37,223 matches
-
prietene, să iubești ceea ce-i tânăr și crește ceea ce-i nou, ceea ce se ridică nu ceea ce se usucă și putrezește. (Ă)”. (Fabulă din lumea coniferelor, Ibidem, nr. 148, 5 aug.) „La gara Huedin Între linii Seara Întâmpină trenurile voinice, Iar vântul Încurcat printre traverse nu știu ce tot caută și tot zice. Câteva mașini pe linii mai Îndepărtate respiră Încet și rar; lângă primele șine se mișcă un copilandru cu un felinar. (Ă). Vine aici de undeva din sat și aduce mereu de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Întors pădurile-napoi - n.n.), mirosul tare al acestui anotimp fără precedent traversează somnul pruncilor, Îi trezește pe bătrâni din amorțeală: «Altă primăvară. Pruncii În vis Au zâmbit În floarea primului cais. (Ă). Presimțeau bătrânii cum peste țară bate un alt vânt, altă primăvară». Maladie lirică? Pară-se că nu. Noutatea primăverii o simt milioane de oameni alături de cei care au compus versurile de mai sus. Și apoi poeții știu nu numai să vadă primăvara ci să-i descopere și temeiurile. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Închisoare. Iată-l pe Boezar din Înterogatoriul: «(Ă)». Un poem se va intitula Stau singur În celulă și cânt, ca cel al lui Radu Pădure din Cântece de temniță: «Stau singur În celulă și cânt despre soare, despre lumină, despre vânt și despre revolta ce o simt oricând În oamenii acestui pământ!» Se concentrează aci o categorică replică la Florile de mucegai ale lui Arghezi (Ă). Tonul poemelor lui Radu Pădure (Ă) păstrează din gravitatea momentului tocmai acea combativitate (Ă) care
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
libertății odată cu zorile, cu plecarea primelor avioane spre fasciști odată cu seara, când fluviile Își arată obrazul de ceațăă» (Mihnea GHEORGHIU. - Toamna asaltului, Scânteia, oct. 1944) « Atunci am văzut/Pe tanc, În picioare, Puternică, biruitoare,/luminând cetatea, Cu flamură roșie-n vânt, Libertatea,Înaintând, Înaintând!». (Mihai BENIUC. - 23 August 1944) «Senin uriaș Învățat (Ă) Eu vreau să te cânt și cântarea Din slavă purtată Senină și largă ca zarea Să treacă-n eroica gloată!». (Ferenc SZEMLER. - Uriașul) Scriind la Începutul anului acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și Întâi oamenilor despre care am scris, de a o confrunta - ca să spun așa - cu proprii ei eroi. Ceea ce s-a petrecut acolo la citirea și la discutarea piesei a Întrecut cu mult așteptările mele, risipind ca sub bătaia unui vânt puternic de primăvară, orice urmă a vechilor prejudecăți. M-am Încredințat definitiv că noi creatorii de literatură avem foarte mult de Învățat de la publicul care ne citește. (Ă). La sfârșitul lecturii, unul din minieri a exclamat: «pă iasta-i viața noastră
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Așa a fostă (fragment de roman); În nr. 1431, 21 mai: Petre Dragoș. - Diana; În nr. 1449, 11 iun.: Aurel Baranga. - Sufletu arendășoaiei; În nr. 1563, 23 oct.: Petru Dumitriu. - Nopțile din Iunie; În nr. 1593, 27 nov.: Asztalos Istvan. - Vântul nu se stârnește din senin. 46. Al.I. Ștefănescu. - Literatura pentru sate. În: Contemporanul, nr. l19, 14 ian., 1949. 47. Octav Suluțiu. - O colecție de nuvele: Cartea poporului. În: Națiunea, nr. 844, 20 ian. 48. J. Popper. - Despre câteva nuvele
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Davidoglu, o piesă de Maria Banuș ilustrând problema Înființării primelor gospodării agricole colective și alte piese semnate de nume noi. În țara unde altădată burghezimea și moșierimea cultivau buruiana șovinismului, azi Înfloresc literaturile naționalităților conlocuitoare, În limba maghiară, germană, idiș. Vântul nu se stârnește din senin a Iui Asztalos Istvan, Face cât o victorie și alte nuvele ale lui Nagy Istvan, versurile puternice ale lui Horvath Istvan sau Szemler Ferencz se integrează minunat În armonia literaturii contemporane din RPR. Poetul de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
