35,972 matches
-
austro-ungare spre Odessa ș.a. Muntenia rămânea ocupată până la pacea generală, iar România era lipsită de inițiativă militară și diplomatică. Imperiul Rus se fărâmițează. Românii din Basarabia vor unirea cu țara Revoluția din 25 octombrie/7 noiembrie 1917 ce a fărâmițat Imperiul Rus, a permis românilor din Basarabia să acționeze în direcția unirii cu România. A fost constituit Sfatul Țării, care, la 24 ianuarie/6 februarie 1918, a votat în unanimitate independența Republicii Democratice Moldovenești, o etapă importantă pe calea unirii Basarabiei
14 august, zi intrată în istoria României. Au trecut 100 de ani by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105990_a_107282]
-
și a început verificările cu arhitecți și arheologi. Ce face acum Ministerul Culturii? Nu știm, pentru că nu răspunde. Nici Consiliul Județean Constanța nu a răspuns pânâ în momentul publicării acestei știri. Istoric Capidava a fost centru fortificat geto-dac, apoi, în timpul Imperiului Roman a avut un rol strategic pe linia de apărare a Dunării. A fost distrusă de goți în secolului III și refăcută în secolul IV. Izvoarele din secolele IV-VI atestă o unitate de cavalerie - Cuneus equitum Solensium - și unitățile
Scandal național! Cum a fost 'mutilată' cetatea Capidava- FOTO by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/106014_a_107306]
-
și cultural al societății românești, regina Maria nu a pregetat să se folosească de propria-i carismă în vederea slujirii intereselor naționale ale poporului său. A susținut de la început alianța României cu țările Antantei în vederea unirii provinciilor românești aflate sub stăpânirea Imperiului Austro-Ungar și a fost supranumită ''mama răniților'' și ''regina-soldat'', pentru atitudinea ei curajoasă din timpul Primului Război Mondial, când a lucrat direct pe front în spitale de campanie și a coordonat activitatea unei fundații de caritate. După încoronarea de la Alba Iulia, în
Mănăstirea Curtea de Argeș - necropola regilor României by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/106016_a_107308]
-
chemare, spre lumile alternative, îi încearcă pe toți copiii (și poate că nu doar pe ei...), luminați, la ceas de seară, de un soare provizoriu, ca dinții de lapte. Știind asta, Iaromira Popovici și George Bălăiță nu toarnă, din tipare, imperii de baga, ci răscolesc, pare-se că la întîmplare, pietrișul din terasamentul prozelor ,serioase", pe-acolo pe unde cîte-o grăunță mai lucioasă se face glob de cristal. Adică pun, practic, în discuție valabilitatea unui gen. Problematizante, ŕ leur maničre, și
Moșii roșii by Simona Vasilache () [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]
-
În cazul lui David Pop, Liviu Rebreanu cercetează în primul rînd, în deplină consonanță cu spiritul prozei moderne, condiția deplorabilă a individului masificat și abia apoi relevă, numai ca pe o circumstanță istorică, situația tragică a unui român victimă a imperiului austro-ungar. Tema psihologică a nuvelei Catastrofa e de natură existențială, nu națională (sau mai bine zis: nu doar națională). Pentru a-i înțelege modernitatea, trebuie să observăm accentul psihologic-existențial pus de autor. David Pop nu este o ființă pascaliană, adică
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
istoria bună și istoria rea, și pe ultimul Romanov, și pe Ulianov, și pe Stalin, dar gruzinii care păstrează la Gorâi o casă și o statuie, „Maica Rusia”, mama lui Stalin, călăul Gruziei și al tuturor popoarelor prigonite de marele imperiu? Prin toată lumea aș putea umbla cu sentimentul că luminează același soare, aceeași credință în istoria care a născut și a ținut în picioare nații și destine și care trebuie cinstită și ocrotită și povestită celor tineri. Dar vreau să ajung
Este Iancul supărat … by Nicolae Dan Fruntelată () [Corola-website/Journalistic/296297_a_297626]
-
