36,673 matches
-
de etape: identificarea problemei, căutarea informației, emiterea soluțiilor posibile și a alternativelor, evaluarea soluțiilor, acceptarea, implementarea și monitorizarea aplicării concrete a soluției alese. Procesul luării deciziei de cumpărare poate fi exprimat și sub forma "modelului brâncușian" (M. Caluschi, 2003) de rezolvare a problemelor. Acest model pune În evidență faptul că În fiecare etapă a procesului se alternează gândirea convergentă și cea divergentă, iar În funcție de abilitățile persoanei de a gândi creativ se obține În final o variantă inovatoare și flexibilă sau una
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cu statul inferior obțin influență printr-un proces de validare. Ținta desfășoară o activitate cognitivă susținută, Încercând să Înțeleagă relația dintre răspunsul său inițial, răspunsul țintei și obiect. În această situație, examinarea atentă a obiectului judecății este singura cale de rezolvare a conflictului. Ca o concluzie, negocierea apare ca proces esențial În situațiile de influență socială. Există un dialog, o controversă și un proces de decizie ce presupune fie negociere la nivel individual, În forul intern al persoanei, fie o negociere
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
evitând discuțiile În contradictoriu, Își reprimă sentimentele. În acest caz, soluția de mijloc, care să Înlăture și nesiguranța și pasivitatea, dar și aroganța și agresivitatea este recunoașterea deschisă a comportamentului ce produce nemulțumirea și Încercarea de a găsi modalități de rezolvare a situației. Dificultatea În exprimarea emoțiilor pozitive este asociată de către Fontana (1988, 294) cu căldura socială. Conform opiniei autorului, căldura socială ia forma afecțiunii, a simpatiei sau a Împărtășirii bucuriei. Modul jenat În care adulții răspund uneori la astfel de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
neconvenabilă nu se realizează decât impunerea propriei persoane. Altă tehnică folosită În asertivitate este sprijinul acordat În găsirea unei alternative. Propunerea unei alternative la solicitarea celuilalt este benefică atunci când situația ne impune să refuzăm, dar dorim să acordăm sprijinul În rezolvarea problemei solicitantului. La aceste tehnici se adaugă cele de exprimare pozitivă a părerilor, de stingere a conflictelor și de reluare, de adresare a Întrebărilor, sau chiar de retragere dintr-o situație fără ieșire (refuzul de a asculta). Toate aceste strategii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sub influența activității diferitelor școli filosofice orientale. Considerăm că s-ar putea studia și realiza mai mult utilizând valențele lui. II. Contrafactualitatea. În grupa strategiilor primare ale creativității, alături de provocare, Învăluire, depășirea granițelor, capturare, se Înscrie și contrafactualitatea. În procesul rezolvării creatoare de probleme (M. Caluschi, 2003) În faza de aboradare a acesteia prin divergență și gândire laterală se include și gândirea contrafactuală, acea abilitate de a vedea faptele, fenomenele, procesele etc. În sens invers mersului factual al derulării obișnuite a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sunt mult apreciate de populația tânără, managerii care controlează dinamica pieței de Încălțăminte, textile și alte domenii ce fac oferte pentru consum ar trebui să colaboreze cu psihologii, sociologii și medicii pentru optimizarea relației producător consumator pe dimensiunea strategică a rezolvării de probleme câștig câștig. 4.4. Managementul imaginii și strategii creative pentru manageri Conceptul de automonitorizare sau monitorizare de sine se definește - În opinia lui P. Iluț (2001, 63-64) - prin măsura În care, În relație cu semenii, indivizii sunt centrați
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
greu și se poate pierde ușor dacă nu sunt Îndeplinite condițiile expuse mai sus. b) Integritatea este sentimentul de siguranță dat de tratarea corectă a clientului, Încrederea În angajamentul etic al unei mărci, respectarea fără echivoc a principiilor stabilite și rezolvarea satisfăcătoare a evenimentelor și problemelor neprevăzute. Integritatea se consolidează când un client simte și Înțelege că a apelat la o companie care nu este doar competentă ci și corectă și cu un puternic simț etic. Pentru realizarea acestor sentimente de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și atitudinile personajului caracterizat. Personajul este cel care participă la acțiunile narate. Personajul poate fi: 1. Principal; 2. Secundarare un rol mai puțin important; 3. Episodicnu apare decat in 1-2 episoade; 4. Figurantsimplu martor. 5. Personajele dinamice se schimbă În timpul rezolvării conflictului central, ori după o confruntare majoră. Ele sunt principale, pentru că au un rol major În rezolvarea conflictului. 6. Personajele statice sunt cele care nu evoluează. 7. Personajele complexe sunt cele contradictorii. 8. Personajele plate sunt opusul celor complexe. Ele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