acesta, nu numai nuvela, schița și povestirea, ci și poemul, piesa Într-un act, piesa În trei acte, cântecul de masă și alte creații, dobândesc, prin roman, un aliat prețios pe frontul de luptă. Așadar, nu numai Mitrea Cocor-ci și Vântul nu se stârnește din senin de Asztalos Istvan, Temelia de Eusebiu Camilar, Grâu Înfrățit de Ion Istrati, Cântecul uzinei de Cella Serghi iar spre sfârșitul anului Drum fără pulbere de Petru Dumitriu, publicat În serial În Viața românească și intrat
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În presă abia În 1950. Ioanichie OLTEANU 14 scrie despre el În două rânduri; Întâi Într-o cronică literară, arătând: „ce aduce nou romanul lui Asztalos Istvan În literatura maghiară din RPR și, În general, În câmpul Întregii noastre literaturi: Vântul nu se stârnește din senin este prima lucrare de proporții de la noi, care atacă frontal: problema naționalistă și care o rezolvă În spiritul Învățăturii marxist-leniniste. Asztalos nu procedează didactic ci schematic. Eroii lui nu țin discursuri care să suplinească lipsa
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nu se poate concepe socializarea agriculturii noastre fără ajutorul material și teoretic al Uniunii Sovietice. La fel nu se poate concepe avântul pe care-l ia literatura noastră fără exemplul măreț al literaturii sovietice. Nu e de mirare că În Vântul nu se stârnește din senin (Ă)se recunosc procedeele scriitorilor sovietici și În primul rând ale lui Șolohov”. Și pentru că nuvelele precumpănesc editorial, criticii literari continuă să le popularizeze demonstrând cum și cât „acționează asupra cititorului”, dacă le stârnește sau
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În cele vreo câteva sute de versuri pe care le numără poezia, poeta Își propune să cânte Reșița. (Ă). Oamenii noi sunt pentru Suzana Delciu un simplu pretext pentru ancorarea În generalități. Utilizând clasicul procedeu popular de a trimite, prin vânt, scrisoarea celui iubit, poeta anunță pe muncitorii din alte uzine, partidul, Uniunea Sovietică, de realizările minunate ale muncitorilor reșițeni. (Ă). Singurele versuri care surprind ceva din caracteristicul omului nou: patosul muncii constructive, sunt următoarele: «Urcă norme peste norme Cărămidă pusă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
August, vreme În care gărzile muncitorești luptau cu hitleriștii ce-și trimiteau avioanele să toarne tone de bombe asupra capitalei. În timpul unui astfel de bombardament rătăcea un copil părăsit printre dărâmăturile dintr-o piață: «Se rătăcise. Plânsul venea adus de vânt. Vuind, căzură bombe. Să nu mai văd nimic. Aș fi voit și, totuși, prin codri de pământ Svârliți În sus, zărisem; rămase viu și mic». Amănuntul acesta nu este Însă utilizat de poet pe linia ipocritului umanitarism burghez. Nu lamentații
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
G.C. Nicolaescu. - Eminescu și Creangă • Ileana Vancea. - Doinele • Recenzii: Petre Luva: Almanahul Uniunii Scriitorilor din RPR, Filiala Cluj M. Petrovanu. - Ion Creangă „Opere alese” • Horia Bratu. - Petru Dumitriu „Vânătoare de lupi” • Radu Petrescu. - Luptăm pentru pace • Ștefania Tornea. - Istvan Asztalos „Vântul nu suflă din senin” 11. Traian Săvulescu. - La aniversarea a 75 de ani de viață a poetului și academicianului A. Toma. În: Viața românească, nr. 2, febr. 1950. 12. Minai Beniuc. - Linia ascendentă a poeziei lui A. Toma. Ibidem. 13
