36,673 matches
-
unui criteriu etic, nici o dihotomie între valori și preferințe nu poate fi observată”. [Breyer și Gigliotti, 1980, p. 62] 3.5. Restricția Breyer Autorul propune patru restricționări ale domeniului universal. Prima se bazează pe conceptul de preferințe separabile și vizează rezolvarea paradoxului Gibbard. Acestea sunt echivalente preferințelor necondiționale ale lui Gibbard (1974), le voi explica pe baza exemplului conformist vs. nonconformist. Pe scurt, conformistul preferă orice pereți de aceeași culoare cu cei ai nonconformistului, în vreme ce acesta din urmă preferă pereți de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
sunt în legătură cu acțiunea celuilalt. Când preferințele au această formă, se poate spune că nu sunt separabile. Breyer demonstrează că, dacă eliminăm din domeniul universal aceste preferințe, atunci sistemul de drepturi va fi coerent. Altfel spus, eliminarea preferințelor neseparabile oferă o rezolvare paradoxului Gibbard. Problema este că eliminarea acestor preferințe nu este suficientă pentru rezolvarea paradoxului Sen. Aceasta pentru că, în cazul teoremei de imposibilitate a unui paretian libertarian, preferințele sunt separabile. De aceea, Breyer amendează suplimentar condiția domeniului universal, înlăturând preferințele neliberale
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nu sunt separabile. Breyer demonstrează că, dacă eliminăm din domeniul universal aceste preferințe, atunci sistemul de drepturi va fi coerent. Altfel spus, eliminarea preferințelor neseparabile oferă o rezolvare paradoxului Gibbard. Problema este că eliminarea acestor preferințe nu este suficientă pentru rezolvarea paradoxului Sen. Aceasta pentru că, în cazul teoremei de imposibilitate a unui paretian libertarian, preferințele sunt separabile. De aceea, Breyer amendează suplimentar condiția domeniului universal, înlăturând preferințele neliberale, definite ca acele preferințe pentru o problemă, opuse preferințelor individului decisiv pe acea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
deci fie așezări voite sub limita interioară, fie comportamente inadecvate față de secvența „de depășit-de atins“. Ca și destinul, maladiile de destin sunt răspunsuri posibile ale libertății la trăirea anticipată a morții în viață; dar, spre deosebire de destin, ele trebuie definite ca rezolvare negativă a dialogului dintre finitudine și libertate. * Rezultă de aici că situările spontane sub limita interioară nu sunt echivalente cu o maladie de destin, așa după cum hărnicia oarbă a depășirii nu creează un destin. Sunt semnificativi din punct de vedere
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
oameni care încearcă să-l corupă pe un martor atît de important." Un alt expert în istoria "pămîntului nimănui", Robert Lee Wolff, observa că "în Balcani, datele medievale acumulate de savanți sînt adesea considerate ca surse de argumente puternice pentru rezolvarea controverselor din zilele noastre"12. Astfel, istoricii nu numai că au interpretat istoria, dar descoperirile lor trebuiau și să influențeze aproape cu forța unui oracol prezentul și viitorul. Era deci normal ca istoricii să-și asume un rol politic. Drept urmare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care vrea să rămînă străin"34. Din anumite motive, evreii din România voiau să rămână străini, iar acestea nu erau puține la număr. Iorga (ca și Eminescu) îi considera pe evrei drept un produs la istoriei și nu excludea o rezolvare a situației prin asimilare, dar era totodată îngrijorat de viitorul poporului român. El îi considera pe evreii din Transilvania drept șovini unguri. Dacă împăratul Habsburg avea supuși credincioși în Bucovina, aceștia erau evrei. Chiar și Basarabia era plină de evrei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
rareori întrerupîndu-se; Stahl considera dictarea aceasta drept "un curs captivant de interesant". După părerea lui, dacă nu și-ar fi dictat cartea, Iorga ar fi avut nevoie de 150 de ore ca să o scrie 112. Familia l-a ajutat în rezolvarea corespondenței cu membrii partidului său, cu figurile politice românești și de peste hotare, cu savanții și cu oamenii obișnuiți care apelau la ajutorul lui. Iorga nu lăsa nici o scrisoare fără răspuns. Circulă și acum o istorioară care îl prezintă pe Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
incapabili de acest lucru. Pînă la urmă, cei care au suferit au fost majoritatea celor nevinovați, a căror vină era credulitatea. Iorga a condamnat și "caracterul copilăresc al sufragiului universal într-o perioadă cînd este nevoie de oameni adevărați pentru rezolvarea problemelor"213. Maniu și Iorga au avut o soartă comună. Amîndoi erau de o integritate ireproșabilă, amîndoi erau lipsiți de abilitate politică și erau inflexibili în privința idealurilor lor. Maniu era la fel de neclintit în credința sa în democrație și moralitate creștină
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
