4,324 matches
-
ucrainean situat în nord-vestul Mării Negre, este, totodată reședință a regiunii omonime. Populația orașului număra, 1.010.500 de locuitori la 1 august 2015. Este, de asemenea o importantă stațiune turistică. În antichitate, o colonie grecească, "Νικόνιων" - Nikonion, se ridica în împrejurimile orașului actual. Aceasta dispare în secolul IV e.n., odată cu năvălirile gotice și hunice. În perioada evului mediu timpuriu prin teritoriul actual al regiunii au trecut mai multe popoare migratoare: bulgari, maghiari, pecenegi, cumani, tătari și altele. În perioada otomană se
Odesa () [Corola-website/Science/298800_a_300129]
-
este de dimensiuni mari, una dintre cele mai frumoase și mai bine păstrate construcții de acest tip din România. Este așezat pe latura sudică a incintei, având un parter și trei etaje și domină prin înălțimea sa (aproximativ 20 m) împrejurimile (de altfel unul din scopurile construcției a fost și acela de foișor de observație). Primele două etaje sunt prevăzute cu metereze pentru arme de foc iar al treilea, folosit drept clopotniță, are spațiu deschis în toate părțile. Parte din pereții
Mănăstirea Brebu () [Corola-website/Science/298849_a_300178]
-
întâlnite și temperaturi de peste 30 °C. Cea mai ploioasă lună este iulie și cea mai uscată februarie. Cu o temperatură medie de 12,2 °C în mijlocul anului 2011 Heidelbergul a fost cel mai cald loc din Germania în anul 2011.. Împrejurimile au fost locuite încă din cele mai vechi timpuri, urme ale mai multor așezări au fost descoperite în jurul sanctuarelor celtice de pe pe dealul Heiligenberg. În timpul Imperiului Roman, aici a existat un fort și o garnizoană. Heidelberg a fost atestat documentar
Heidelberg () [Corola-website/Science/298853_a_300182]
-
este punctată de numeroase fiorduri, zone în care se află și majoritatea așezărilor. Interiorul insulei, , este o zonă rece și nelocuibilă, cu nisip, munți și câmpii de lavă. Marile orașe sunt capitala Reykjavík, cu orașele înconjurătoare , și , localitatea aflată în împrejurimi, unde se află aeroportul internațional, și orașul din nordul Islandei. Insula Grímsey de pe cercul polar de nord conține cea mai nordică zonă locuită din Islanda. Islanda are trei parcuri naționale: , , și . Țara este considerată un „puternic performer” în protecția mediului
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
În 1648, conform Păcii Westphalice, împaratul german ceda Pomerania Anterioară, inclusiv Stettinul, Regatului Suediei, deși regiunea rămînea formal parte a Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană. După Marele Război Nordic, în 1720, suedezii au fost forțati să cedeze Stettinul cu împrejurimile Regatului Prusiei. Stettinul a rămas parte a Prusiei și după aceea a Germaniei până în 1945. Conform deciziilor Conferinței de la Potsdam din 2 august 1945 orașul a fost cedat Poloniei (în pofida rezistenței lui Winston Churchill care semnala faptul că zona Stettin
Szczecin () [Corola-website/Science/297827_a_299156]
-
acum la Washington. În 2006 a fost locul de desfășurare a Jocurilor Homosexuale datorită sprijinului municipalității, Montreal având cel mai mare cartier homeosexual din America de Nord. Triburi Huron, Algonquin si Iroquis sunt atestate ca ar fi trăit pe această insulă și împrejurimi cu 8 milenii înainte. O fortăreață indigenă, Hochelaga, se afla pe insulă când primul european Jacques Cartier a vizitat-o în 1535. Samuel de Champlain a vizitat-o mai târziu, în 1603, dar francezii nu au colonizat-o până în 1642
Montréal () [Corola-website/Science/297833_a_299162]
-
