9,323 matches
-
forme propuse vor să se raporteze la om în totalitatea sa, individuală și relațională, astfel: a) Prima formă, cea de mărturisire și dezlegare individuală, având rădăcinile în nevoia profund umană de a manifesta renunțarea la păcate într-un mod concret, accentuează responsabilitatea individuală pentru păcatele comise. b) A doua formă, a celebrării comunitare cu mărturisire și dezlegare individuală, fiind „o combinație a mărturisirii private cu liturgia penitențială comunitară”, subliniază că mărturisirea individuală este inclusă într-o celebrare comunitară. Ea își are
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
capitolul următor. Amintim însă că documentul Ordo Paenitentiae menține cele patru părți ale celebrării reconcilierii, deja stabilite la Conciliul din Trento: căința, mărturisirea, pocăința și dezlegarea. Alături de aceste sublinieri pastorale inițiale, atenția actuală a Bisericii asupra sacramentului reconcilierii vrea să accentueze mai mult aprofundarea trăsăturilor sale interne, prin recunoașterea dimensiunilor acestuia: pascală, trinitară, eclezială, liturgică și personală. Ele sunt rodul reflecțiilor istorice și contemporane, inspirând posibilitatea prin care credinciosul se poate bucura mai mult de roadele celebrării reconcilierii sacramentale. 3.1
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
distanțare de păcate și o luptă împotriva răului. Fiind prezente și în cadrul celorlalte celebrări sacramentale, aceste dimensiuni fac ca sacramentul reconcilierii să se încadreze în economia sacramentală generală a Bisericii. Alături de aceste dimensiuni, tendința practicii actuale este aceea de a accentua și funcțiile sacramentului reconcilierii în viața creștinului, care fac ca reconcilierea să fie privită ca: - un mod privilegiat al eliberării de povara păcatului și al primirii iertării divine; - un mod de împăcare a creștinului cu Biserica, reinserându-l într-însa; - un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care, în urma propriilor cercetări, sunt ispitiți să formuleze diverse teorii sincretice sau ezoterice, prin care determină creștinii să nu mai accepte anumite practici ale Bisericii. 3.2.2 Confuzia conceptului de „păcat” Fără a ignora consecințele sociale ale păcatului, teologia accentuează și aspectul personal al acestuia, privindu-l ca pe o retragere sau ca pe o ruptură a alianței pe care omul o făcuse cu Dumnezeu. Concepția personalistă însă poate deruta destul de mult omul contemporan în a percepe corect păcatul, pentru că
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
conduce pe om să își reformuleze și un model de profesiune de credință. În tot acest demers, conștiința este ajutată să se formeze corect. Astăzi, se pune mai mult accent pe „istoricitatea” penitenței, în sensul că se dorește să se accentueze chemarea omului din partea lui Dumnezeu la convertire, care să fie actualizată printr-un proces de evoluție spirituală ce se desfășoară în timp, în istoria sa. Aceasta înseamnă că acțiunea de convertire a persoanei nu este doar rodul unei decizii spontane
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
botez, devenind un membru al Bisericii. Doar că apoi a păcătuit. Rămânând însă membru al Bisericii, va primi iertarea păcatelor tot în cadrul Bisericii. Prin aceasta, nu se neagă raportul personal și intim care există între om și Dumnezeu, ci se accentuează adevărul cu privire la însăși voința lui Dumnezeu. El vrea să se exprime și prin mijlocirea Bisericii, fapt pentru care i-a încredințat custodia sacramentului reconcilierii. Isus Cristos a întemeiat acest sacrament, numindu-i pe apostoli și, implicit, pe urmașii lor „administratori
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Prin aceasta se subliniază continuitatea care există între sacramentul botezului și sacramentului reconcilierii. Imaginile evocate în prima parte, prin expresiile „Dumnezeu, Părintele îndurărilor”, „moartea și învierea Fiului Său”, „a trimis pe Duhul Sfânt”, sunt imagini biblice, în timp ce expresia „prin intermediul Bisericii” accentuează dimensiunea eclezială a sacramentului reconcilierii. Roadele pe care Dumnezeu i le dăruiește penitentului căit sunt: „iertare și pace”. Ele sunt înțelese în sensul lor biblic, reprezentând eliberarea de păcate, rezultat al mântuirii mesianice. 2) În a doua parte a formulei
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
conține în sine un întreg parcurs dialogic, urmărind un mod specific de implicare, atât din partea penitentului, cât și a confesorului. Procesul dialogic se desfășoară fidel structurii propuse de Ritualul Penitenței, astfel că, în prima și în a doua parte, se accentuează raportul „noi-tu”, adică penitenți-confesor, urmând ca, în a treia parte, raportul să se restrângă la forma „eu-tu”, realizat între penitent și confesor, așa cum a fost prezent și în Forma A de celebrare. Nu se ignoră nici faptul că
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
