13,635 matches
-
numeroase colecții de documente, cronici. Colaborează, de asemenea, cu articole de lingvistică și filologie la revista „Universu” (1848). Membru în Asociația Literară a României (1845), L. a participat direct și cu un rol de frunte la mișcarea revoluționară de la 1848, îndeosebi în Transilvania, unde a fost unul dintre conducători. S-a implicat în redactarea programului revoluționarilor români ardeleni, pe care l-a citit el însuși la adunarea de la Blaj, și a făcut parte din delegația care a prezentat revendicările românilor în fața
LAURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287756_a_289085]
-
Halm - Fiul pădurilor, iar împreună cu Grigore Ventura - piesa Sappho de Franz Grillparzer. În comediile sale, Șarpele casei, În timpul alegerilor, În flagrant delict ș.a., L. vizează năravurile politice, manevrele electorale, complicațiile dubioase din viața conjugală. Urmărit de patosul și grandilocvența personajelor, îndeosebi tragice, pe care le întruchipa pe scenă (Nero, Lear, Othello, Karl Moor), el are ambiția de a compune drame și tragedii. Mai puțin preocupat de adevărul istoric și chiar de verosimilitatea celor înfățișate, mizează pe efecte menite să impresioneze și
LEONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287779_a_289108]
-
ideile, fenomenele și personalitățile mai însemnate, care întruchipează ipostaze specifice și valori proprii acestei arii de cultură. Acoperind contribuția științelor pozitive și domeniile umaniste, comentariul îmbină analiza cu privirea de sinteză, fără să avanseze spectaculoase răsturnări de viziune, dar insistând îndeosebi pe reliefurile imaginii. Abordând aceeași problematică, integrator și complementar, alte cărți vor spori densitatea informațiilor. Numeroase lucrări concepute în scopuri didactice și mai cu seamă traducerile întregesc activitatea italienistului. SCRIERI: Țările Române și Italia până la 1600 (în colaborare cu N.
LAZARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287760_a_289089]
-
aseptice uneori, să fie contaminate de stările lumești. Înzestrarea analitică îi permite o valorificare superioară pe terenul criticii literare, L. dovedindu-și aptitudinile în comentarii ample la autori ca George Bacovia, Jean Bart, Liviu Rebreanu sau Mircea Ivănescu. Se remarcă îndeosebi studiile, fertile polemic, despre Alexandru Ivasiuc (1986) și despre Hortensia Papadat-Bengescu, postfață la o ediție din 1988. Interpretul răstoarnă imaginea critică a anilor ’70, mutând accentul pe latura analitică, iar nu pe cea socială a romanelor lui Ivasiuc, și propune
LEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287770_a_289099]
-
în „capul de serie al nuvelei istorice românești”, capodopera Alexandru Lăpușneanul. Monografia oferă o informație vastă, de la documente de arhivă la receptarea scrierilor lui Negruzzi, informație analizată riguros, prelucrată eficient și integrată într-o sinteză interpretativă de referință. Experiența publicistică, îndeosebi cea a cronicarului literar, i-a înlesnit lui L. apropierea profitabilă de literatura actuală, în prim-plan situându-se proza românească postbelică, domeniu căruia i-a consacrat două volume intitulate generic Prozatori contemporani (1984, 1989). Cel dintâi se referă la
LEONTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287780_a_289109]
-
Publică numeroase articole în „Romanoslavica” și în alte reviste de profil, tratând cel mai adesea probleme de slavistică, dar și de istorie a literaturii române vechi ori, spre exemplu, creația poetică a lui Tadeu Hâjdeu. A tradus din clasicii polonezi, îndeosebi proză, semnând și Elena Lintz. În 1974 a fost distinsă cu insigna Meritul Cultural Polonez. Traduceri: Iaroslaw Iuraszkievicz, Fuga lui Felek Okon, pref. trad., București, 1959; Nuvele clasice polone, București, 1963 (în colaborare); Stefan Z.eromski, Ecourile pădurii, pref. trad
LINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287821_a_289150]
-