politicieni și revizioniști. Bogat este podișul, bogat în aur, în păduri, în metale rare, în râuri puternice și în câmpii mănoase, în vii, în munți frumoși ca niște diademe de prinți. Râvnit e podișul de popoare venite de departe, de imperii născute aproape, dar noi aici am fost, și-om fi cât ne-or păzi simbolurile noastre vechi, printre care este și acest steag al moților liberi din Apusenii vechilor aurari daci. Prietenul meu bun, plecat în altă lume, poetul Mircea
Este Iancul supărat … by Nicolae Dan Fruntelată () [Corola-website/Journalistic/296297_a_297626]
-
aflat în calea barbarilor care încercau să ajungă pe teritoriu bizantin, populat de slavii care se stabilesc aici definitiv și face parte din țaratele româno-bulgare; este stăpânit, vremelnic, de Mircea cel Bătrân, împreună cu Dobrogea, pentru ca apoi să intre în componența Imperiului Otoman pentru câteva sute de ani. Tratatul de la Berlin, din 1878, încheiat în urma războiului ruso-româno-turc, stabilește granița dintre România (independentă) și Bulgaria (Principat autonom în cadrul Imperiului Otoman), separând Dobrogea istorică, partea de nord revenind României, iar partea de sud, Cadrilaterul
Povestea românească a Cadrilaterului dăinuie… by Andrei Crîngaşu () [Corola-website/Journalistic/296323_a_297652]
-
stăpânit, vremelnic, de Mircea cel Bătrân, împreună cu Dobrogea, pentru ca apoi să intre în componența Imperiului Otoman pentru câteva sute de ani. Tratatul de la Berlin, din 1878, încheiat în urma războiului ruso-româno-turc, stabilește granița dintre România (independentă) și Bulgaria (Principat autonom în cadrul Imperiului Otoman), separând Dobrogea istorică, partea de nord revenind României, iar partea de sud, Cadrilaterul, Bulgariei. Profitând de contextul regional favorabil, Bulgaria (independentă din 1908), împreună cu Grecia, Serbia și Muntenegru, atacă Imperiul Otoman, obținând, fiecare, suprafețe întinse, stăpânite anterior de acesta. Nemulțumită de
Povestea românească a Cadrilaterului dăinuie… by Andrei Crîngaşu () [Corola-website/Journalistic/296323_a_297652]
-
ruso-româno-turc, stabilește granița dintre România (independentă) și Bulgaria (Principat autonom în cadrul Imperiului Otoman), separând Dobrogea istorică, partea de nord revenind României, iar partea de sud, Cadrilaterul, Bulgariei. Profitând de contextul regional favorabil, Bulgaria (independentă din 1908), împreună cu Grecia, Serbia și Muntenegru, atacă Imperiul Otoman, obținând, fiecare, suprafețe întinse, stăpânite anterior de acesta. Nemulțumită de teritoriile primite, Bulgaria își atacă foștii aliați, declanșând Al Doilea Război Balcanic (1913). Este momentul în care România intervine, iar în urma Tratatului de pace de la București, obține Cadrilaterul. Regiunea
Povestea românească a Cadrilaterului dăinuie… by Andrei Crîngaşu () [Corola-website/Journalistic/296323_a_297652]
-
pentru țara noastră, care încerca să securizeze frontiera dobrogeană, în special în contextul ambițiilor teritoriale crescânde ale Bulgariei. Pământ românesc... pentru o clipă Un amalgam de populații și de limbi, un teritoriu ce putea fi revendicat la fel de bine și de Imperiul Otoman (datorită faptului că populația majoritară era musulmană, turco-tătară, precum și a stăpânirii de câteva secole), nu doar de Bulgaria și România, un spațiu împărțit la masa negocierilor. Sub aceste auspicii începea stăpânirea românească asupra unui teritoriu cu o suprafață de
Povestea românească a Cadrilaterului dăinuie… by Andrei Crîngaşu () [Corola-website/Journalistic/296323_a_297652]
-
Declarația de război adresată Imperiului Austro - Ungar în ziua de 27 August 1916, în urma unei memorabile reuniuni a Consiliului de Coroană sub ascultarea Regelui Ferdinand, relativ proaspăt Rege al României, a reprezentat rezultanta unei lungi și chinuitoare confruntări între mari grupuri politice, mari idei și
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