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
O sărbătoare a poeziei românești. Ibidem, nr. I76, 17 febr. Informează despre sărbătorirea lui A. Toma la Academia R.P.R. și despre decorarea aceluia cu Ordinul „Steaua Republicii cl. l-a” de către Prezidiul Marii Adunări Naționale. 14. Ioanichie Olteanu. - Asztalos Istvan: „Vântul nu se stârnește din senin”. Cronică literară. În: Contemporanul, nr. l70, 6 ian. - În nr. 176, 17 febr. - Prezențe pe frontul colectivizării. 15. Eugen Luca. - Progrese realizate În nuvelistica românească. Ibidem, nr. 176, 17 febr. 16. Horia Bratu. - Petru Dumitriu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
replică la poezia eminesciană În metru popular - Revedere; s-ar vrea poemul lui Ion Brad, intitulat Marele poet sărac: «Codrule, codruțule, Freamătă, drăguțule, Chiar de noaptea stă să cadă Și-s troiene de zăpadăCă aici la noi În țară Bate vânt de primăvarăă (Ă) Codrule cu râuri line, Noaptea trece, ziua vineă Noi din tineri cum pornim Tot mereu Întinerimă.» (Ion Brad, Marelui poet sărac, În Almanahul literar, Cluj, an. I, 1950, nr. 2-3). Pe aceeași linie merg poemele Când privescă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de tuberculoză, cărțile lui Mihail Sadoveanu erau arse În piețele publice, iar Alexandru Toma era Împiedicat să publice. Din adâncul unui asemenea mocirle ne-am ridicat noi până la Mitrea Cocor și Cântul vieții, Lazăr de la Rusca, Ziua cea Mare, Bălcescu, Vântul nu se stârnește din senin, Nopțile din Iunie - lucrări distinse cu premiul de stat pe 1949. (Ă). Poporul nostru se mândrește cu contribuția adusă prin romanul Mitrea Cocor la dezvoltarea culturii mondiale. Medalia de aur a Păcii care strălucește pe
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
vor fi Împinși de la sine spre acest gen de „visare”. (Ă). Modificarea plantelor după metoda miciurinistă, mărețele planuri de transformare a naturii, cum ar fi marele canal turkmen, stațiunile hidroelectrice de la Kahovka și Stalingrad, schimbarea deșerturilor În regiuni mănoase, oprirea vânturilor secetoase prin perdele păduroase de protecție, marile expediții, iar la noi Canalul Dunăre-Marea Neagră, hidrocentrala de la Stejar-Bicaz, noile descoperiri arheologice - iată câteva din motivele unei posibile literaturi fantastice de tip nou, de care avem nevoie. (Ă)”. * Așadar, În lipsa unei literaturi
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
anilor din care veacul crește multe s-au schimbat și se mai schimbă: mersul vremii nu se domolește. Iar la noi, de când aleargă timpul mult mai sprinten ca odinioară, a rămas un singur anotimp: anii noștri, toți, sunt primăvară”. FURTUNA „Vântul zboară-ntins ca un arcuș, creanga se frământă parcă-i strună: abătută pale de furtună, norii de pe zare, În urcuș. Răbdător, pământul Își Întinde pieptul Însetat În ploaia rece: știe că furtuna; care trece, arc de curcubeu, curând, aprinde”. MUGURUL
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În cele din urmă de elemente progresiste (țăran și activist de partid) este dat de nuvelele lui Petru Dumitriu, publicate Între 1948-1950 (Dușmănie, Vânătoarea de lupi, Nopțile din iunie etc.). Urmează, la nivelul reprezentativității (servirea cauzei socialismului la sate) romanele: Vântul nu se stârnește din senin de Asztalos Istvan - prima lucrare care atacă problema naționalistă și o rezolvă În spiritul Învățăturii marxist-leniniste, Cu ghearele și cu dinții (Kovacs Gyorgy), Grâu Înfrățit și Trandafir de la Moldova (Ion Istrati), Temelia (Eusebiu Camilar), Pâine
