4,115 matches
-
aleg în fața acestui om sfânt lucrul care mă va face să trăiesc. Ce mai aștept, așadar? Ei bine, am să aleg pentru tot restul vieții mele să trăiesc. Am să vreau de-acum numai să trăiesc, fără ca, ademenit de cine știe ce înșelătoare și vremelnice nefericiri, să tânjesc după sinucideri și stări providențiale care mai de care mai maiestuoase. Am să aleg lumina albă în locul celei negre, am să aleg să trăiesc asemeni și împreună cu toți ceilalți oameni ai mei, fără încăperi dubioase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
cale-ntoarsă, ajungând cu eforturi supraomenești înapoi de unde plecase, iar peste câteva luni a primit o scrisoare de la prietenul său, care-i scria că în acea zi, la doi metri de casă, descoperise niște urme de schiuri, așa-i deci ceața, înșelătoare și periculoasă. Pe-atunci vocea tatei era răgușită de-atâta fumat și nopți pierdute, dar ceața i-o învăluise, făcând-o să pară aproape catifelată, de parcă nici n-ar fi fost vocea lui, și eu îl țineam de mână și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
dorința de a mă vedea te-a adus încoace, aș vrea să-ți arăt până și sufletul meu. Îmi voi ridica viziera ca să-ți satisfac curiozitatea; dar după aceea nădăjduiesc că vei încerca să vezi dacă aparențele sunt sau nu înșelătoare.’’ Haide, arată-te, zise sarazinul,dorința mea este să te văd și să te cunosc mai întâi. Uitându-se la Mandricardo, Roland a observat cu mirare că nu avea sabie la brâu. Și ce armă îți convine, zise el, dacă
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
înțeleg același lucru la care se referă americanii când spun că știu să joace tenis. Americanii vor să spună că ei știu să joace tenis. Nici în epoca mea de glorie nu am depășit stadiul de amator. O anumită nesiguranță înșelătoare a picioarelor mele m-a ajutat uneori să-mi croiesc drumul spre victorie asupra unor adversari cu mult mai talentați. Dar, în general, pe teren sunt un zero barat. Fielding a fost bun. A fost bun în adevăratul sens al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
îmi era sfâșiată de la maxilar până la ochi. Orice mi se putea întâmpla acolo. Am auzit scrâșnetul cartilajului când am închis gura. Aud zornăitul țesuturilor când întorc capul. Un căscat ar fi o idee proastă. O, chiar foarte proastă. Maxilarul e înșelător de tare la pipăit - cel puțin deocamdată - deși pare să fie altul, cu totul alta. Îmi va trebui o vreme să scap de durerea provocată de această rană. Dar și de cealaltă rană, cuibărită în suflet. — Înțeleg, spuse el, vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
șapte pe al lui... Pionii noștri s-au întâlnit față-n față, escortați de regi. Tura lui alerga pe spații largi, se apropia și fugea din nou. Calul meu și-a păstrat poziția. Era blocaj, diversiune, barieră: toate aceste mutări înșelătoare se pare că i-au deschis un câmp rege-tură. Ceasul ticăia. M-am aventurat chiar cu calul meu, producând o breșă inofensivă între tura și pionul lui. — Splendid, spuse el, și făcu o mutare de expectativă cu regele. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
pistoalele. Andante-furioso. Muzica se găsea în pragul unei revoluții! Fader privea în tavan, iar noi ne continuam războiul. De profesori nu mai ascultam de mult. Eram prinși până peste cap; ne dezacordam unii altora instrumentele, ne ascundeam știmele, fiecare lăuda înșelător pe ceilalți doi. Ne trânteam capacele pianelor peste mâini. Într-o după-amiază, Mezinul mi-a spart capul c-un diapazon. Eu i-am turtit fața cu metronomul. Mijlociul s-a jurat că, dacă-l mai șicanăm, ne va strânge de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
bătu la ușa prietenei sale cu sacul încărcat de veștile ce o împovăraseră în ultimele zile. îi povesti Inei câtă durere îi pricinuise lipsa ei de maturitate, cum putuse să se iluzioneze în privința lui Marcel, și cât pot fi de înșelătoare aparențele. O fată care n-a știut până la douăzeci de ani decât drumul de acasă până la școală și de la școală până acasă, e pândită adesea de atâtea capcane!... Dacă ar fi fost mai versată, ar fi intuit că Marcel are
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
o vântoasă îi încuraja vizibil intențiile. Dar cum și lucrurile imprevizibile au un hotar al lor, ca un intermezzo, apăru o perioadă de acalmie. Natura, prin virtuțile ei, ne poate păcăli în orice clipă. Alex se gândi că vremea e înșelătoare, întocmai ca unele femei. Un glas venit parcă din sfere necunoscute în repeta un nume bine cunoscut lui: Olga! Olga! Olga! Și ca o confirmare imediată, privi pe fereastră cum fuioarele unor nori negri se torceau pe cer, din ce în ce mai amenințători
