7,853 matches
-
13; Dilema Veche, nr. 41 (22-28 octombrie 2004), p. 13. „Îngerul Silezian”, în Archaeus. Studies in History of Religions, vol. 8 (2004), nr. 1-4, pp. 433-436. „Pentru buna folosire a maladiilor istorice”, Convorbiri literare, vol. 139 (2005), nr. 1 & 2. „Țiganii, Biserica și Statul”, Idei în dialog, vol. 2 (martie 2005), pp. 21-23. „Despărțirea apelor: Biserica și Securitatea” preia texte publicate în revista 22, nr. 862 (15 septembrie - 21 septembrie 2006); nr. 918 (17 octombrie - 23 octombrie 2007) și din Cotidianul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
glasul patriei 42 Ecouri balcanice 45 Tineretul ortodox 48 Absența reperelor 48 Conferințele duhovnicești 50 Criza parohiei și tentația pietistă 51 Simțul răspunderii 54 Studiu și liturghie 58 Mărturisirea în „vremuri sărace” 60 Nu reproșuri, ci deziderate 62 Epilog 63 Țiganii, Biserica și statul 65 Recensământul 65 Apropieri stilistice 67 Puțină istorie europeană 69 Inter nos 71 Ortodoxia și datoria răscumpărării 74 Urgența integrării 78 Reforma învățământului teologic 80 Principiile teologice ale educației 80 Condiții de viață 81 Maestru și discipol
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
stabilă sau în schimbare? Răspunsul este afirmativ dacă avem în vedere că în România trăiesc astăzi, pe lângă români, dar împreună cu ei: albanezi, armeni, bulgari, cehi, croați, evrei, germani, greci, italieni, macedoneni slavi, maghiari, polonezi, ruși lipoveni, sârbi, slovaci, tătari, turci, țigani, ucrainieni și alte minorități. Rămâne de văzut care va fi politica guvernelor viitoare, cum va fi gestionată o astfel de bogăție naturală și cum vor putea profita urmașii de aceasta în sensul cel mai bun în care acest lucru poate
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
culturii înalte autohtone, deci examinez „etajele superioare” ale spiritului public românesc. Pentru celelalte, tot mai spectaculos, influențele vin din alte direcții: din America Latină (prin telenovele); din „substratul” balcanic, cândva uitat, „camuflat”, sublimat, iar acum relansat, mai întâi de conaționalii noștri țigani, pentru a fi purtat la vârful culturii populare, unde este adoptat de o parte a noilor elite economice și mediatice (prin manele); din Statele Unite (prin subculturile de tineret, prin consumism, dar și prin subcultura de divertisment în curs de completă
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Europa: rromii Data: 4.10.2007 Locul de desfășurare: Școala franceză din București, sala A3 Durata: 55 de minute. Cadrul general: Drepturile omului și Europa Problematică: Cum asigură Europa protecția minorităților naționale? Cronologie folosită: Secolul al XIV-lea: apariția rromilor/țiganilor în Europa. 1942-1946: mai mult de 200.000 de rromi au pierit în lagărele de concentrare și exterminare naziste. 1971: primul congres politic internațional, permițând crearea Uniunii Internaționale Romani, adoptarea unui imn și a unui drapel. 1995: crearea unui grup
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
și un număr de poeme traduse din Vladimir Maiakovski, Eugen Jebeleanu, poemul Ceea ce nu se uită. În teatru s-au scris, În 1948, mai multe piese de valoare. Astfel, Alexandru Kirițescu a scris Michelangelo, Camil Petrescu Bălcescu, Mircea Ștefănescu Rapsodia țiganilor, Victor Eftimiu Haiducii. Au mai apărut câteva piese de teatru care au o Însemnătate deosebită pentru că ele marchează Începutul dramaturgiei noi, inspirată din lupta clasei muncitoare. Se pot cita numele lui Alexandru Șahighian, Corneliu Dragoman, Eugen Marian etc. De o
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a protecției sociale, Editura Expert, București. Zamfir, E. (coord.), 1995, Child and Family Situation in Romania, Department for child protection and UNICEF. Zamfir, E.; Zamfir C., 2000, Situația femeii în România, Editura Expert, București. Zamfir, E.; Zamfir, C. (coord.), 1993, Țiganii. Între ignorare și îngrijorare, Editura Alternative, București. Zamfir, E.; Zamfir, C. (coord.), 1995, Social Policy: Romania in the European Context, Editura Alternative, București. Zamfir, E.; Zamfir, C., 1999a, „Politica socială în socialism”, în Zamfir C., (coord.), 1999, Politicile sociale în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