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a redactat memoriile departe de țară, tocmai la Paris - ar fi fost mult mai apropiată de adevăr dacă ar fi descris și „melancolia” cu care locuitorii, orășeni sau nu, porneau la drum după o ploaie sau în timpul unor rafale de vânt. În perioada Modernă, dezvoltarea rețelei stradale a Bacăului surprinde în mod fidel procesul extinderii teritoriale a orașului. Ca peste tot, și în Bacău apariția de noi străzi a fost o consecință a „desantului” locuitorilor în spațiile libere ale orașului. După cum
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1,5 metri. Marea majoritate a străzilor nu erau nici măcar prunduite, astfel că „praful, ce se aduna mai mult de un lat de mână pe străzi când erau călduri mari, dacă nu era ostoit cu vreo ploaie, era împrăștiat de vânturi, făcând mult rău sănătății oamenilor”. Încercările de remediere ale acestei situații, prin prunduirea sau stropirea străzilor principale, au fost mult timp lipsite de randament și realizate cu mijloace primitive. Până în anul 1867 străzile au fost stropite cu ajutorul tulumbelor pojarnicilor (pompieiloră
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
XIX-lea multe din străzile orașului erau încă în așteptarea aprobărilor privind planul de aliniere. Iată și câteva exemple: „(...) întocmirea planurilor de aliniere pentru următoarele străzi: cele aprobate prin decret-regal - Alexandru cel Bun, Vasile Alecsandri, BacăuPiatra Neamț, Înfundata, Precista, Vulturi, Vântului, Canalul Mare - și cele care urmau să primească aprobare - Florilor, Valea Albă, Pavată, Petru Rareș, Lecca, Mircea, Neagoe-Vodă și rectificarea alinierii străzii Justiției”. Finanțate din bugetul comunal, lucrările de aliniere stradală au fost îngreunate de litigiile și neînțelegerile ce s-
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
curățate niciodată, gunoiul se punea pături peste pături și acolo putrezea, (...) mulți având dughenițele lor la uliță, gunoiul ce-l scoteau din dugheană și din casă îl puneau în stradă dinaintea ușii, căci peste o zi sau dou) bătea un vânt mai tărișor și-l împrăștia în stradă și pe capul trecătorilor”. În conformitate cu prevederile legislației sanitare (1874, 1910, 1930), medicul comunal avea ca principală responsabilitate implementarea măsurilor privind menținerea unor standarde optime de igienă publică, în toate sferele de activitate ale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
57, îl trimite pe locotenentul său, Crassus, în Armorica, unde acesta nu întîmpină rezistență. Dar, în 56, veneții (Vannes) se revoltă. Calitatea ambarcațiunilor grele din stejar foarte dens, cu pînze din piele, îi surprinde pe romani; e nevoie de oprirea vîntului pentru ca ei să poată veni de hac flotei venete. În același an, Crassus supune popoarele aquitane și Cezar intreprinde o campanie spre nord, la menapi și morini. 55 este anul unei expediții dincolo de Rin împotriva germanilor și a unei debarcări
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Acvitania se desparte de Ludovic al VII-lea și se căsătorește cu Henric Plantagenetul 1154-1189 Henric Plantagenetul, rege al Angliei 1155-1190 Frederic Barbarossa, împărat 1163 Începerea construcției catedralei Notre-Dame de Paris 1174 Privilegii pentru tîrgurile din Champagne 1180 Moara de vînt 1182 Chrétien de Troyes: Perceval 1187 Cucerirea Ierusalimului de către Saladin 1189-1192 Cruciada a III-a 1189-1199 Richard Inimă-de-Leu, rege al Angliei 1198-1216 Pontificatul lui Inocențiu al III-lea Sfîrșitul sec. XII Busola în Europa 1204 Cruciada a IV-a. Cucerirea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]