12,690 matches
-
și Mircea ori trupa sa auxiliară; regele dând drumul oștirii sale, Mircea are voie s-o facă asemenea, dar numai cu îngrădirea ca să ție gata un contingent îndeajuns dintre oamenii săi pentru apărarea contra inamicului și ocuparea orașelor, castelelor și ținuturilor ce s-ar cuceri, dând nu mai puțin garnizoanelor ungurești în lipsa regelui tot ajutorul putincios pentru apărarea și manținerea lor pe locurile în cari vor sta. 3. Nu numai în vremea petrecerii regelui și trupelor sale în Valachia, dar și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
smerit în mod simțitor, Serbia călcată rău cu foc și sabie și pe grămezile de cadavre sîrbesti, făcute mese, însetatul de sânge împărat turcesc dădu ospețe sărbătorești. Apoi încordă relațiile și cu împărăția romeică, îi răpi cu puterea orașele și ținuturile macedonice și tesalice câte le mai păstrase și ceru de la împăratul Emanoil tribut în toată forma. Acest din urmă ceru ajutor și apărare de la sultanul Mohamed, fratele și rivalul lui Musa în Asia, îl pofti dincoace în Europa, ceru de la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
anul 1388 regele se împrumută {EminescuOpXIV 195} de la Petru Voievod cu suma de 3000 taleri italienești de argint pe termin de trei ani, iar spre asigurarea împrumutului îi ipotecă atât lui cât și frățîni-său Roman și urmașilor lor orașul și ținutul Halicz până la răspunderea sumei. Petru era obligat să apere bine contra inamicilor orașul și ținutul amanetat și în caz de trebuință să ceară ajutor de trupe de la regele; iar regele din parte-i se îndatorea să răspunză suma împrumutată chiar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
italienești de argint pe termin de trei ani, iar spre asigurarea împrumutului îi ipotecă atât lui cât și frățîni-său Roman și urmașilor lor orașul și ținutul Halicz până la răspunderea sumei. Petru era obligat să apere bine contra inamicilor orașul și ținutul amanetat și în caz de trebuință să ceară ajutor de trupe de la regele; iar regele din parte-i se îndatorea să răspunză suma împrumutată chiar în cazul când Halicz ar încăpea pe mâni inamice și s-ar pierde. Petru Vodă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în temeiul unei învoieli pe care-o încheie cu regele Vladislav Iagello în așa fel încît să fie primit sub ocrotire polonă și să aibă această provinție drept feud sub suveranitatea Poloniei. Cu toate acestea însă Iagello dete castelul și ținutul Kamenieț puternicului Mare Duce Witold ca feud ereditar în linie bărbătească, și atunci se aprinse lupta între cei doi investiți cu feudul pentru frumoasa țară ce li dăduse în stăpânire, și Koriatowicz puse în cumpănă toată puterea oștirii lui din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sfat la regele să jure credință; daca o samă dintre boieri n-ar putea să se ducă la Curtea polonă în persoană, atunci vor depune jurământul de fidelitate în mâna delegaților regești poloni trimiși pentru aceasta; orașele în litigiu și ținuturile Sniatyn, Kolomyia și Pocuția ei nu le mai cerură îndărăt, ci socotiră numai că după ce Ștefan Vodă va sosi la Curtea regească se va arăta desigur dispus la dorința și voia regelui în privirea altor două cetăți, Kieszyn și Chmiolow
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dramatic iluziunea deplină a unei întîmplări reale, face un fel de efecte cari întrec prin tăria și zguduirile lor pe toate acelea a tuturor celorlalte arți. Privitorul nu trece el oare aci prin pasiunele cele mai puternice, prin întreg coprinsul (ținutul, Umfang) împr[e]giurărilor ce-l pătrund și-l interesă ca om, (? ) ca și cum ar trece prin un deznodământ ce se petrece înaintea ochilor săi, pe când totdeodată se simte și liber de (povara) presiunea realităței vulgare și de împregiurările mai mult
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
realiză) manifestă așadar artea dramatică (Schauspielkunst) ideile sale; de ea e tot așa de puțin separabilă ca și coloarea de pictor. Din această primă afirmare (Bestimmung) justă să cercăm a deduce urmări (Folgerungen) prin cari să ni se lumine întreg ținutul acestei arte și să ni se facă înțeleasă o mulțime de fenomene (Fulle von Erscheinungen). Artea dramatică (Schauspielkunst) sensibiliză opul dramatic al poetului prin mijlocul individualităților omenești cari prin fizionomie, prin ținută, prin gest 318 v și ton întrupează (încorporă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ce-nșelă cu viclenia minței pe pețitorul Paris și-ntre Iulia cea dentîi, să mijlocească o viață deplină, încît să le unească pe amândouă nimerit și cu adevăr în unul și același caracter. Spre aceasta trebuiește dominarea absolută peste întreg ținutul mijloacelor însemnate, unită c-o intuițiune poetică care-i încă specifice deosebită de-un simplu simțământ numai potențat, ideal. Se simte adânc atins un suflet frumos și juvenil de Margareta cea simplă și copilă, și un naturel amabil poate s-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