au fost fără precedent. Mai târziu, prevederile păcii separate prin care, practic, statul român era desființat, fiind transformat într-o zonă de ocupație militară de dimensiuni reduse, fără Carpați și fără Dobrogea, restul teritoriului fiind trecut sub autoritatea deplină a Imperiului Austro - Ungar sau sub aceea a Imperiului german, au arătat din plin că, dincolo de interese economico - militare, adversarii nutreau o ură și un dispreț profund față de români și față de existența lor între națiunile Europei. Dar să ne întoarcem la momentele
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
păcii separate prin care, practic, statul român era desființat, fiind transformat într-o zonă de ocupație militară de dimensiuni reduse, fără Carpați și fără Dobrogea, restul teritoriului fiind trecut sub autoritatea deplină a Imperiului Austro - Ungar sau sub aceea a Imperiului german, au arătat din plin că, dincolo de interese economico - militare, adversarii nutreau o ură și un dispreț profund față de români și față de existența lor între națiunile Europei. Dar să ne întoarcem la momentele prebelice, care conțin în ele cel mai
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
și față de existența lor între națiunile Europei. Dar să ne întoarcem la momentele prebelice, care conțin în ele cel mai sever examen al clasei politice românești, de la începuturile modernității sale. Totul are o rădăcină ascunsă, aproape misterioasă, în Tratatul cu Imperiul Austro - Ungar, din 1883, cu adevărat un succes politic pentru România, fiind, în fapt, prima recunoștere internațională a tânărului stat român independent. Era o gură de aer salvatoare pentru noua monarhie europeană, declarată ca atare în urma Războiului de Independență, în
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
astăzi), și un codicil secret; o anexă despre care doar Regele Carol I avea știință și conștiință. Nici un alt om politic nu era la curent cu prevederile acestei anexe secrete care, în esență, prevedea angajamentul României de a fi aliatul Imperiului în cazul când acesta ar fi fost atacat de un terț. O alianță militară care limita drepturile României în ceea ce privește opțiunile politicii sale externe; de altfel, și în unele probleme ale politicii interne. Astfel, deși în opinia publică românească problema românilor
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
și acțiunii în favoarea românilor transilvăneni. Binecunoscuta Asociație „Carpații”, între fruntașii căreia îl numărăm pe Mihai Eminescu, a fost nevoită să se supună poruncilor regale de temperanță în activitatea sa, fiind permanent supravegheată de autorități, dar și de agenții secreți ai Imperiului. De altfel, s-a procedat la o direcționare a energiilor naționaliste către un alt obiectiv - românii din Peninsula Balcanică. Acest Tratat este la originea campaniei culturale oficiale de resuscitare a conștiinței naționale a populațiilor românofone din Grecia, Albania și Bulgaria
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
Transilvaniei și care aveau aspirațiile unei europenizări favorabile tradițiilor românești, valorilor democratice cultivate de Franța și Anglia. De partea cealaltă, politicieni la fel de patrioți nu vedeau cu ochi buni o alianță cu un grup de state care conținea și Rusia, un Imperiu care primejduia identitatea românească și care dovedise de atâtea ori că nu avea bune intenții și nici nu-și respecta cuvântul dat față de români. Acești autentici patrioți vedeau o reîntregire a românilor prin înglobarea țării noastre într-un sistem federal
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
primejduia identitatea românească și care dovedise de atâtea ori că nu avea bune intenții și nici nu-și respecta cuvântul dat față de români. Acești autentici patrioți vedeau o reîntregire a românilor prin înglobarea țării noastre într-un sistem federal al Imperiului habsburgic, în care toți românii s-ar regăsi administrativ și politic. Era o teorie formulată de bănățeanul Aureliu Popovici și care avea destui susținători în Regat, mai ales de cei fascinați de dezvoltarea tehnologică și ordinea și disciplina atât de