2. Secundarare un rol mai puțin important; 3. Episodicnu apare decat in 1-2 episoade; 4. Figurantsimplu martor. 5. Personajele dinamice se schimbă În timpul rezolvării conflictului central, ori după o confruntare majoră. Ele sunt principale, pentru că au un rol major În rezolvarea conflictului. 6. Personajele statice sunt cele care nu evoluează. 7. Personajele complexe sunt cele contradictorii. 8. Personajele plate sunt opusul celor complexe. Ele se impun printr-o singură trasatura de caracter. 9. Personajele stereotipe sunt ori au devenit convenționale prin
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
conjugal (Chera Duduca, Dinu Păturică, Andronache Tuzluc), cu implicațiile specifice clasicismului, pe de o parte, dar și momentului social-politic al epocii, pe de alta parte. Dacă acest „triunghi” a devenit o formulă-cadru, atât În operele dramatice, cât și În roman, rezolvările situațiilor evocate sunt diferite, În funcție de momentul dat. Meritul lui Nicolae Filimon constă În modalitățile folosite pentru a Împinge faptele peste ceea ce putea bănui cititorul. Oricum, pe această latură, Vasile Alecsandri deține Întâietatea, mai ales că el face apel la latura
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nu, și așa au beneficiat unii, și el, de anularea datoriilor, o măsură cu iz politic la vremea aceea. Și cum Moromete Își propusese să-și cumpere oi, a Împrumutat iarăși bani din bancă. Tot pe seama timpului pune Moromete și rezolvarea conflictelor din familie, mai precis starea de tensiune permenentă dintre fiii din prima căsnicie, pe de o parte, și mama lor vitregă, pe de altă parte, și ceilalți fii. Familia lui Moromete nu este o familie simplă, ci una confruntată
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
capitulează În fața misterelor, oricât de impenetrabile ar fi, dar Iona este idealul umanității esențializate. Acesta este mesajul autorului, exprimat printrun limbaj comun, prozaic, Într-o formulă lirică și ironică, dar nu mai puțin profund. c. Soluția sinuciderii nu este o rezolvare (s-a spus) a ieșirii din „comedia existenței”, ca la Camus. Dar nu asta Îl preocupă pe eroul lui Marin Sorescu, ci posibilitatea ieșirii din ceva, odată ce te-ai născut. E povestea labirintului absolut, că ieșit dintr-un labirint, intri
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
alt labirint, pentru că existența nu este altceva decât un nesfârșit labirint, din care nu poți ieși decât o singură dată. Moartea e doar un prag simbolic, un nou capăt de drum și un nou sfârșit. Nu asumarea morții contează, ca rezolvare a unui destin. Tragicul vine din curajul confruntării cu destinul, nu din moartea propriu zisă. d. Iona se Întâlnește oarecum cu Prometeu. El Încearcă să vindece zbuciumul planetar printr-un alt leac tămăduitor, cunoașterea de sine, prin forța purificatoare a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a sociologiei a reflectat orientarea societății înseși. Cu excepția programului comunist, cu eșecul lui, și a unor societăți subdezvoltate preocupate să imagineze strategii de lichidare a subdezvoltării (exemplul României antebelice), societatea se afla într-o dinamică rapidă, dar acesta era rezultatul rezolvării problemelor curente, cumularea lor generând o schimbare continuă, însă neproiectată. De-abia cu câteva decenii în urmă sociologia începuse să dezvolte instrumente de schimbare socială punctuală, în slujba actorilor sociali. În anii ’90 s-a conturat o nouă preocupare a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de infrastructură, dezvoltarea unor activități generatoare de venit și de servicii sociale), cît și, în mod special, creșterea capacității de a dezvolta activități colective de soluționare a problemelor (capitalul social). Utilizarea instrumentului finanțării competiționale pe programe nu are ca obiectiv rezolvarea tuturor problemelor sociale, ci de crearea unor exemplarități. Un alt exemplu este Consiliul Național al Finanțării Cercetării din Învățământul Superior. El este bazat pe oferire a unor granturi de cercetare pe bază de competiție. Programul de cercetare este dezvoltat de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
estimată colectiv, dar într-o stare de pasivitate, de îngrijorare. În starea manifestă, problema devine asociată cu voința colectivă de a acționa, este pusă ca problemă de soluționat. Se caută identificarea naturii problemei, se formulează soluții și se acționează pentru rezolvarea respectivei probleme. Centralitate Starea de manifest a unei probleme poate evolua spre centralitate. O problemă socială este centrală în cazul în care colectivitatea o consideră a fi prioritară: îi acordă atenție prioritară, investește resursele instituționale, colective și financiare. În poziția
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
inert al țărănimii, punctele de vedere poporaniste și țărăniste apar mai suple, mai nuanțate. Căci să nu uităm că, așa cum subliniază unii specialiști contemporani, teoreticienii agrarieni au condiționat înfăptuirea idealului lor țărănist de două reforme esențiale: democratizarea vieții publice și rezolvarea problemei țărănești; o contribuție a sociologiei poporaniste la înțelegerea dezvoltării sociale constă în identificarea unor mecanisme sociale ale deteriorării relațiilor și condițiilor de viață ale claselor și indivizilor, cum sunt procesele de înstrăinare care se dezvoltă în cadrul civilizației urbane capitaliste
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