Romanul furnicei, adresat tineretului întru demonstrarea complementarității modurilor de viață simbolizate prin greiere și furnică, e artificios și conține multe prolixități. Segmente pur literare, adesea veritabile nuvele și povestiri, sunt cuprinse în numeroasele scrieri de edificare morală și religioasă, destinate îndeosebi sătenilor. Ceea ce le distinge e profunda credință a scriitorului, precum și o veritabilă conștiință de misionar. Acesteia i se datorează și cele mai multe dintre tălmăcirile efectuate de L.-M. SCRIERI: Petre Liciu, Focșani, 1914; Zile de campanie, București, 1915; Povestirile lui Spulber
LASCAROV-MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287749_a_289078]
-
Bălică, Miodrag Miloș, Slavco Almăjan, Felicia Marina, Costa Toader, Petre Cârdu, Pavel Gătăianțu, Nicu Ciobanu ș.a. Importantă este prezența scriitorilor din România, de la cei clasici (Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici) la cei moderni (Sadoveanu, Rebreanu, Goga, Eftimiu, Pillat, Barbu, Blaga) și, îndeosebi, la cei contemporani (G. Călinescu, Gellu Naum, Zaharia Stancu, Geo Bogza, Cezar Baltag, Nichita Stănescu, Marin Preda, Ioan Alexandru, D.R. Popescu, Leonid Dimov, Nicolae Breban, Ștefan Bănulescu, Ana Blandiana, Dumitru Țepeneag, Anghel Dumbrăveanu, Ștefan Aug. Doinaș). Nu este neglijată nici
LIBERTATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287799_a_289128]
-
fiind cele alcătuite de S. Fl. Marian, C. Rădulescu-Codin, Dumitru Furtună, Simion T. Kirileanu. Intrată în circuitul literaturii culte odată cu scrierile lui Varlaam, Dosoftei, Miron Costin, Ion Neculce, l. a cunoscut o valorificare deosebită la scriitorii secolului al XIX-lea, îndeosebi la Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu și George Coșbuc. Într-o prelucrare modernă, în care capătă valori simbolice noi, ea se regăsește în operele lui Gala Galaction, Ion Pillat, Lucian Blaga, V. Voiculescu, Mihail Sadoveanu ș.a. Surse: S. Fl. Marian, Ornitologia
LEGENDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
De ce „Limes”?, afirmă că revista dorește să reflecte înainte de toate realitățile social-culturale ale Sălajului dinspre trecut spre actualitate. În vederea acestui scop sunt deschise numeroase rubrici: „Historia”, „Ethnos”, „Literatură”, „Confluențe”, „Poesis”, „Philobiblon”, „Patrimoniu cultural”, „Literatură universală”, „Semnal”, „Caleidoscop”. L. va include îndeosebi articole despre trecutul istoric și oamenii importanți ai locului, inițiind chiar un fel de dicționar de personalități sălăjene. Se publică materiale de istorie literară (Mircea Popa, Din corespondența politică a lui Octavian Goga), sunt prezentate cărți și tablouri de patrimoniu
LIMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287816_a_289145]
-
lui Mihai Viteazul, 1901, Istoria lui Ștefan cel Mare, 1904 ș.a.). Sintezele generale, detaliate sau succinte, savante sau de popularizare, alternează cu sinteze parțiale, având drept obiect mai ales istoria unor ținuturi românești, a unor zone ale continentului (Peninsula Balcanică îndeosebi), a unor instituții și ramuri de activitate (Biserica, armata, școala, justiția), a creației culturale (artele plastice, muzica, presa). Lui I. i se datorează prima istorie completă a literaturii române. Are și lucrări de teoria istoriei, precum Generalități cu privire la studiile istorice
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
valoarea operei propriu-zis literare a lui I., aceasta este mai mult de ordin documentar. Versurile conservă un limbaj poetic vetust și cultivă discursivitatea abstractă, nu fără punctări de tip aforistic și expresii în genere vrednice de reținut, unele memorabile. Scriind îndeosebi drame istorice sau de inspirație mitologică și biblică, dar și câteva comedii și prelucrări de epos folcloric, I. este autorul a treizeci și șapte de piese de teatru destul de firave, inegale. Chiar cele mai izbutite rezistă doar prin unele situații
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