decât Leonora Sanvitale cea lumească și plină de viață. În Don Carlos, pe de-o parte Philipp, Alba și Domingo, pe de alta Don Carlos și Posa trebuie să ni prezinte antiteza unui tempo ținut mai încet și a altuia ținut mai [repede]; dar apoi chiar între Don Carlos și Posa se va prezinta o deosebire fină. Deși amândoi sânt purtați de-un entuziasm tânăr, totuși marchizul de Posa prin puternicul patos al cugetărilor sale pare a fi mai matur decât
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în privirea totalului cunostinței. Dacă aș fi spus despre suflet că nu este muritor, aș fi înlăturat prin județul negativ numai o eroare. Dar prin axiomul " Sufletul nu este muritor" drept că am afirmat după forma logică, puind sufletul în ținutul nemărginit al ființelor nemuritoare. Fiindcă în ținutul întreg al ființelor posibile cele muritoare cuprind o parte, cele nemuritoare cealaltă, prin teza mea eu n-am spus nimic alta decât că sufletul e unul din acea infinita mulțime de lucruri care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
spus despre suflet că nu este muritor, aș fi înlăturat prin județul negativ numai o eroare. Dar prin axiomul " Sufletul nu este muritor" drept că am afirmat după forma logică, puind sufletul în ținutul nemărginit al ființelor nemuritoare. Fiindcă în ținutul întreg al ființelor posibile cele muritoare cuprind o parte, cele nemuritoare cealaltă, prin teza mea eu n-am spus nimic alta decât că sufletul e unul din acea infinita mulțime de lucruri care restează dacă subtrag toate (cele) cîte-s muritoare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unei corăbii (imago mundi) din lemnul unui arbore consacrat se regăsesc în legende finlandeze din cuprinsul Kalevalei (cânturile XVI și XVII ; cf. 61, pp. 229-266). Pe un ostrov, Väinämöinen vrea să-și construiască o luntre care să-l ducă până în ținutul mitic Pohjola, pentru a peți o fecioară. Dar lemnele se dovedesc insuficiente și eroul nu are cu ce să-și meșterească „talpa luntrii”. În căutarea unui copac adecvat pleacă zeul arborilor și al vege- tației, Pellervoinen, înarmat cu un „topor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
p. 49). Ulterior, într-un studiu devenit notoriu, Traian Herseni a detaliat problema, ajungând, „după analize atente și minuțioase, semiotice și comparativ- istorice”, la concluzia că „solomonarii continuă, într-o formă populară, țărănească, vechile ordine ale preoților- - magicieni din aceste ținuturi, care ne conduc din nou la geto-daci. Ktistai sau, se pare, mai corect skistai («cei care se abțin de la plăcerile lumii»), menționați de Strabon la geto-daci, care îi numea «călători prin nori», [...] au fost fără îndoială precursorii geto-daci ai solomonarilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
spatele unei „păju- roaice” (12, p. 969) sau cu cai năzdrăvani sau, pur și simplu, pe un magic covor zburător. e) într-o legendă antică, Andromeda - fiica regelui etiopian Kephaios - este desemnată să fie jertfită unui balaur marin care pustia ținutul. Fecioara este salvată și monstrul răpus de Perseu, care zbura prin văzduh datorită unor sandale înaripate (Ovidiu, Metamorfoze, IV). f) Tot despre un sacrificiu uman ratat vorbește legenda Ifigeniei, care trebuia să fie decapitată pe altarul zeiței Artemis, pentru oprirea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Tezeu. Motivul apare (ce-i drept, sporadic) și în ciclul de basme și legende solomonărești. Ca în următorul basm bucovinean, cules în 1932. Într-o țară „de la miazănoapte”, din cauza unui balaur, ploaia și furtuna nu mai conteneau, astfel că suveranul ținutului este poreclit Negură împărat. Singurul mijloc de a scăpa de urgie este trimiterea în pustie a unei fecioare curate. Dintre fetele trimise, cele „necurate” sunt mâncate de „jivinele” (balaurii ?) care ascultau de solomonar, dar nu și fecioara „curată”, eroina basmului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care zeița este prezentată (ca și Abaris) venind în zbor din Hiperboreea, într-un car tras de balauri (Biblioteca istorică, IV, 51). După ce traversează împreună cu argonauții Pontul Euxin, Medeea intră în Tesalia ca preoteasă a zeiței Artemis, „ce venea din ținuturile hiperboreenilor”. „Medeea le vesti [oamenilor] că Artemis, călăto- rind prin văzduh pe un car tras de balauri, străbătuse o mare parte a pământului [...] pentru a-și face așezare statornică unde să-și întemeieze cultul și unde să i se dea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