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
de ucenici și astfel societatea se modifică, crește progresiv, sintagmatic și paradigmatic, redându-i omului verticalitatea, caracterul, sensul din zicala germană “ein Man ein Wort” = capital sigur în relațiile investiționale ale oricui. E o aserțiune faptul că nu vorbăria gonflantă, înșelătoare, cațavencă, orgolioasă, în general cretină, deșartă ca cea mai sufocantă deșertăciune, ca cea mai diluantă ideatic sursă și la îndemână politicianismului, poate convinge pe termen lung pe un om de bună credință, pe un intelectual care prin mediul său livresc
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
țărani, ghicitori sau în piese de teatru moralizatoare. Consacrat ca cel mai popular poem satiric al epocii, cartea este însoțită de gravuri sugestive realizate în cea mai mare parte de Dürer. În Criticón, Baltazar Gracian descrie lumea ca o fațadă înșelătoare unde nu găsești decât minciună: “Toate merg pe dos (...), virtutea este prigonită, viciul, ridicat în slăvi, adevărul mut, minciuna cu trei limbi (...). Animalele se poartă ca oamenii, iar oamenii ca animalele, tinerii plâng iar babele râd; leii boncăluiesc, iar cerbii
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
predat acestei lumi.” Absurdul devine simptomatic pentru sentimentul mal du siècle, simptom evident al unei crize. Acestă criză se manifestă ca o dezordine sau ca o spargere a ordinii existente. Noua artă urmărește să distrugă raționalitatea lumii, ca și conexiunile înșelătoare făcute de simțurile noastre. Scriitorii sondează “teritoriile” interioare, dorind să exploreze o lume nouă pe care o găsesc mai degrabă misterioasă decât terifiantă și amenințătoare. Artiștii suprarealiști nu pot fi aduși la un numitor comun, fiecare având propriile forme de
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
trimise pe cineva să-l cheme pe Gajus din camerele lui. Veni repede și o găsi șezând singură într-o încăpere mică, somptuoasă, unde el nu mai intrase niciodată. Pereții erau acoperiți în întregime de fresce, într-o perspectivă aeriană, înșelătoare, cu imagini luminoase de porticuri, scări și fântâni. Antonia scria; purta una dintre tunicile simple, prețioase, țesute la Pelusium; pe degete și la încheieturi avea bijuteriile din vremea singurei sale căsătorii și a lungii văduvii. La mâneci și pe margini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
uitat dincolo de buricul meu plin de cicatrice la despicătura dintre fesele ei, la fel de imaculate ca ale unei păpuși. I-am ținut sânii în mâini, cutia ei toracică făcându-mi ceasul de la mână să-mi zdrobească antebrațul. Postura ei pasivă era înșelătoare; dintr-o lungă experiență, știam că acesta era preludiul unei fantezii erotice, o lentă și circulară cercetare a unei proaspete prade sexuale. - Dacă fac și eu ce vrea el? Nu. Dar e dificil să știi unde e centrul personalității sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
de luptă al omului care a pronat regicidul, care a stigmatizat parlamentul, briganzii finanței, armata, imperialismul, clerul, dumnezeul, religia Mussolini”. Personalizarea fascismului implică... depolitizarea („adevăratul Mussolini - cel care a creiat acest spirit mussolinian - era ignorat, fiind prea ascuns îndărătul aparențelor înșelătoare ale politicei”), avînd drept corelativ estetizarea „aurei” personajului: „Nimic nu e mai romanesque și mai tragic ca evoluția acestui bărbat cu privire de hipnotizator, a acestui institutor, zidar, ziarist devenit dictator al poporului celui mai capricios și mai pasionat”. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
la Mircea!,, însă nu putea să-și amintească profesorii care l-au necăjit fugitiv ci numai de acele clipe, ore minunate și de neuitat ce le-a petrecut împreună cu dascălii și colegii iubiți. Lumea își schimba în permanență culorile, unduirile înșelătoare ale vremurilor, în zgomotul fascinant al apelor doar silueta masivă de pe mal, a liceului Mircea, rămâne neclintită! - Un sfârșit O zi Sfârșitul lui iulie pe autostrada București- Pitești, Kilometrul 84. Era vară toridă în emisfera nordică a planetei însă o
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
Ieri, soarele topise mai toată zăpada din pădure; apa șiroindă acaparase fiecare colțișor și trebuia să fii permanent cu ochii în patru ca să sesizezi care porțiune inundată putea fi străbătută cu piciorul și care, prea adîncă, nu. E atît de înșelătoare apa rezultată din topirea nămeților! Mîloasă și curgînd în șuvoaie repezi, poate doborî cu ușurință un animal mai plăpînd. Chiar și unul puternic poate avea probleme, dacă nimerește în mijlocul unui torent adînc. Acolo n-ai cum să înoți; apa adună
