4,105 matches
-
-a aniversare". (Comitetul de redacție: "Profesorul Gheorghe Mihăilă la a 70-a aniversare", "9-11"); "In honorem Gheorghe Mihăilă", București, 2010 (Eugen Simion, "Schiță de portret", "11-13"; Mariana Mangiulea, "Academicianul Gheorghe Mihăilă la 80 de ani", "14-20"; Mihai Mitu, "Bibliografia lucrărilor academicianului Gheorghe Mihăilă (1954-2010)", "21-60"). Interviuri
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
Ordinul "Pentru Merit", Ordinul Literelor și Artelor (Franța), Ordinul pentru Merit (Germania), Ordinul Republicii Italiene, Italian Order of Merit, Order of Orange-Nassau (Olanda). Orașul New Orleans i-a decernat titlul de cetățean de onoare. "Prin întreaga să opera și activitate, academicianul Mihnea Gheorghiu rămâne în memoria noastră că un reper al vieții culturale din țara noastră, ale cărui contribuții se înscriu în istoria culturii românești contemporane", se arătă în comunicatul Academiei Române. Este tatăl Manuelei Gheorghiu, cunoscut critic de film și apreciat
Mihnea Gheorghiu () [Corola-website/Science/307224_a_308553]
-
profesori, care mai aveau cu greu, dar mai aveau un cuvânt, a obținut titlurile științifice de doctor în matematică în anul 1956 cu subiectul "Funcții monotone de două variabile" și doctor docent în specialitatea analiză matematică în 1968 sub îndrumarea academicianului Miron Nicolescu. Impreună cu colegul său de generație la 1962, Nicolae Dinculeanu este coautor la manualul universitar de analiză matematică, scris alături de profesorul lor, Miron Nicolescu, autorul unui cunoscut tratat de analiză matematică. După 1960 se va dedica din ce în ce mai mult
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
publicând mai puțin în domeniul care l-a consacrat, dar rămânând informat la zi, conducând teze de licență și de doctorat sau fiind doar referent, în ambele domenii. În lingvistica matematică a beneficiat la început de sprijinul a doi eminenți academicieni, Alexandru Rosetti, lingvist, cel mai de seamă editor român interbelic și Grigore C. Moisil, matematician de mare suprafață, prin înființarea Comisiei de cibernetică a Academiei, ca și unei comisii de lingvistică matematică la aceiași instituție și prin editarea unei publicații
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
activ la Cercul de lingvistică de la Facultatea de filologie a Universității din București și împreună cu profesorii Edmond Nicolau și Sorin Stati editează o "Introducere în lingvistica matematică", printre puținele lucrări de acest gen din acele timpuri. Având sprijinul celor doi academicieni arătați mai sus ca și a lui Miron Nicolescu și Tudor Vianu, a predat simultan atât la Facultatea de matematică, cât și la cea de filologie, lingvistica matematică, începînd cu anul 1961, alături de filologul Emanuel Vasiliu. Paralel este și cercetător
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
doi ani. Preocupat permanent de formarea profesională, a redactat și publicat 18 tratate și cursuri universitare la edituri de prestigiu din țară și străinătate. Primește titlul Doctor Honoris Causa al Universității Tehnice de Construcții București și al Universității Politehnica Timișoara. Academicianul și profesorul s-a stins din viață pe 15 aprilie 2008, la vârsta de 97 de ani.
Dan Mateescu () [Corola-website/Science/307218_a_308547]
-
(n. 19 februarie 1864, Fălticeni - d. 19 martie 1951, București) a fost un academician român, folclorist, etnograf, membru de onoare (1940) al Academiei Române. Născut la 19 februarie 1864 la Fălticeni, învață la școala sătească din Rădăuți, urmând clasele primare și gimnaziul la Fălticeni, de unde trece apoi la Institutele Unite din Iași, de unde își ia
Arthur Gorovei () [Corola-website/Science/307226_a_308555]
-
constitui una din trăsăturile de bază ale lucrărilor ulterioare ale lui Demetriescu. La aceeași revistă colabora și al treilea membru al grupului, Ștefan C. Michăilescu. La început, revista urma principiile latinizante pe care D.A. Laurian le moștenise de la tatăl său, academicianul August Treboniu Laurian dar în 1873, întreaga echipă fuzionează cu grupul mai numeros al "Revistei Contimporane". În 1876, Anghel Demetriescu devine membru al comitetului ei de redacție. Activitatea publicistică a lui Anghel Demetriescu din această perioadă este relativ minoră, constând
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
(n. 7 septembrie 1850, Roman; d. 17 ianuarie 1918, Paris) a fost un academician român, chimist, medic, membru titular (1899) și președinte al Academiei Române în perioada 1913 - 1916. a devenit doctor în medicină de la București în 1877 și a fost colaborator al lui Carol Davila, pe care îl suplinea uneori la cursul de chimie
Constantin I. Istrati () [Corola-website/Science/307236_a_308565]
-
(n. 27 ianuarie 1925, Frătăuții Vechi, Suceava - d. 2006) a fost un geolog român, membru titular (2003) al Academiei Române. Academicianul a efectuat cercetări asupra flișului extern (pânzele de Audia, Tarcău și Vrancea) din Carpații Orientali și a Sarmațianului, abordând probleme fundamentale de geologie economică. Asupra flișului a adus contribuții paleontologice, lito și biostratigrafice, sedimentologice , tectonice și geochimice, care au contribuit
Liviu Ionesi () [Corola-website/Science/307237_a_308566]
-
la întocmirea monografiei „George Enescu” (1972, Editura Academiei Române), demers pentru care a fost recompensat cu premiul Academiei Franceze. Volumul "Reflecții despre muzică", Editura Muzicală, București, 1980 reunește contribuțiile sale teoretice semnificative. Devine membru corespondent al Academiei Române în 1993, iar apoi academician titular (1997). A fost numit doctor honoris causa al Academiei de Muzică din Cluj.
