60,912 matches
-
puse bunătățile "la fereală" și urcă să se întindă. După o noapte agitată, avusese în sfârșit o dimineață bună, gândind că poate și următoarele o să-i fie la fel. Se trezi când deja se înnoptase. Făcu focul în șemineu, se așeză în fotoliu, își puse alături sticla cu afinata primită de la badea Ion și începu să se gândească la ce-i propusese meșterul. Interesantă propunere. El e meșter bun, conștiincios, dar are dreptate, lumea s-a mai schimbat și cei tineri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
câini", adusă de la București, mirosul de chimicale nefiindu-i prea pe plac. Bău un nes, își luă carnetul de note și schiță un plan de discuții cu badea Ion și cu primarul. Se prezentă, pe la 10, la badea Ion, se așezară din nou sub icoane și Petre începu: Bade Ioane, ești un om cinstit, priceput, muncitor, în putere și mai ai mulți ani înainte de tras la rindea. Treaba aia cu desenele o putem face și te ajut cu plăcere. Dar aseară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
purcelușul nu s-au ars, ieșind rumenite și apetisante, Toni, care asistase la "proceduri", dând aprobator din coadă. Dădu peste tot cu aspiratorul, puse fața de masă, aranjă băile... Carmen îi adusese și primele flori de grădină pe care le așeză într-un ulcior smălțuit. Pe masă puse și câteva rămurele de măr și prun înflorit și, privind "mise en place", cum spun specialiștii, i se păru că totul este foarte bine. După-amiază vopsi ouăle, le lăsă să se răcească și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
tu. Vreau să stau cu tine, îmi dai voie? Sigur, sigur! Camelia se întinse pe balansoar, leneșă ca o pisică mare. Înțeleseseră că trebuie să o lase să se odihnească. Plecă de mână cu Ana prin livadă și apoi se așezară pe prispă. Tată, e minunat aici. E minunat tot ce ai făcut. Cât trebuie să fi muncit! Pentru ce, tată? Pentru voi, copiii mei. Ai făcut toate astea singur? Da, dragă mea, singur. De aceea ai lipsit atât de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
la locul meu favorit. În spatele casei am pus o băncuță mică, sub un nuc. Bine, hai acolo. Acolo îi aștepta Toni, lungit în fața garajului, ca și cum ar fi vrut să păzească mașinile. Se ridică alene, se lipi de Petre, apoi se așeză la picioarele Anei. Ce repede te-ai împrietenit cu el! E un câine mare, frumos, cu ochi inteligenți. E un câine bun, credincios. Am să-l iubesc, tată. În fața lor se așternea, la câțiva pași, pădurea, cu brazii ei falnici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
murmur, apoi glasurile s-au unit într-o singură voce puternică de bărbați, femei și copii, ce suna ca un strigăt înălțat către cer. Camelia și copiii au rămas încântați când, la încheierea slujbei de Înviere, în biserică, sătenii au așezat coșuri cu cozonaci, păști, ouă roșii și sticle cu vin pentru a fi sfințite. Atmosfera de bucurie și sărbătoare, îi emoționa. La ieșirea din biserică, satul părea de poveste, cu clopotele sunând și oamenii purtând cu grijă "Lumina" către case
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
cu clopotele sunând și oamenii purtând cu grijă "Lumina" către case. La înapoiere, pe masă, Petre schimbase "peisajul" apăruseră cozonaci, păști, ouă colorate în toate culorile... S-au bucurat că "Lumina" luată la biserică s-a păstrat până acasă. Se așezară cuviincioși la masă, doar veneau de la Înviere și începură a ciocni, pândind fiecare să "termine" oul celorlalți. "Hristos a înviat! Adevărat a înviat!" Petre fu ținta întrebărilor, unele nu prea "cuvioase". Camelia îl luă direct: Petre, după delicioasa ciorbă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
mult nu avuseseră parte de o asemenea bucurie. Fetele culegeau flori, i-au făcut Cameliei o coroniță, au găsit și câteva ciuperci, pe care le expuneau la expertiza nasului lui Toni, pentru a vedea dacă nu sunt otrăvitoare. S-au așezat într-o poieniță scăldată în soare, au așternut paturile și iar s-au înfruptat din coșul cu bunătăți. Toni a limpezit locul de resturi și, cum apăruseră câțiva norișori, s-au întors acasă, fericiți de buna primire ce le-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
bine făcută, Petre își expuse propunerile: Domnule director Friederich așa îl chema produsele astea pe care le cunoașteți, și mă bucur că le apreciați, sunt produse naturale, pregătite pentru casă de gospodinele din satul Bucura, un sat de oameni gospodari, așezat sub poala pădurii, lângă Văleni. Acolo m-am stabilit și eu de ceva vreme și vreau să ajut oamenii, fiind cinstiți și harnici. O să înjghebăm un atelier pentru producția de mobilier rustic, ne gândim și la o unitate pentru producerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