descân tece] în limba colhică”. Tot despre o procesiune nocturnă cu torțe, în cinstea zeiței Bendis, organizată „pentru întâia oară” (circa 421-422 î.e.n.) de tracii stabiliți în Pireu, rela- tează și Platon (Republica, I, 327-328) (166). Odată cu influența romană în ținuturile carpato- danubiene, numele zeiței arhaice autohtone Bendis a fost înlocuit cu cel al zeiței omoloage, Diana. Numele zeiței daco-romane a supraviețuit în folclorul și în lexicul românesc într-o serie de credințe și, respectiv, cuvinte : zână - din Diana (Dziana) ; sânziana
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
489). Rămânând în estul Europei, dar urcând în continuare spre nord, pe același meridian (după Creta, Grecia și România, în Finlanda), apar aceleași motive mitice într-o legendă finlandeză din cuprinsul Kalevalei (cântul XLVI ; cf. 32, pp. 734-755). Louhi, stăpâna ținutului mitic Pohjola, trimite un urs uriaș, Otso (numit în text și taur), să distrugă turmele, livezile și pășunile din Kalevala. Pentru a prinde fiara, Väinämöinen îi cere artizanului Ilmarinen - omologul divin al lui Dedal - să-i meșterească o armă consacrată
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a zonei, în vederea cosmizării ei : „îți voi tăia ție cedri... și case pentru tine clădi-voi din cedrii aceia”. Și Iason desțelenește, ară și seamănă zona unde a înjugat taurii.) Am comentat mai înainte analogia simbolică dintre monstrul stihial și ținutul (labirintul) în care acesta sălășluiește. Amândoi sunt ipostaze/intruziuni ale Haosului în Cosmos și, ca atare, eroul îi distruge (răpune, ordonează) pe amândoi, în același timp, cu aceeași armă și chiar prin același gest. Episodul comentat se încheie astfel : Ghilgameș
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unul. Este vorba de „un ritual de învestitură regală” (56, p. 425) practicat de suveranii legendarei insule Atlantida, conform cele- brei relatări a lui Platon (Critias, 108d-121c). Zeul Poseidon s-a împreunat pe insulă cu o muritoare (Kleitho), împărțind ulterior ținutul celor zece copii zămisliți cu aceasta. (Vezi împreunarea pe insula Creta dintre taurul-Zeus și muritoarea Europa, mama lui Minos, sau cea dintre taurul lui Poseidon și muritoarea Pasiphae, mama Minotaurului.) în mijlocul Atlantidei, Poseidon construiește un adevărat labirint : „A tăiat toate
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pp. 70-71 ; 48, pp. 212-213, 267-268). 2. Intoxicări involuntare Există informații că anumite fenomene de narcotizare colectivă involuntară aveau loc în Antichitate la o populație din zona Mării Negre. În secolul I e.n., de pildă, Plinius cel Bătrân relata că, în ținuturile din „zona pontică”, albinele culegeau uneori nectar din „floarea de rododendron de care sunt pline pădurile”, astfel că mierea produsă de ele era plină de substanțe psihotrope. Consu- mată, această miere provoca stări de nebunie colectivă sau chiar moartea. Mierea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
frunzele de mătrăgună descântată pot „să vâre zizanie și ură între doi inși care se iubesc” (vezi 270, p. 514). Pentru modul cum se ceartă între ei semănătorii (culegătorii) de cânepă, vezi un studiu privind credințele și riturile magice din Ținutul Făgărașului, publicat în 1940 de Ștefania Cristescu-Golopenția (280). în poezia Buruiana asta (din volumul Una sută una poeme, 1947) Tudor Arghezi vorbește despre „corciul [= tufișul] de mătră- gună” care „tiptil” se „strecoară” în lanul de grâu. Și în Vechiul Testament, „merișoare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
învins după ce Iason „îl stropește cu iarbă cu soc adormitor” (Ovidiu, Metamorfoze, VII). Motivul este atât de puternic, încât a pătruns chiar și în unele basme culte. În Vrăjitorul din Oz, de pildă, la intrarea în „lumea de dincolo”, în ținutul vrăjitorului, eroii imaginați de Frank Baum cad într- un somn letargic în timp ce traversează un „câmp cu maci ucigători”. Ulise invocă sufletele morților făcând o libație de făină, apă, miere și vin (Homer, Odiseea, XI, 34-37). Tot apă de izvor, lapte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Prin „ames- tecul graiurilor”, s-a fragmentat „logosul divin” în șaptezeci de graiuri umane, care, conform tradiției, stau sub zodia a șaptezeci de îngeri „naționali” (3, pp. 156 și urm., capitolul „îngerii națiunilor și erezia naționalistă”). „Cel Preaînalt a hotărât ținuturile popoarelor după numărul îngerilor lui Dumnezeu”, iar de Israel a hotărât să aibă grijă El însuși (Deuteronom, XXXII, 8-9). Prin confusio linguarum, nu numai comunicarea dintre oameni a fost sistată, ci și cea dintre oameni și Dumnezeu. Limbajul unește, dar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]