și "mir" ("pace"), sau mai probabil de la vechiul prenume Sędzimir, inca popular în câteva limbi slave. Sandomierz este numit în ; ; ; ; ; ; . Sandomierz este unul dintre cele mai vechi și importante orașe din punct de vedere istoric din Polonia. Descoperirile arheologice din împrejurimile orașului idică faptul că oamenii au locuit aici încă din Neolitic. Ca oraș, Sandomierzul datează de la începutul Evului Mediu, beneficiind de avantajul excelentei sale locații geografice, la vărsarea Sânului în Vistula, pe traseul unor importante rute comerciale. Prima menționare istorică
Sandomierz () [Corola-website/Science/297842_a_299171]
-
și "Stôłpa", "Słëpia" pentru râu sunt identice. Denumirea pomeraniană a fost preluată de către limba germană ("Stolp") și folosită cu puține modificări (adăugarea secțiunii "in Pommern" pentru a deosebi orașul de alte localității cu același nume) până în 1945, când Słupsk și împrejurimile sale au intrat în componența statului polonez. Numele latin "Stolpe" a apărut în Evul Mediu târziu și este de fapt o adaptare a numelui german. Numele în alte limbi, folosite la ocazii speciale, includ: "Slupskas" în lituaniană și "Slupska" în
Słupsk () [Corola-website/Science/297841_a_299170]
-
încetinită din cauză schimbărilor politice. Apărarea Poloniei a cauzat că Słupsk a devenit orașul periferic iar limită teritorială a "Kreis"-ului a fost și limita Republicii de la Weimar și apoi a Germaniei Naziste. Deși Polonia a cerut acest oraș și împrejurimile sale, Tratatul de la Versailles a descris tocmai frontierele Pomeraniei poloneze. În 1926 NSDAP a ieșit în public în Słupsk, primind mulții susținători. Începutul celui de-Al Doilea Război Mondial a frânat dezvoltarea orașului. În timpul războiului la oraș erau porniți muncitorii
Słupsk () [Corola-website/Science/297841_a_299170]
-
localitățile Miastko, Szczecinek, Poznań, Wrocław din Polonia Sudică. Drumurile regionale 210 și 213 leagă orașele din voievodatul Pomerania cum ar fi Ustka, Bytów, Puck, Hel sau Chojnice. Drumurile locale, care nu au număr, fac legătura dintre municipiu cu satele din împrejurimi. În martie 2008 s-au început lucrările de construire a șoselei de centură, care va avea rolul de a reduce transportul de tranzit prin centrul civic al municipiului. Șoseaua va avea clasa de drumul expres. Aeroportul din Redzikowo, un sat
Słupsk () [Corola-website/Science/297841_a_299170]
-
deasupra nivelului mării doar această a treia căsătorie nu a fost încheiată pentru obținerea unui avantaj politic sau militar în centrul masivului muntos se află lacul omonim majoritatea locuitorilor satului sau angajat la muncă cu ziua la boierii de prin împrejurimi uleiul sintetic este un ulei la care prin sinteză uleiului mineral i se adaugă hidrocarburi artileria archebuzierii și infanteria română au reușit să oprească atacul alte cauze pot fi malnutriția diverse afecțiuni inactivitatea leziuni sau producerea insuficientă ori excesiva a
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
drept reședință personală, Mandela i-a permis de Klerk să-și păstreze reședința prezidențială din Schuur Estate Groote. Păstrându-și casa din Houghton, el a construit de asemenea o casă în satul natal Qunu, unde mergea regulat, plimbându-se prin împrejurimi, întâlnind localnicii și judecând disputele tribale. După ce a suferit un timp îndelungat de infecții respiratorii, Nelson Mandela a murit pe 5 decembrie 2013, la vârsta de 95 de ani. Moartea sa a survenit la ora 20:50 local time (UTC
Nelson Mandela () [Corola-website/Science/297865_a_299194]
-