că datorită dumitale mi-am tras și eu apă de la conductă. Primarul a făcut și el cât a putut, dar fără munca dumitale... Când o să vrei, să vii odată la noi. Te știm om harnic, muncitor, ai făcut totul bine așezat în casă. Dar unde stai? Omul ridică mirat din sprâncene. Puțin mai încolo de dumneata. Nu ne-ai văzut casa niciodată? Ba da, răspunse Petre evaziv... Am văzut toate casele frumoase din sat. Dar am avut mult de lucru... Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
dulceață de afine, de mure, de zmeură sau cu magiun cu nuci, cercetau livada, trandafirii și apoi florile și grădina din spate, culegeau de acolo ce le trebuia pentru prânz și apoi, pe verandă sau pe băncuța de sub nuc, se așezau la taclale. Într-o seară, stând amândoi pe verandă, ea îi ceru să-i arate mâinile. Petre întoarse palmele. Ea le cercetă cu amănuntul și spuse: Mama mi-a zis că ai creat bijuterii de o mare frumusețe și finețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
sus, la cucurigu, un spațiu pe care-l numesc "turnul meu de fildeș". Din urâciunea de mansardă care era, badea Ion și-a dovedit toată măiestria. Întâi mi-a mărit lucarna, transformând-o într-o fereastră, în dreptul căreia mi-a așezat masa, încât lumina cerului cade, albastră, pe foile de scris. De ce albastră? De ce mă obsedează albastrul? Știu eu bine de ce. Dar vreau să mă fac că nu știu. Apoi, alături, mi-a așezat pe un suport luneta. Am o bucurie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
într-o fereastră, în dreptul căreia mi-a așezat masa, încât lumina cerului cade, albastră, pe foile de scris. De ce albastră? De ce mă obsedează albastrul? Știu eu bine de ce. Dar vreau să mă fac că nu știu. Apoi, alături, mi-a așezat pe un suport luneta. Am o bucurie ascunsă, de nimeni știută. Călătoresc cu ajutorul ei prin lumea stelelor. O lume tăcută, frumoasă, nebănuită, misterioasă. Badea Ion mi-a făcut și o laviță pe care mă așez, din când în când, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
știu. Apoi, alături, mi-a așezat pe un suport luneta. Am o bucurie ascunsă, de nimeni știută. Călătoresc cu ajutorul ei prin lumea stelelor. O lume tăcută, frumoasă, nebănuită, misterioasă. Badea Ion mi-a făcut și o laviță pe care mă așez, din când în când, ca să mă odihnesc. Sub ea stă Toni, cum ar veni, avem "paturi suprapuse". Ziua, când sunt la masa de scris, Toni stă lipit de piciorul meu. De aici de sus, prin lucarna mea, privesc în vale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
profesor Vasile SPATARU - V. D. S., învățător Coordonare VASILE SIMINA Tehnoredactare VASILE SPATARU Iconografie Aurel și Maria Roșca I. CONSIDERAȚII GEOGRAFICE 1.1 AȘEZAREA GEOGRAFICĂ COMUNA LESPEZI, străbătută de paralela 47ș21' latitudine N și de meridianul de 26ș41' longitudine E, este așezată în estul României, de o parte și de alta a râului Siret în SV Podișului Sucevei și NV județului Iași, la 85 Km de reședința de județ și la 10 km N de orașul Pașcani. (Fig. 1.) Se învecinează la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
E cu Sirețel și Vânători, la S cu Valea Seacă, iar la V cu comuna Tătăruși, jud. Iași. V.S. 1.2 COMPONENȚA ADMINISTRATIVĂ, SUPRAFAȚA ȘI TOPONIMIA Comuna are o suprafață de 5285 de ha și este formată din satele: BUDA, așezat la 4 km NE de Lespezi. Datează de la 1790. Buda, înseamnă în slavonă „locuință retrasă în pădure, locuință în curătură”, iar localnicii spun că ar proveni de la un boier cu numele de Buda, stăpânul acestor locuri. BURSUC- DEAL, sat înființat
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sat înființat în 1879, după reforma agrară (1864), din timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Numele ar proveni de la bursucii care trăiau în pădurile ce acopereau aceste locuri sau de la un oarecare Bursuc. BURSUC VALE, sat înființat în anul 1921, este așezat în Lunca Siretului, la est de BURSUC DEAL și de calea ferată. De aici, sunt 3 kilometri până la Lespezi și 5 kilometri până la Pașcani. DUMBRAVA, înființat la 1922, pe moșia lui Fotin Ionescu, fost ministru al agricuturii, al cărui nume
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