Ștefan Niculescu () [Corola-website/Science/307246_a_308575]
-
Arheologic din Germania o lucrare de sinteză despre preistoria României. Considerând că este necesară o completare a documentației pe baza unor vizite la muzee și realizarea de fotografii, solicită sprijinul material din partea ministerului. Rezoluția ministrului din 13 februarie 1934 solicită academicianului prof. Ioan Andrieșescu, directorul Muzeului Național de Antichități din București, să refere în această problemă. Operativ la 18 februarie 1934 ministerul primea răspunsul lui Ioan Andrieșescu care, prin cele formulate, făcea o călduroasă recomandare la adresa lui Ion Nestor. Doctor docent în
Ion Nestor () [Corola-website/Science/307244_a_308573]
-
școala primară în localitate, avându-l profesor pe unul din cei doi preoți, colaborator la „Foaia Diecezană” din Caransebeș, iar apoi liceul din Caransebeș, avându-i colegi de școală pe Constantin Daicoviciu, Ioan Goanță și Matei Armaș (care au devenit academicieni, protopopi și profesori). În ultimul an de liceu cântă în orchestră simfonică din Caransebeș, înființată de profesorul de muzică Franz Stebla. În anul 1915 termină liceul și se pregătește pentru a urma medicina la Budapesta sau Viena. În toamna aceluiași
Ion Luca-Bănățeanu () [Corola-website/Science/307309_a_308638]
-
Brăila. A urmat cursurile Liceului “Iulia Hașdeu” din București și apoi pe cele ale Facultății de Comerț Exterior din cadrul A.S.E. București, absolvite în anul 1969. Între anii 1969 și 1973 este cercetător științific la “Institutul de Economie Mondială” din București. Academicianul Costin Murgescu, directorul Institutului, l-a trimis la studii de specializare în Franța (1971-1972). Acolo, i-a cunoscut pe Marcel Schapira și Ion Vițianu, având primul contact cu Masoneria. Reîntors în țară, obține titlul științific de doctor în economie (1973
Virgiliu Stoenescu () [Corola-website/Science/308732_a_310061]
-
(n. 11 februarie 1928-27.04.2012) este un specialist în domeniul fiziologiei omului și animalelor, care a fost ales ca membru titular al Academiei de Științe a Moldovei. Tabel cronologic 1928,11 februarie - S-a născut viitorul academician, profesor universitar și om de stat , mezinul din cei 3 copii din familie. 1935-1940 - Studiază în școala primară din satul Briceni. 1942-1945 - Elev la gimnaziul Industrial din satul Corbu, județul Soroca. în 1945 obține atestatul de 7 clase în școala
Boris Melnic () [Corola-website/Science/307528_a_308857]
-
conferit titlul de doctor-habilitat în biologie. 1972, 21 iunie - Devine profesor universitar. 1972, 27 decembrie - Membru-corespondent al ASM. 1974-1992 - Rector al Universității de Stat din Moldova. 1976 - I se conferă titlul - Om Emerit al Științei. 1984 - Membru titular al ASM, academician. 1992, 23 aprilie - Este numit în funcție de Președinte al Comisiei Superioare de Atestare a Republicii Moldova. 1994 - I s-a conferit titlul onorific de Doctor Honoris Causa al Universității de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu” și al Universității Libere Internaționale 1996 - a
Boris Melnic () [Corola-website/Science/307528_a_308857]
-
numit în funcție de Președinte al Comisiei Superioare de Atestare a Republicii Moldova. 1994 - I s-a conferit titlul onorific de Doctor Honoris Causa al Universității de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu” și al Universității Libere Internaționale 1996 - a fost ales Membru titular (academician) al Academiei Internaționale de Științe despre Natură și Societate. 1996 - i s-a conferit titlul onorific de Doctor Honoris Causa al de către Academia de Studii Economice. 1996 - A fost decorat cu trei ordine și două medalii, inclusiv cu distincția supremă
Boris Melnic () [Corola-website/Science/307528_a_308857]
-
i s-a conferit titlul onorific de Doctor Honoris Causa al de către Academia de Studii Economice. 1996 - A fost decorat cu trei ordine și două medalii, inclusiv cu distincția supremă a Republicii Moldova „Ordinul Republicii”. 1999 - a fost ales membru titular (academician) al Academiei Internaționale de Științe Ecologice și Activitate Vitală din Sankt-Petersburg; a fost ales Membru titular (academician) al Academiei Central-Europene de Științe și Arte. 2000 - I s-a conferit titlul de Doctor Honiris Cauza de către Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, 2001