a lungul mai multor ani, o serie de articole sub titlul „Procesul comunismului”. Atât ideologia, cât și crimele și abuzurile politice erau atribuite alogenilor, În timp ce românii erau exonerați de orice responsabilitate. „În Închisori, cei mai mulți torționari au fost maghiari, evrei și țigani. Aceasta este realitatea. Pentru că românul este totuși un caracter mult mai pașnic și mai blând, a cărui esență se trage din creștinism.” Acest prim comunism, acela al „străinilor” și al „abuzurilor flagrante”, era blamat de partid din cauza caracterului său de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Dianeu”. Trei viteji, din care nu a scris decât primele trei cânturi și l-a început pe al patrulea, este o compunere tragicomică despre nebunia umană generalizată. Becicherec Iștoc de Uramhaza, nobil de dată recentă, după ce tot neamul lui de țigani se îndeletnicise cu recondiționarea ciururilor sparte, se hotărăște, la vârsta de 50 de ani, să plece din Transilvania pentru a-și căuta o fostă iubire din tinerețe, pe Anghelina. Trece în Țara Românească, aflată sub cârmuirea lui Vlad Țepeș, unde
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
sub cârmuirea lui Vlad Țepeș, unde întâlnește alți doi vrednici discipoli ai lui Don Quijote: pe grecul Kyr Kalos de Cucureaza, care practicase, în copilărie, îndeletnicirea de covrigar la Stambul, ajungând apoi boier muntean, și pe Născocor de Cârlibaba, căpitan de țigani din Moldova, ins fudul și țâfnos, care călătorise până în Țara Românească „pedestru”. Și aceștia doi aspiră la cucerirea farmecelor unor dulcinee autohtone, Smaranda și Chirana. Un episod avându-l drept erou pe Becicherec Iștoc face parte din prima variantă a
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
noastre. O primă formă a scrierii este definitivată în jurul anului 1800, pentru ca asupra celei de a doua variante scriitorul să lucreze până în 1812. Publicarea integrală, postumă, a poemului va lua în considerare ambele variante: prima, cu titlul Țiganiada sau Tabăra țiganilor, apare sub îngrijirea lui T. Codrescu, în „Buciumul român” (1876 și 1877), iar varianta completă, Țiganiada, este tipărită de Gh. Cardaș în 1925, cu o a doua ediție în 1928. Întâmplările povestite în Țiganiada sunt plasate în perioada domniei lui
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
iar varianta completă, Țiganiada, este tipărită de Gh. Cardaș în 1925, cu o a doua ediție în 1928. Întâmplările povestite în Țiganiada sunt plasate în perioada domniei lui Vlad Țepeș. Domnitorul muntean hotărăște să-i adune la un loc pe țiganii din țară, pentru a nu fi folosiți de turci ca iscoade. Mai mult, țiganii primesc și arme, gestul intenționând trezirea unui sentiment de responsabilitate în măsură să-i transforme în oșteni fideli intereselor întregii comunități naționale. După un popas între
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
doua ediție în 1928. Întâmplările povestite în Țiganiada sunt plasate în perioada domniei lui Vlad Țepeș. Domnitorul muntean hotărăște să-i adune la un loc pe țiganii din țară, pentru a nu fi folosiți de turci ca iscoade. Mai mult, țiganii primesc și arme, gestul intenționând trezirea unui sentiment de responsabilitate în măsură să-i transforme în oșteni fideli intereselor întregii comunități naționale. După un popas între satele Alba și Flămânda, proaspăta oaste țigănească este trecută în revistă de Vlad Țepeș
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
comunități naționale. După un popas între satele Alba și Flămânda, proaspăta oaste țigănească este trecută în revistă de Vlad Țepeș și îndrumată să-și așeze tabăra la Spăteni, între Bărbătești și Inimoasa. Călătoria se desfășoară anevoie, datorită gâlcevilor neîntrerupte dintre țigani, neputinței lor de a se alinia unei discipline elementare, orgoliilor ridicole sau focalizării preocupărilor asupra mâncării și odihnei, toate acestea fiind contemplate de autor cu un ochi critic și atent, cu umor și sarcasm. Satana, aliat al turcilor, îi fură
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
preia armura viteazului Arginteanul și se avântă eroic în lupta cu păgânii. În bătălia dintre munteni și turci intervin și forțe nevăzute, dracii luând partea turcilor, iar sfinții sprijinindu-i pe creștini, care, în final, obțin victoria. Ajunși la Spăteni, țiganii participă la nunta lui Parpangel cu Romica și află toate amănuntele aventuroasei călătorii a mirelui. Un plebiscit sui-generis, având ca temă forma de guvernământ a proiectatului nou stat țigănesc, degenerează în păruială cruntă, tabăra risipindu-se. Scrierea, considerată în întregul
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
în Epistolia închinătoare către Mitru Perea (anagramă a numelui lui Petru Maior) că textul trebuie citit cu „oarecari luări-aminte, căci știu bine că vei înțelege ce am vrut eu să zic la multe locuri”, totul fiind o alegorie „unde prin țigani să înțeleg ș-alții carii tocma așa au făcut și fac, ca și țiganii oarecând”. Pentru prima dată în literatura noastră, B.-D. avansează și argumentează nevoia de ficțiune artistică, investind cu importanță similară realității istorice „înțălesul poeticesc” al unei
