dar au rămas câteva uimitoare lucrări în proză. Cea mai impresionantă și mai cunoscută dintre ele este "Istoria lumii", scrisă între 1607 și 1614, în timp ce aștepta în Turnul Londrei aducerea la îndeplinire a sentinței de condamnare la moarte. Deși numele lui Raleigh nu apare pe elaborata gravură de pe
Walter Raleigh () [Corola-website/Science/307391_a_308720]
-
cu bani a presei socialiste din acel timp. A înființat și condus gazetele socialiste "Revista socială" (1884—1887), "Muncitorul" (1887—1888), "Ciocoiul" (1889), "Înainte" (1891). De asemenea, a colaborat la numeroase ziare și reviste din epocă cu articole, versuri și proză. În anul 1887, opoziția conservatoare a organizat o manifestație ostilă Regelui Carol I, Vasile Morțun împreună cu toți socialiștii ieșeni, au apelat la toți partizanii lor din mahalale (în special din Tătărași și Nicolina), în frunte cu studenții socialiști, organizând o
Vasile G. Morțun () [Corola-website/Science/307444_a_308773]
-
devenit o figură marcantă și în lumea artistică a vremii sale. El s-a remarcat ca unul dintre puținii animatori ai mișcării cultural-artistice din România secolului al XIX-lea. A alcătuit o primă ediție a scrierilor lui Mihai Eminescu, intitulată "Proză și versuri" (1890) și a pregătit întâia ediție a operei lui Ion Creangă ("Amintiri din copilărie și anecdote", în 1882). Ca scriitor, a publicat versuri, proză, piese de teatru și traduceri. Dintre lucrările dramatice scrise de Vasile Morțun, menționăm: "Zulnia
Vasile G. Morțun () [Corola-website/Science/307444_a_308773]
-
al XIX-lea. A alcătuit o primă ediție a scrierilor lui Mihai Eminescu, intitulată "Proză și versuri" (1890) și a pregătit întâia ediție a operei lui Ion Creangă ("Amintiri din copilărie și anecdote", în 1882). Ca scriitor, a publicat versuri, proză, piese de teatru și traduceri. Dintre lucrările dramatice scrise de Vasile Morțun, menționăm: "Zulnia Hâncu" (1891) și "Ștefan Hudici" (1891), ambele jucate pe scena Teatrului Național din Iași. De asemenea, a fost un pasionat colecționar de artă. A avut în
Vasile G. Morțun () [Corola-website/Science/307444_a_308773]