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
de ajutor în tehnică și trupe din partea Antantei, iar cea mai apropiată putere era Rusia. Cea mai proastă variantă... ca și cum ai ruga lupul să ia în grijă mielul. Hotărârea a fost luată, interpretându-se codicilul secret în litera sa - dacă Imperiul Austro - Ungar va fi atacat de un terț, România va interveni în favoarea Imperiului. Ori, nu Serbia atacase Austro-Ungaria, ci invers. Regele Ferdinand s-a considerat eliberat de obligația secretă. Iar tabăra Antantei a câștigat confruntarea, continuând tradiția relațiilor cordiale cu
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
era Rusia. Cea mai proastă variantă... ca și cum ai ruga lupul să ia în grijă mielul. Hotărârea a fost luată, interpretându-se codicilul secret în litera sa - dacă Imperiul Austro - Ungar va fi atacat de un terț, România va interveni în favoarea Imperiului. Ori, nu Serbia atacase Austro-Ungaria, ci invers. Regele Ferdinand s-a considerat eliberat de obligația secretă. Iar tabăra Antantei a câștigat confruntarea, continuând tradiția relațiilor cordiale cu Franța, privind către o perspectivă democratică și europeană, având drept crez unirea cu
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
s-a întâmplat. A fost un moment astral pentru România. Ceea ce a urmat a fost un calvar, o tragedie și un moment de disperare. Cu toate acestea, Armata Română, poporul, în totalitatea sa, au trecut examenul Istoriei și în fața dezastrului Imperiilor, care, toate, s-au prăbușit, Statul român a devenit țara aproape tuturor românilor, întregit, întărit. Intuiția pro Antantiștilor s-a dovedit a fi corectă și salvatoare. Ea avea un fundament - alianța nu doar politică, economică sau militară cu țările democratice
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
exclusivitate revistei „Balcanii și Europa” în anul 2013, reputatul cercetător puncta reperele întregii sale munci de cercetare: „Aromânii, ca parte integrantă a spațiului românesc carpato-danubiano-pontico-balcanic, urmași ai tracilor romanizați, au supraviețuit vicisitudinilor istoriei (războaie, năvăliri barbare, formarea și prăbușirea unor imperii), deseori sprijiniți de românii din stânga Dunării”. Dedicat cercetărilor privind istoria națională, Tănase Bujduveanu a scos în lumina tiparului cărți de referință ca „Mărturii numismatice greco-romane de la vicus Quintionis-Sinoe - județul Constanța”, „Etnografie balcanică. Aromânii din Dobrogea”, „Dimitrie Cantemir și Vlahii Balcanici
O voce a romanităţii balcanice () [Corola-website/Journalistic/296375_a_297704]
-
principesei Josephine de Baden și care avea să aibă un destin hotărâtor pentru România modernă. Ne putem întreba dacă, înainte de anul 1866, Principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen auzise de Principatele Române; poate doar în treacăt, ca despre un vechi teritoriu al Imperiului Roman aflat sub suzeranitate otomană. La 11 februarie 1866 însă, lovitura de stat care îl obligase pe Alexandru Ioan Cuza să abdice punea problema unui principe străin. Românii au cerut ajutorul lui Napoleon al III-lea, care le-a recomandat
Carol I: O mare domnie by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296374_a_297703]
-
leagă apariția unor instituții fundamentale și perene, cum ar fi Parlamentul, Banca Națională, Academia Română Filarmonica, universități, numeroase alte instituții de primă însemnătate. În plan extern, încă de la început, Carol I și-a făcut cunoscută dorința de a modifica raporturile cu Imperiul Otoman și de câștiga suveranitatea țării; într-o primă etapă, în octombrie 1866, a făcut vizită oficială la Istanbul și obținea firmanul de numire din partea sultanului. A doua etapă, cea a Războiului de Independență din anii 1877-1878, este binecunoscută și
Carol I: O mare domnie by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296374_a_297703]