liceele românești nu au încetat, menținînd școlile din România în stare de agitație și revărsîndu-se pe străzile orașelor. "Noul naționalism" nu considera că a abuza de democrație ar fi o tragedie, întrucît el nu credea în constituție și într-o rezolvare în cadrul structurilor acesteia. Și pentru că adepții săi erau ignorați, iar în afara instituției politice abuzau fățiș de democrație, pe care nu o înțelegeau și prin urmare nu o puteau respecta. Era o regulă în politică conform căreia nici o grupare extremistă nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
scos din cursă. Luptătorul din Iorga nu intenționa să scrie o apologie, ci mai curînd un buletin al campaniilor sale viitoare. Plus un alt rezultat: prin 1933, Iorga începuse să-și piardă tot mai mult credința în relevanța democrației în rezolvarea problemelor României. Prima tentativă a regelui de a instaura un regim personal a eșuat. Carol a decis să dea înapoi și să facă din nou apel la partidele politice, sistem pe care Iorga îl detesta deja total. Votul universal însemna
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ultima zi a vieții lui Iorga, se pare că era destul de mulțumit. Primise cu poșta de dimineață o scrisoare de la prietenul său Constantin Angelescu, așa încît era ușurat știind că nu era complet părăsit, iar în scrisoare i se promitea rezolvarea problemelor sale financiare. Dar Buickul negru al Cooperativei Agricole, cu deja celebra plăcuță de înregistrare 6211 BR, s-a pus în mișcare în jurul amiezii. Șoferul era Ștefan Iacobuță, iar uriașa mașină americană (atît de diferită de micile automobile europene) era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
105-107 216 Familia Iorga către autor 217 Iorga, În luptă cu absurdul revizionism maghiar, Oradea-Mare, 1930 1 La declanșarea celui de al Doilea Război Mondial, Iorga scria că după cunoștințele lui de istorie, "este sigur că nu tehnologia va decide rezolvarea situației, ci inteligența, coducerea și entuziasmul pentru cauza umanității. Numai cei care au adus suficiente sacrificii onoarei pot stăpîni aceste calități". "Neamul românesc", 3 septembrie 1939 2 Iorga a fost de la început dezgustat de "demagogia cămășilor" și a luat atitudine
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
distribuitor rațional și echitabil a statului-administrator părea singura soluție pentru ieșirea din prăpastie. Asistența socială universală nu era unica expresie a dorinței de schimbare după 1945. Primii ani postbelici au reprezentat o adevărată epocă a reformei comprimată, care a văzut rezolvarea multor probleme Îndelung amânate. Printre cele mai importante s-a numărat reforma agrară, considerată pe atunci de cunoscători drept cea mai stringentă dilemă a Europei. Greaua moștenire a trecutului apăsa Încă asupra țărănimii europene. Numai În Anglia, țările de Jos, În Danemarca
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Franței, resentimentele Germaniei și ascensiunea lui Hitler -, americanii și aliații lor au conceput Planul Marshall ca pe o parte dintr-un acord politic mai amplu, În care francezii și nemții deopotrivă găseau avantaje reale și durabile. Nu era un mister: rezolvarea situației din Germania era cheia viitorului politic al Europei, lucru la fel de evident pentru Moscova ca și pentru Paris, Londra și Washington. Dar forma concretă a acestui acord era aprig controversată. IVtc "IV" Un acord imposibiltc " Un acord imposibil" Cei care
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
iar dacă aceasta inunda piața, Franța ar fi fost obligată să-și protejeze propria industrie a oțelului, ajungându-se din nou la războaie comerciale. Așa cum am văzut În capitolul III, Planul lui Monnet - și cu el renașterea Franței - depindea de rezolvarea acestei dileme. În aceste circumstanțe, Monnet a propus Ministerului de Externe francez așa-numitul Plan Schuman. Era o adevărată revoluție diplomatică, deși una pregătită timp de cinci ani. În principiu era foarte simplu. În cuvintele lui Schuman, „guvernul francez propune
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În memoriile sale ambasadorul URSS la Washington, „Kennedy a supraestimat disponibilitatea lui Hrușciov de a face gesturi decisive În Berlin: cel mai agresiv a fost Înălțarea Zidului”11. După Berlin și Cuba, superputerile au trecut cu o rapiditate surprinzătoare la rezolvarea incertitudinilor din prima fază a Războiului Rece. La 20 iunie 1963, un „fir roșu” lega Moscova de Washington; o lună mai târziu, convorbirile de la Moscova dintre Statele Unite, URSS și Marea Britanie culminau cu parafarea unui Tratat pentru Interzicerea Testelor Nucleare. Acest