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
trebuie citit cu „oarecari luări-aminte, căci știu bine că vei înțelege ce am vrut eu să zic la multe locuri”, totul fiind o alegorie „unde prin țigani să înțeleg ș-alții carii tocma așa au făcut și fac, ca și țiganii oarecând”. Pentru prima dată în literatura noastră, B.-D. avansează și argumentează nevoia de ficțiune artistică, investind cu importanță similară realității istorice „înțălesul poeticesc” al unei scrieri. În acest sens, el invocă, ironic, surse fanteziste pentru conținutul faptic al Țiganiadei
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
panglicarului E deseori critica măgarului. Când e vorba să critice-n jos E neîndurător și furios, Când e vorba să critice-n sus E slugarnic, mieros și supus. Nicolae LABIȘ - Rândunica albastră. În: Viața românească nr.12, dec, 1953 Era țigan și-l chema Cordun. Era purtat în căruța șaretei. Și avea un zâmbet fraged ca floarea de prun. Căruțele curgeau cu opintiri de cai și fulgerări de bici În fundul căruțelor stăteau uitându-se în urmă Țiganii cei mici. Cel mai
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
12, dec, 1953 Era țigan și-l chema Cordun. Era purtat în căruța șaretei. Și avea un zâmbet fraged ca floarea de prun. Căruțele curgeau cu opintiri de cai și fulgerări de bici În fundul căruțelor stăteau uitându-se în urmă Țiganii cei mici. Cel mai mic întreba pentru ce-și strâng gospodinele Rufele din funii și din ogrăzi găinile. Se gândeau că găinile zboară slobode-n copaci prin pădure Și nimănui nu-i trăznește prin cap să le fure. Frații lui
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dealuri ferestre și fumuri din sat. Odată, o roată s-a spart la căruță, Era toamnă și era în apus. Focul își sălta limbi de pară micuță, Erau flămânzi și tata să cânte s-a pus. Cântecul vorbea despre-un țigan călare Care umplea aerul din pământ până-n cer. Galopa după o rândunică pe muchi și ponoare, Detunând scântei sub copita de fier. Rândunica fugea și țiganul cu dreapta în nouri După ea, în neștire. Cică rândunica se chema fericire... (...) Viața
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
micuță, Erau flămânzi și tata să cânte s-a pus. Cântecul vorbea despre-un țigan călare Care umplea aerul din pământ până-n cer. Galopa după o rândunică pe muchi și ponoare, Detunând scântei sub copita de fier. Rândunica fugea și țiganul cu dreapta în nouri După ea, în neștire. Cică rândunica se chema fericire... (...) Viața lui se mistuia în kilometri de drum. Pierduți de șir, au rămas să-și înjghebe-o colibă frumoasă Frumoasă ca un palat... După ploi, se uita
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de șir, au rămas să-și înjghebe-o colibă frumoasă Frumoasă ca un palat... După ploi, se uita prin tavan dacă-i curcubeu peste casă Dacă vin rândunelele albastre pe ceru-nourat. Rândunica albastră nu mai venea... l-au trimis pe țigani către Bug... În gară urlet de prunci, bocet de mame. l-au trimis pe țigani către Bug... Doamne, să se sperie toate rândunelele albastre din lume! În vagon era fierbinte. Nădușeala se scurgea pe scânduri și pe nituri Duduiturile duceau
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ploi, se uita prin tavan dacă-i curcubeu peste casă Dacă vin rândunelele albastre pe ceru-nourat. Rândunica albastră nu mai venea... l-au trimis pe țigani către Bug... În gară urlet de prunci, bocet de mame. l-au trimis pe țigani către Bug... Doamne, să se sperie toate rândunelele albastre din lume! În vagon era fierbinte. Nădușeala se scurgea pe scânduri și pe nituri Duduiturile duceau înainte, Înainte. Fără începuturi și fără sfârșituri. Se-nchegase flăcău mare Cordun, Păzea oile și
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
peste apă Când se ducea Lisaveta cea blândă cu sapa la sapă. - Tu îmi ești dragă... - Nu spune asta... - Ba spun... - Te chiamă Cordun... - Mă chiamă Cordun... - Are să te bată Gheorghe din sat... - Știu și eu să mă bat. - Ești țigan, ai ochi de foc. - Am să te iau la horă la joc. - Să nu, că n-o fi bine, de ne-or vedea jucând... Și s-a dus Lisaveta cea blândă la sapă, plângând. - Ce faci tu? - Pasc vitele. - Vrei
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mamă vine din familia Graur, fiind evreu, iar după tată nu știu. Nu stau să fac analize de pigmentare a pielii! În orice caz, afirmația lui Vadim era injurioasă, antirromă sau antițigănească. Nu are importanță dacă Mihai este sau nu țigan, contează cât de virulent, de agresiv și de murdar era acel presupus pamflet. În cazul lui Vadim, actuala convertire este, hai să spunem, la filosemitism. Am citit o declarație În care mărturisește cât de rău i-a părut când s-
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]