Boris Melnic () [Corola-website/Science/307528_a_308857]
-
A fost decorat cu trei ordine și două medalii, inclusiv cu distincția supremă a Republicii Moldova „Ordinul Republicii”. 1999 - a fost ales membru titular (academician) al Academiei Internaționale de Științe Ecologice și Activitate Vitală din Sankt-Petersburg; a fost ales Membru titular (academician) al Academiei Central-Europene de Științe și Arte. 2000 - I s-a conferit titlul de Doctor Honiris Cauza de către Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”, 2001 - I s-a conferit titlul de Doctor Honiris Cauza a Institutului Național de Economie și Drept. 2002-
Boris Melnic () [Corola-website/Science/307528_a_308857]
-
Economie și Drept. 2002- prezent - Profesor universitar, Catedra Biologie Umană și animală,USM. 2003 - I s-a conferit titluul de Membru al Senatului UUSM cu drept de viager. 2005-prezent - Director al Consiliului Consultativ de Expertiză al AȘM. Sursa: Cozma, Valeriu. Academicianul Boris Melnic: Tainele științei despre om. / Valeriu Cozma; IISD al AȘM. - Chișinău: CEP USM, 2008.
Boris Melnic () [Corola-website/Science/307528_a_308857]
-
Devine conferențiar universitar (16.2.1966); Profesor universitar (30.08.1967); este ales deputat al Sovietului Suprem al RSSM (1967-1975); Președinte al Sovietului Suprem al RSSM (1967-1971); Membru corespondent al AȘM (05.01.1970). Din 27.12.1972 este ales Academician al AȘM; În octombrie 1973, "prăvălia" (conducerea de vârf) ideologică a dlui P. Lucinschi dictează că Rădăuțanu provine dintr-o familie de moșieri și nu merită să se afle în post de rector. În 1974 este ales Vice-Președinte al AȘM
Sergiu Rădăuțanu () [Corola-website/Science/307524_a_308853]
-
învățământ superior (1959-1973), apoi ca director și șef de laborator al Filialei Chișinău a Institutului Central de Deservire Agrochimica din U.R.S.S. (1973-1978), director al Institutului de Fiziologie a Plantelor al A.S.M. (1978-2005). Deține importante funcții în cadrul A.S.M.: academician coordonator al Secției de Stiinte Biologice (1980-1986), vicepreședinte al A.S.M. (1986-1990), academician coordonator al Secției de Stiinte Agricole a A.S.M. (din 2005). Este fondatorul școlii științifice în domeniul microelementelor că vectori ai proceselor biologice din Republică Moldova. A
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]
-
a Institutului Central de Deservire Agrochimica din U.R.S.S. (1973-1978), director al Institutului de Fiziologie a Plantelor al A.S.M. (1978-2005). Deține importante funcții în cadrul A.S.M.: academician coordonator al Secției de Stiinte Biologice (1980-1986), vicepreședinte al A.S.M. (1986-1990), academician coordonator al Secției de Stiinte Agricole a A.S.M. (din 2005). Este fondatorul școlii științifice în domeniul microelementelor că vectori ai proceselor biologice din Republică Moldova. A efectuat cercetări fundamentale în domeniul microelementelor că vectori ai proceselor biologice, evidențiind legitățile
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]
-
președinte al Societății de Fiziologie și Biochimie Vegetală din Republică Moldova, redactor-șef al revistei Știință agricolă. A fost distins cu titlul de „Om emerit”, decorat cu Ordinul „Drapelul Roșu de Muncă”, cu 2 ordine „Insignă de Onoare”, cu Medalia „Academicianul N. I. Vavilov”, cu Medalia de Aur „Henri Coandă” (România) și cu Medalia de Aur OMPI (Geneva). Este laureat al Premiului „Academicianul D. N. Preanisnikov”, al Premiului Academiei Române, al Premiului Academiei de Stiinte a Moldovei, al Premiului Președinților Academiilor din Ucraina
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]
-
titlul de „Om emerit”, decorat cu Ordinul „Drapelul Roșu de Muncă”, cu 2 ordine „Insignă de Onoare”, cu Medalia „Academicianul N. I. Vavilov”, cu Medalia de Aur „Henri Coandă” (România) și cu Medalia de Aur OMPI (Geneva). Este laureat al Premiului „Academicianul D. N. Preanisnikov”, al Premiului Academiei Române, al Premiului Academiei de Stiinte a Moldovei, al Premiului Președinților Academiilor din Ucraina, Belarus și Moldova.
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]