în „Revista Fundațiilor Regale” îi aduc un început de notorietate, pe care o consolidează volumele Cuvintele s-au scuturat peste file (1937) și Curcubeu peste țară (1937; Premiul Societății Scriitorilor Români). „Gândirea”, „Gând românesc”, din nou „Revista Fundațiilor Regale” și îndeosebi „Convorbiri literare” îi deschid coloanele. Mobilizat, învățătorul-poet participă la prima fază a celui de-al doilea război mondial, experiență ce transpare în plachetele Cartea stihurilor (1942) și Carte de cruciat (1943). Scrie frecvent la „Bucovina”, „Bucovina literară”, „Revista Bucovinei”, „Credința
LIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
Aurel Chirescu, Vlaicu Bârna, Simion Stolnicu, Cicerone Theodorescu, Eugen Jebeleanu, Al. Raicu, Mircea Pavelescu, Const. Salcia, Coca Farago, Theodor Scarlat, Ovid Caledoniu, Virgil Carianopol, Al. T. Stamatiad - o constelație destul de diversă ca proveniență și exprimare estetică. Proză (fragmente de roman îndeosebi) oferă Ștefan Anton Cosma, Isaiia Răcăciuni (Mâl), Scarlat Callimachi (Învierea lui Iuda), Anton Holban (Ioana), Anișoara Odeanu, G.M. Vlădescu, Matei Alexandrescu. Interesantă este preocuparea revistei pentru soarta poeziei. După ce Mihail Ilovici anunță Falimentul trecutei generații, revista deschide în numărul 12-13
LITERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287835_a_289164]
-
obiceiurilor legate de căsătorie, a fenomenului „vecinătății”, a schimbului de bunuri și servicii în cadrul familiei lărgite, a raporturilor intergeneraționale. Iar uneori poate pătrunde și în intimitatea vieții de familie (chiar dacă nu la toate particularitățile ei, cum ar fi raporturile erotico-sexuale), îndeosebi prin strategia „statului în gazdă” (vezi și Stahl, 1974), așa cum a procedat și profesoara americană G. Kligman (1998) în realizarea unei foarte complexe și moderne monografii despre un sat maramureșean. De altfel, cercetarea de teren (field research), finalizată în notițe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
netransparent este și faptul că cheltuielile materiale ale întreținerii acestor copii sunt destul de mici în condițiile în care vecinele (sau rudele) se suplinesc între ele în îngrijirea celor asistați, mai ales în perioadele de maximă activitate agricolă. Fenomenul este frecvent îndeosebi când copiii sunt cu deficiențe fizice și mentale, dar în atare situații câștigurile sunt și mai mari. 2.5.2. Principiul complementarității și suprapunerii perspectivelor. Analiza multiperspectivalătc "2.5.2. Principiul complementaritĂȚii și suprapunerii perspectivelor. Analiza multiperspectivală" După cum am lăsat
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
podiș înalt din India este de înțeles prin combinația: mai puține femei, valoarea forței de muncă masculine, păstrarea integrității gospodăriei și pământului. Relațiile dintre factorii mai sus menționați sunt mult mai complexe, iar în schema globală a explicării monogamiei și îndeosebi a poligamiei trebuie introduse și alte variabile. Se incriminează, de exemplu, ca factor explicativ tabuul sexual postnatal (postpartum sex taboo). În unele societăți, cuplului nu îi este permis să aibă relații sexuale cel puțin un an de la nașterea copilului. La
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
hărțuirea sexuală induce victimelor depresie, anxietate, umilință, nervozitate și furie (Paludi, 1990). Contextul domestic poate compensa aceste stări, dar este și marcat negativ de ele. Investigațiile întreprinse de noi arată că femeile din România nu dezvăluie decât rar familiei, și îndeosebi soțului, experiențele de hărțuire la locul de muncă, fiind în joc frica de gelozie și de culpabilizare. 6.2.2. Organizarea bugetului familialtc "6.2.2. Organizarea bugetului familial" Analiza bugetelor (bănești) ale familiilor i-a preocupat intens pe analiștii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
strategiile actorilor individuali. G. Levinger (1979) oferă un model explicativ al disrupției conjugale cu trei dimensiuni: atractivitatea maritală, alternativele existente și barierele ce împiedică disoluția. Indivizii iau decizii în funcție de recompensele și costurile percepute. Se includ factori de natură economică și îndeosebi psihosocială (constrângerile religioase, presiunea rudelor, satisfacții atitudinale și simbolice). Asumpția centrală a teoriei lui G. Becker (1991) este că, prin căsătorie, indivizii încearcă să maximizeze valoarea bunurilor și a comodităților pe timpul vieții ce urmează, să obțină beneficii, fie direct economico-materiale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