moșia satului Buda, la contact cu Lespezi; - Cotul lui Buțuraș - la limita cu orașul Dolhasca; - Cotul Doctorului - locul unde se construiește barajul pe Siret, loc care a aparținut unui doctor;Cotul Gușului - la Buda; - Cotul Țiganilor - la Buda; - Dealul Buda - așezat între comuna Lespezi și comuna Sirețel, atingând altitudinea de 384 m, spre sud de Dealul Mare Tudora; - Dealul Bursucului - (255 m) pe care este așezat satul Bursuc Deal; - Dealul Heciului - (260 m) pe care este așezată partea de sus a
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
care a aparținut unui doctor;Cotul Gușului - la Buda; - Cotul Țiganilor - la Buda; - Dealul Buda - așezat între comuna Lespezi și comuna Sirețel, atingând altitudinea de 384 m, spre sud de Dealul Mare Tudora; - Dealul Bursucului - (255 m) pe care este așezat satul Bursuc Deal; - Dealul Heciului - (260 m) pe care este așezată partea de sus a satului Heci; - Dealul Mănăstirii (253 m) - partea mai înaltă a terasei Pașcani, între Heci și Probota; - Dealul Peter (370 m) - face parte din Masivul Dealul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la Buda; - Dealul Buda - așezat între comuna Lespezi și comuna Sirețel, atingând altitudinea de 384 m, spre sud de Dealul Mare Tudora; - Dealul Bursucului - (255 m) pe care este așezat satul Bursuc Deal; - Dealul Heciului - (260 m) pe care este așezată partea de sus a satului Heci; - Dealul Mănăstirii (253 m) - partea mai înaltă a terasei Pașcani, între Heci și Probota; - Dealul Peter (370 m) - face parte din Masivul Dealul Mare Hârlău, între Dumbrava și Hârtoape. Numele vine de la antroponimul Peter
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de la antroponimul Peter (Petru) un călugăr care a ridicat un schit în aceste locuri. Are două vârfuri și o șea. Văzut din lunca Siretului seamănă cu Vezuviu, din Italia;Dealul Strahotin - în sud estul satului Lespezi (300 m); - Diudiu - cătun așezat pe dealul cu același nume. Fost cătun pe moșia Heciului, în 1879 este pomenit pe moșia Bursuc Vale;Drumul Mănăstirii - pe creasta Dealului Mănăstirii, între Heci și Probota; - Dumbrava - teren din spatele casei fraților Ciuciu, care se învecinează la est cu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
vest, vărsându-se în stânga Siretului; - Pârâul Trestioara - izvorăște din Pădurea Trestioara și străbate satul Heci de la vest la est, vărsându-se pe dreapta Siretului. La vărsare se numește Heciu; - Pe Deal - teren arabil de cea mai bună calitate pentru agricultură, așezat pe terasa medie Pașcani, de o parte și de alta a D.J. 208, de la Heci până la Conțești, atât pe teritoriul Heciului, cât și al Bursucului. Se mai numește și „La Șoseaua Pașcaniului”; - Poieniță - un dâmb din Lunca Siretului din Heci
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în care se reface istoria locurilor din vremea Voievozilor Mușatini, folosind „graiul dulce moldovenesc”. - Studii de sistematizare. - Studii pentru construcția barajului. Pe partea dreaptă, terasele sunt mai distincte, iar cea mai vizibilă este Terasa Pașcani (30-40 m), pe care sunt așezate satele Probota, Heci și Bursuc-Deal. Pe această parte a văii, dealurile sunt mai joase sub formă colinară: Dealurile Mănăstirii, Trestioara, Heciului (Țintirimului), Diudiului, Bursucului. Terasa cea mai joasă și mai tânără este Lunca Siretului (220 m altitudine), cu aspect de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
regularizare, care vor trebui însă continuate, atât la Buda, cât și la Heci. V.S. II. POPULAȚIA ȘI AȘEZĂRILE COMUNEI LESPEZI 2.1. EVOLUȚIA ISTORICĂ A PROCESULUI DE POPULARE 2.1.1. ISTORIA VECHE PÂNĂ LA 1409, PRIMA ATESTARE DOCUMENTARĂ DIN COMUNĂ Așezată pe Valea Siretului, într-un cadru natural prielnic vieții, comuna Lespezi are o vechime considerabilă. Istoria comunei s-a desfășurat în strânsă relație cu istoria celorlalte așezări din imediata apropiere, mai ales a Probotei. În zona Lespezi, pe ambele maluri
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
un târg cu numele de „Lespedi”, condus de nouă pârgari. La înființarea târgului, comunitatea primea loc gratuit pentru sinagogă, baie și cimitir. V.S. 2.1.3. ISTORIA MODERNĂ ȘI CONTEMPORANĂ PÂNĂ LA 1945, ANUL SFÂRȘITULUI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL Așezat la o intersecție de drumuri, la un vad al Siretului, târgul Lespezi era un debușeu al târgurilor din Botoșani, Hârlău, Fălticeni, Tg. Neamț, unde se vindeau vite, felurite mărfuri autohtone și străine. Târgul săptămânal (de vineri) și iarmarocul anual (de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]