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nu le aparțineau i-au făcut pe occidentali să adopte concluzia confortabilă că un conflict armat convențional era depășit. Războiul, credeau mulți În anii 1953-1963, era improbabil, cel puțin pe continentul european (el a continuat să rămână soluția predilectă pentru rezolvarea conflictelor În restul lumii). În cazul unui război, arsenalul nuclear uriaș al marilor puteri sugera consecințe de o gravitate inimaginabilă: războiul nu putea fi decât rezultatul unei greșeli de calcul. Iar În acest caz, europenii nu puteau face mare lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a fost pus Într-o situație dificilă de aviația franceză care a bombardat Sakhiet, un oraș de peste granița cu Tunisia suspectat că funcționează ca bază pentru naționaliștii algerieni. Protestele internaționale care au urmat și ofertele anglo-americane de „bune oficii” pentru rezolvarea acestei situații tulburi au accentuat temerile europenilor din Algeria că Parisul plănuia să-i abandoneze. În Paris și Alger, polițiștii și militarii au Început să-și arate deschis simpatia pentru cauza coloniștilor. Guvernul Gaillard, al treilea În unsprezece luni, a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
să nu fi Înțeles pe deplin acest proces. „Tovarăși”, informa el partidul În 1987, „putem spune cu Îndreptățire că În țara noastră problema naționalităților a fost rezolvată”. Poate nici el nu credea complet ce spunea, Însă Își imagina probabil că rezolvarea unor vechi doleanțe și o oarecare slăbire a controlului de la centru erau suficiente (În 1989, de exemplu, tătarilor din Crimeea li s-a permis să se Întoarcă acasă după multe decenii de exil asiatic). Într-un imperiu continental cu peste
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
investigație temeinică a activităților regimului Ceaușescu. În cele din urmă a fost Înființat un Consiliu Național pentru Studierea Arhivelor Securității, care nu putea aspira Însă la autoritatea originalului german. Nicăieri problema confruntării cu trecutul comunist nu și-a găsit o rezolvare universal acceptată sau perfect echitabilă. Dar soluția adoptată În Cehoslovacia a stârnit controverse care au depășit granițele țării. Aici stalinismul ajunsese mai târziu și durase mai mult, iar amintirea urâtă a „normalizării” era Încă foarte vie. În același timp, comunismul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
altă semnificație. Considerate cândva Începutul unei noi ere de polarizare ideologică permanentă, ele se revelau acum drept un amplu epilog la războiul civil european care Începuse În 1914: un interregn de 40 de ani Între Înfrângerea lui Adolf Hitler și rezolvarea finală a sechelelor războiului. Când lumea anilor 1945-1989 a dispărut, iluziile ei au devenit mult mai vizibile. Mult trâmbițatul „miracol economic” din Europa Occidentală postbelică a readus regiunea la performanțele de productivitate și comerț internațional din perioada 1914-1945, după care
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
când s-au pus, de fapt, bazele tragediei europene. Mai mult, trebuie să coboare până la sfârșitul secolului al XIX-lea, când a Început să se ridice, sub prusaci, cu acuitate, „chestiunea germană”. Nerezolvarea acesteia sau, În opinia lui Tony Judt, rezolvarea ei În favoarea germanilor (autorul e de părere că, În pofida convingerilor curente, Germania n-a fost „zdrobită” În 1918: dacă acest lucru s-ar fi Întâmplat, nu s-ar explica extraordinara ei forță dobândită În numai două decenii, când a Început
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
afle dominantele, spațiile ocultate și să descopere „pe unde se glisează dintr-un topos în altul”. Problema mai veche a necesității scoaterii la lumină a importantelor documente depozitate în arhivele de etnografie și folclor primește un răspuns original și o rezolvare practică în cartea Folclorul. Ce facem cu el? (2001), în care nevoia de ordine și clasificare a documentelor de arhivă este exemplificată sugestiv prin publicarea unui amplu interviu luat de Vasile Tudor Crețu unei povestitoare din Banat. Textul prezintă o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
model de „proiect” realizat pentru domnitorul Alexandru Ioan Cuza, mai ales că În luna ianuarie s-au sărbătorit 148 de ani de la Unirea Principatelor Române. Acest proiect a permis abordarea transdisciplinară a Învățării școlare și a oferit elevilor cunoștințe În rezolvarea sarcinilor propuse. Principalele obiective ale acestui proiect au fost: - să identifice și să folosească informații provenite din lecturi și legende istorice - să descrie Într-o manieră simplă și clară un personaj istoric folosind surse istorice și literare date - să utilizeze
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
ca: histaminază, arilsulfatază, EDI (eosinophil degranulation inhibitoră. Pentru evidențierea în țesuturi a mastocitelor se impune efectuarea de colorații specifice și îndeosebi colorația cu albastru de toluidina la valori diferite ale pH-ului. Inflamațiile fibroase Inflamațiile fibroase pot fi considerate o rezolvare favorabilă a proceselor inflamatorii, locul țesuturilor specifice fiind luat la început de țesut conjunctiv tânăr - țesut de granulație - și apoi de țesut conjunctiv matur, colagenizat. Și în această fază intervin mediatori celulari că: factorul de activare a fibroblastelor (M-FAFĂ
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]