este ridicat, a crescut durata medie de viață și diferența de vârstă la căsătorie. Apoi, tinerii se căsătoresc la o vârstă mai avansată, astfel încât o perioadă de timp după terminarea școlii ei se gospodăresc singuri. Tot mai multe persoane, și îndeosebi femeile, preferă însă să nu se căsătorească niciodată. Stilul de viață de persoană tânără singură este destul de răspândit acum în Occident. Acest stil reflectă creșterea independenței economice și socioculturale a femeii, ceea ce îi asigură securitate și în afara mariajului. Pe de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
efectuate de A. Pitrou (1977) evidențiază că, la clasa mijlocie franceză, ajutorul din partea părinților soției este mai degrabă de ordinul asistenței materiale (gospodărie, copii etc.), în timp ce ajutorul părinților soțului este precumpănitor financiar. Când este vorba de ajutorarea părinților, femeile sunt îndeosebi acelea care oferă servicii, vizite, asistență gospodărească și afectivă, în vreme ce bărbații asigură, eventual, ajutor financiar. Cercetări din SUA arată că numai 10% dintre tați, comparativ cu 19% dintre mame sunt implicați în schimburile familiale dintre generații; femeile dau mai mult
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai mult timp cu el?”. În legătură cu tipurile de întrebări și în psihoterapie se face distincția între întrebări închise și întrebări deschise, acestora din urmă alocându-li-se un spațiu mult mai întins în economia discursului terapeutic. Întrebările închise se utilizează îndeosebi ca întrebări retorice. De asemenea, atât ca întrebări de informație, cât și ca întrebări ce pretind schimbarea, ele pot fi directe - care implică din partea subiectului transparența clară a scopului - și indirecte, când acest lucru nu se întâmplă (vezi 2.2
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
la Craiova, lunar, sub direcția lui Traian Demetrescu și a lui Grigore D. Pencioiu, de la 15 martie 1888 până la 15 martie 1890 și între 1 mai și 15 iulie 1892, ca supliment literar al ziarului „Economistul”. Revista își datorează existența îndeosebi eforturilor și colaborărilor lui Traian Demetrescu, prezent în fiecare număr. Din numeroasele sale versuri publicate aici, Clavirul și Simfonie de toamnă aduc, odată cu proiecția stărilor eului în peisajul simbolic, accente care îl anunță pe G. Bacovia. Prin aceste note de
REVISTA OLTEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289244_a_290573]
-
tip macedonskian, urmată de Crinii și de Copacii, un poem de explicită filiație bacoviană, Bujorii albi, un rondel macedonskian, precum și de o Elegie dedicată lui Horia Roman. Poezie de factură simbolistă scriu Horia Roman, Ion Călifar, Alfred Moșoiu, poeme clasice (îndeosebi pasteluri) - C. Fântâneru, Al. Popescu, Mihail Steriade, iar poezie tradiționalistă - C.I. Vâlceanu, Atanasie Nuși, Radu Gyr. Mai colaborează cu versuri Vasile Militaru, Neagu Rădulescu, care debutează aici, Ion Manolescu, Ștefan Stănescu, Radu Moșoiu, Mircea Grigorescu. Paginile epice vin de la Eugen
REVISTA LITERARA A LICEULUI „SF. SAVA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289225_a_290554]
-
strofa următoare, și imagini de o noutate reală, deloc ostentativă. Poetul de șaptesprezece ani nu compune fără modele, dar acestea sunt dintre cele mai bune: Lucian Blaga, Tudor Arghezi, G. Bacovia, Adrian Maniu. Un model e și St. O. Iosif, îndeosebi în latura prozodică. Principiul poetic ce structurează lirica lui R. ar putea fi numit obiectivitate, de vreme ce, undeva, în volumul Mișcarea de revoluție (1985), e omagiat „poemul obiect”, menit să servească „doar pentru privit”. În covârșitoarea lor majoritate, poeziile solicită în
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]