a forțelor vii", lucrare care va fi imprimată în 1746 dar a cărei versiune definitivă datează din 1749. În 1747 părăsește universitatea înainte de a obține toate gradele, din pricina morții tatălui său. Devine astfel preceptor în familii nobile și burgheze din împrejurimile Königsbergului. În perioada 1747-1750 lucrează în satul Judtschen, foarte aproape de Gumbinnen, unde se ocupă de educația fiului pastorului Andersch. În 1750, în timpul verii, merge în cealaltă extremitate a provinciei, la Osterode, unde își găsește un post de preceptor în familia
Immanuel Kant () [Corola-website/Science/297893_a_299222]
-
silezian”, sau „al Sileziei”) a fost adăugat după 1945 pentru a face distincția față de orașul Oborniki din voievodatul Polonia Mare. Primele urme de prezență umană în regiune provin din kurganele mezolitice caracteristice culturii lusațiene de la începutul epocii bronzului găsite în împrejurimi, precum și din uneltele din mezolitic și topoarele din neolitic. Prima atestare a orașului Oborniki provine dintr-o notă în care se spunea că "Obora" plătește zeciuiala episcopiei Wrocławului în 1305. Cistercienii au locuit lângă oraș, care primise drepturi Magdeburg deși
Oborniki Śląskie () [Corola-website/Science/297933_a_299262]
-
mărindu-și suprafața. Devine un important centru științific și de cercetare după înființarea Universității Maria Curie-Sklodowska. De asemenea, s-a deschis aici și o fabrică de automobile (Fabryka Samochodów Ciężarowych sau FSC). În iulie 1980, muncitorii din Lublin și din împrejurimi (Świdnik) au început prima mare mișcare anticomunistă, care e considerată precursoarea cunoscutei mișcări "Solidaritatea". Mișcarea din iulie a durat două săptămâni și nu s-a soldat cu ciocniri violente, administrația comunistă făcând câteva concesii muncitorilor. Totuși, momentul acesta a putut
Lublin () [Corola-website/Science/297938_a_299267]
-
și se află la încrucișarea unor drumuri naționale și voievodale importante. Alături de orașul Człuchów, deține și rolul de centru economic al părții sud-vestice al voievodatului Pomerania. Chojnice este situat în Districtul Lacurilor Pomeraniene, în partea vestică a Pădurii Tucholei. În împrejurimile orașului se află patru lacuri de mărime semnificativă: Lacul Charzykowskie (13,6 km²), Lacul Karsińskie (6,79 km²), Lacul Ostrowite (2,81 km²) și Lacul Dybrzyk (2,17 km²).În vecinătatea orașului se află Parcul Național Pădurea Tucholei și Parcul
Chojnice () [Corola-website/Science/297949_a_299278]
-
-ului, care le-a ordonat să lucreze ore suplimentare și, prin urmare, i-a salvat de la deportare. Se estimează că aproximativ 15.000 de evrei au fost deportați din Bochnia, cu cel puțin încă 1.800 ucis în oraș și împrejurimile sale. Aproximativ 90 de evrei din Bochnia au supraviețuit războiului, fie în ascunsă, în tabere sau în Uniunea Sovietică. Cei mai mulți dintre ei au emigrat în SUA, Belgia și Israel. În 1944, Regimentul 12 infanterie din Armya Kraiowa a fost înființată
Bochnia () [Corola-website/Science/297952_a_299281]
-
și rezidenții cartierelor așa-zis mai bune, ahtiați după tot ce e nou. Și e foarte posibil ca în ilustrata să încapă și pescarii autentici cu bărcile lor. Orice se poate. Noaptea, această zonă creată artificial moare. La fel ca împrejurimile sale. Porțile sunt încuiate, tramvaiul doarme în depou. Amarul crește pe străzile noastre Specificitatea Marsiliei, o rărițate printre orașele franceze, este populația multiculturală, a cărei mare parte (încă) locuiește chiar în centrul orașului. Rezidenții mai săraci sunt vizibili, formează inima
O carte poștală din Marsilia - fragmente* () [Corola-website/Science/296108_a_297437]
-