absolut creșterii economice și tehnologice, pledând pentru o creștere economică zero și pentru stoparea inovațiilor tehnologice. Îndeosebi specialiștii din domeniul tehnologiilor criticau Clubul, susținând că acesta nu este conștient de capacitatea inovațiilor tehnologice și științifice de a contribui la însăși rezolvarea problemelor majore ale omenirii. Astfel că Raportul a fost extrem de discutat în sute de conferințe, seminarii, articole de specialitate și inclusiv în mass-media. Cea mai aspră critică generică adusă Raportului insinua că acesta este excesiv de pesimist și mai ales că
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
spre cu totul alte perspective, după cum o dovedesc proiecțiile politico-economice ale viitorului (NIC, 2004). Efectul a fost faptul că tranziția postcomunistă a rămas văduvită de cea mai importantă dintre toate componentele sale - proiectul capitalismului postcomunist. Problema a fost transferată, pentru rezolvare practică, instituțiilor implicate în proces, de la FMI și BIRD la Comisia UE și OECD. Nevoite să dea un răspuns pragmatic unor probleme teoretice fundamentale nesoluționate, aceste instituții au acordat prioritate unor considerente politice - între care „teama de comunism” a jucat
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
calea dezvoltării întregului ansamblu național și, implicit, internațional. Sarcina lichidării sau atenuării unor astfel de dezechilibre este încredințată, printre altele, politicii regionale, care este expresia intervenției statului pentru restabilirea echilibrelor teritoriale, în general, în sprijinul zonelor ce necesită ajutor pentru rezolvarea problemelor lor, în particular. Politica regională este, la origini, un mecanism financiar care realizează în practică principiul solidarității interregionale și al coeziunii economico-sociale. Ea are o finalitate re-distributivă, urmărind o reorientare a fluxurilor de venituri din anumite teritorii către altele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
atribuții în dezvoltarea regională, comunicarea redusă între organismele centrale și regionale, statutul incert al organismelor regionale, implicare redusă a mecanismelor publice și nonpublice la nivel regional - și lista ar putea continua. Probabil că multe dintre aceste disfuncționalități ar dispărea odată cu rezolvarea inconsistențelor legislative dintre cadrul legal al dezvoltării regionale și legile administrației publice locale, al finanțelor publice și locale, al achizițiilor publice și al dezvoltării spațiale. Concluzii Încă de la crearea lor, fondurile structurale, ca principal instrument al politicilor de dezvoltare regională
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dintre acești actori e considerat de români ca deținând rolul principal și care este ponderea acordată celorlalți actori ce ar mai putea interveni? Pentru a operaționaliza acest obiectiv, am făcut apel la patru dimensiuni, și anume: principalul actor implicat în rezolvarea problemelor sociale percepute ca fiind cele mai grave, principalul actor implicat în furnizarea ajutorului pentru cei săraci, gradul de intervenție a statului în anumite sectoare ale furnizării bunăstării și raportul individ/stat în asigurarea bunăstării. În ceea ce privește principalul actor implicat în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
problemelor sociale percepute ca fiind cele mai grave, principalul actor implicat în furnizarea ajutorului pentru cei săraci, gradul de intervenție a statului în anumite sectoare ale furnizării bunăstării și raportul individ/stat în asigurarea bunăstării. În ceea ce privește principalul actor implicat în rezolvarea principalelor probleme sociale, datele analizate relevă o așteptare puternică față de stat din partea cetățenilor intervievați. Datele cuprinse în tabelul 1 arată că populația invocă drept principal responsabil pentru rezolvarea problemelor sociale statul, care ar trebui să acționeze fie prin diferitele sale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și raportul individ/stat în asigurarea bunăstării. În ceea ce privește principalul actor implicat în rezolvarea principalelor probleme sociale, datele analizate relevă o așteptare puternică față de stat din partea cetățenilor intervievați. Datele cuprinse în tabelul 1 arată că populația invocă drept principal responsabil pentru rezolvarea problemelor sociale statul, care ar trebui să acționeze fie prin diferitele sale instituții (Guvern, Parlament, Președinție), fie ca stat în sine, respondenții invocând doar statul, fără alte specificări. Procentele cumulate ale răspunsurilor care invocă drept principal responsabil pentru rezolvarea problemelor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru rezolvarea problemelor sociale statul, care ar trebui să acționeze fie prin diferitele sale instituții (Guvern, Parlament, Președinție), fie ca stat în sine, respondenții invocând doar statul, fără alte specificări. Procentele cumulate ale răspunsurilor care invocă drept principal responsabil pentru rezolvarea problemelor statul sau una dintre instituțiile sale se ridică la 85%, în timp ce ponderea celor ce indică populația ca principal actor este de doar 3,7%. Tabelul 1 - Principalul actor implicat în rezolvarea problemelor sociale (întrebarea se referă la problema socială
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]