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
adevărat (nefiind decât un vis), dacă totalitatea adevărurilor raționale este falsă (cel Viclean înșelându-mă atunci când îmi închipui că doi plus trei fac cinci sau că "pentru ca să cuget, trebuie negreșit să exist"), este numai pentru că viziunea, orice viziune imaginabilă, este înșelătoare, atât cea mai clară, cât și cea care rămâne confuză. Evidența aparent cea mai de netăgăduit de pildă cea a cogito-ului nu se poate sustrage unei îndoieli care afectează evidența ca atare. Însă dacă viziunea este în ea însăși înșelătoare
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
înșelătoare, atât cea mai clară, cât și cea care rămâne confuză. Evidența aparent cea mai de netăgăduit de pildă cea a cogito-ului nu se poate sustrage unei îndoieli care afectează evidența ca atare. Însă dacă viziunea este în ea însăși înșelătoare, dacă mediul de vizibilitate în care orice lucru devine vizibil nu este astfel, nu este unul care face să apară sau face să se vadă, ci unul care induce în eroare, care disimulează și înșeală, dacă acea condiție transcendentală a
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
cupă plină cu florini de aur, lui Dante nu Îi scăpase străfulgerarea de lăcomie care Îi măturase fața cu o lumină sinistră. Refuza banii ca să obțină mult mai mulți În continuare. Poetului nu-i erau pe plac nici secretarii cei Înșelători, curteni precum inchizitorul Noffo Dei, care se Înrolaseră de partea lui, asmuțiți de Îndată pe străzile Florenței, În căutare de nu se știa prea bine ce anume. Dar mai ales nu Îi erau pe plac cele două duzini de mercenari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
sigur de asta. E confuz, orbit de perversa lui credință În rațiune. Se văd bine amprentele maeștrilor de la Facultatea de Arte. — A fost și el la Paris? Dar trebuie că era abia un copil... — Diabolica lor lecție, cu mesajul ei Înșelător, a secerat infinite victime. Iar În omul nostru această lecție s-a tradus În nebuneasca Încredințare că rațiunea omenească ar putea pătrunde toate secretele naturii și a faptelor omenești. Tocmai de aceea, acum, e pierdut Într-un labirint, fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
lui, nu e totul omniprezent? Chiar și Lucifer, În timp ce e pierdut În iad, nu continuă oare să Își Încânte urechea cu dulcile note ale lirei, pe care varsă mierea cântării? Nu este oare timpul o iluzie penibilă a noastră? Simțurile Înșelătoare nu sunt oare temnicerii noștri? Înger din cer sau diavol din măruntaiele pământului, Antilia e Învăluită În strălucirea ei... — Pentru că cele de sus sunt cum sunt cele de jos, murmură Cecco d’Ascoli. În cavernele cerurilor explodează aceeași flacără care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
amăruie; E fierbinte-așa c-o las. Liniștea spre ceruri suie Sfâșiată de-al meu glas. Și ecoul din privirea-mi Tristă, goală,’nsingurată, Se izbește de-al meau suflet Și mă doare înc-o dată. Suflet rătăcit în ceața Vobelor înșelătoare, Pustiită-ți este viața, De-nfloriri triste, amare! Pe-o tristă piatră de hotar ... Pe-argintul unui colț de stea, într-un balans cam... inegal, Stau față-n față, viața mea Cu ne-mplintu-i ideal. într-un pariu fără de minte Și-
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
formă și activitate, găsesc acest argument greu de înțeles, de obicei. Dar, așa cum pune problema Lao Zi, până și un copil reușește să înțeleagă, deoarece Lao Zi își modelează raționamentele pe baza observațiilor simple, imbatabile, și nu a argumentelor abstracte, înșelătoare. Observarea obiectivă a naturii a fost dintotdeauna metoda principală de descoperire în tao și acest tip de observație ne arată în mod clar că tabloul complet trebuie să cuprindă întotdeauna „lucrurile care nu există” alături de cele „care există” și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
decomandate, dulapuri În perete. Nu ne plângem. Era să uit balconul. Avem și balcon. Grațian fuma În picioare. Scutura scrumul Într-o cutie de tablă, fostă conservă de pește. Se Îngrășase. Barba sură, părul mai rar. Doar zâmbetul era același, Înșelător ca o savană, adăpostind cu egală generozitate gheara leului și glezna antilopei. Cu slujba cum o duci? Mă descurc. Fac filmulețe publicitare și reportaje la televiziunea locală. Scenarist, regizor și operator. Regizor, carevasăzică. Visul tău... Așa mi se și spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]