valone, ca opus față de regiunile flamande din Țările-de-Jos, consacră cuvântul "valon" pentru a desemna oamenii "Văilor". De asemenea, puțin mai târziu, limba vorbită este resimțită de-a binelea ca diferită de franceza centrală și de alte variațiuni ale oilienelor din împrejurimi, ceea ce duce la părăsirea cuvântului "roman" în înțeles vag, pentru întrebuințarea cuvântului "valon", a cărui extensie lingvistică se suprapune cu înțelesul etnic și politic. De asemenea, aceasta este vremea când franceza ajunge sa înlocuiască latina în toate domeniile (conform Edictului
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
pinten. Ulterior, la poalele muntelului s-a dezvoltat o localitate. Orașul român se întindea pe teritoriul a ceea ce astăzi reprezintă străzile "Rue de la Croix", "Rue du Collège", "Rue de l'Ange" și "Rue des Brassiers" și avea și un târg. Împrejurimile orașului erau și ele locuite, săpăturile arheologice descoperind cimitire la Saint-Servais, Jambes și în cartierele "La Plante" și "Grands-Malades". La un moment dat orașul a luat foc, în timpul Imperiului Român de Apus. Monedele descoperite ne arată că Namur a rămas
Namur () [Corola-website/Science/298450_a_299779]
-
Yeboujhe și Sfanțul Albaniu. În 1289 există o țesătorie și o moară. În aceeași epoca a început exploatarea carierelor de piatră și prelucrarea calcarului. În secolele al XIV-lea și al XV-lea apar mine de plumb și huila în împrejurimi. În secolul al XIX-lea, orașul redevine un centru comercial. În 1850 se înființează o sucursală a unei sticlarii, iar alta sucursală la Jambes, apoi în 1867 el va avea o sticlărie proprie, Zoude, care în 1896 va angaja 1014
Namur () [Corola-website/Science/298450_a_299779]
-
arhiducele Albert în 1605, este mai întâi rău primit de călugări. Dar a reușit să se impună și să introducă, în mod progresiv, o reîntoarcere la practicile religioase firești. Și-a obținut stima călugărilor și apropierea abației de poporul din împrejurimi. Noua reputație a Abației Orval atrage: în timpul abațiatului său (din 1605 până în 1728) numărul călugărilor a crescut în mod sensibil. La câțiva ani după moartea lui Montgaillard, la apogeul Războiului de Treizeci de Ani, la 2 august 1637, abația a
Abația Orval () [Corola-website/Science/298509_a_299838]
-
de desprindere a blocurilor de calcar și de avansare în masiv. Din carieră a fost transportată la biserica din satul învecinat Cheia o coloană înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei
Castrul roman Potaissa () [Corola-website/Science/306992_a_308321]
-
castru se poate ajunge cu mașina pe două drumuri de access: pe lângă Colegiul Național Mihai Viteazul și dinspre DN1, pe strada Romană. Pentru construcțiile din castru și din colonia Potaissa romanii au folosit rocile extrase din mai multe cariere din împrejurimi (Săndulești, zona Cheile Turzii, Podeni). S-a extras mai ales calcar mezozoic (din zona Săndulești), ofiolite și tufuri ofiolitice (din zona Cheile Turzii), precum și gresii calcaroase terțiare. Blocurile fasonate și unele elemente arhitectonice se ciopleau din gresie calcaroasă terțiară, din
Castrul roman Potaissa () [Corola-website/Science/306992_a_308321]
-
fi o limbă indo-europeană sau o ramură foarte diferită a limbii grecești nord-vestice, ori încă un dialect major al limbii grecești vechi. Majoritatea sub-grupurilor de dialecte enumerate mai sus aveau subdiviziuni, în general echivalente cu un oraș-stat și teritoriile din împrejurimi, sau o insulă. Dialectul doric avea câteva subdiviziuni, anume doricul insular (inclusiv doricul cretan), doricul Peloponesului de Sud (inclusiv dialectul laconian, al Spartei), și doricul Peloponesului de Nord (inclusiv dialectul corinthian). Faimosul dialect lesbian era membru al sub-grupului Egeean/Eolic
Limba greacă veche () [Corola-website/Science/307052_a_308381]