modele, acest lucru se întâmplă și în sacramentul reconcilierii. Între confesor și penitent se conturează un anumit raport, iar în funcție de acest raport, se naște dialogul. Această raportare reciprocă nu schimbă rolul confesorului și nici pe cel al penitentului, ci doar accentuează anumite aspecte ale relației și implicit ale dialogului. De exemplu, dacă preotul confesor afișează mai mult o atitudine paternă față de penitent, dorind să îi transmită acestuia mesajul că Dumnezeu este un Tată care își primește fiul rătăcit, atunci întreg procesul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dorește în mod intenționat, ca celebrarea concretă a acestui sacrament să sublinieze, în funcție de context, mai mult una din ele, păstrându-le și pe celelalte, dar eventual într-un plan secundar. Din acest motiv, întreaga celebrare sacramentală îmbrățișează în mod mai accentuat o imagine paradigmatică, favorizând, în același timp, aprofundarea dimensiunii corespunzătoare acesteia. Înainte de a aplica mai mult un model sau altul, confesorii și penitenții trebuie să fie pe deplin conștienți că sacramentul reconcilierii este o liturgie, care conține o proclamare eficace
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
confesor, dar și confidențialitatea, necesară formei de celebrare individuale”. Biserica a considerat ca locul potrivit celebrării reconcilierii sacramentale să fie confesionalul, acesta fiind un garant bun al confidențialității dialogului. Celebrarea sacramentului reconcilierii în manieră secretă, în spațiul intim al confesionalului, accentuează și mai mult faptul că spovada este locul unui raport personal între penitent și Dumnezeu, în cadrul căruia confesorul își are locul său clar, bine delimitat, de unde își desfășoară rolul de „instrument” și de slujitor. Confesionalul poate avea designuri diferite, favorizând
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
binecuvântare și trimiterea”. Fiecare formă propusă de Ritual este plină de conținut și de semnificație, dar niciuna dintre ele, luată separat, „nu poate să exprime bogăția iertării trăită în Biserică”. În timp ce Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, accentuează responsabilitatea personală a penitentului față de păcatul săvârșit, fiind o formă ordinară de celebrare, Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, exprimă responsabilitatea comunitară față de păcatul unuia și invers. Fiind recomandată în anumite timpuri „forte
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
socio-cultural actual, anumite teme fundamentale de natură morală nu sunt ușor de abordat, nici chiar în cadrul securizat al dialogului sacramental. Există multe limitări și multe mecanisme de apărare pe care penitentul le poate înfățișa. Însăși societatea în care se află accentuează irelevanța morală a unor aspecte și comportamente chiar de factură creștină. Uneori, acest fapt îl ispitește pe penitent ca, la rândul său, să trateze lucrurile în aceeași manieră. Dar, dacă preotul confesor evită un astfel de dialog, riscă să lase
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acestor suflete. 5.4.2 Mărturisirea penitentului Când se referă la capacitatea confesorului de a celebra, Codul folosește sintagma „a asculta mărturisirile”, ceea ce poate sugera și o modalitate în care procesul dialogic dintre confesor și penitent s-ar putea derula, accentuând mai mult ascultarea din partea confesorului și mărturisirea din partea penitentului. Faptul că mărturisirea penitentului este secretă și auriculară și doar în fața unui singur confesor înseamnă că dialogul trebuie să fie, la rândul său, discret, verbal și realizat doar între doi inși
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sale pot deveni ostile. Pe de altă parte, el poate avea și atitudinile unui masochist, umilindu-se pe sine înaintea confesorului pentru a atrage simpatia acestuia. Cu această intenție, își va mărturisi nu doar păcatele, ci chiar și greșelile, defectele, accentuând și exagerând propria vinovăție, așteptând să primească o recompensă afectivă din partea confesorului. Unui asemenea penitent, în primul rând, confesorul trebuie să îi prezinte imaginea lui Dumnezeu așa cum este în realitate, care, fiind bun și milostiv, are anumite exigențe de la cei
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a se grăbi să îi ofere un sfat, confesorul îi poate solicita punctul său de vedere. Îl va ajuta începând prin a-i lăuda diferitele inițiative sau reușite, dacă penitentul ar vorbi ceva legat de asemenea aspecte. Va căuta să accentueze capacitatea sa de libertate. Pocăința poate fi stabilită în comun cu penitentul, eventual cerându-i o părere. Această pocăință va favoriza implicarea penitentului, în sensul că „va fi pus la lucru”, fapt necesar și benefic. Întreg procesul dialogic trebuie să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
legalist, fie obsesiv, fie prea raționalist sau, dimpotrivă, „extrem de iertător”. Datorită acestor tendințe, în celebrarea reconcilierii se pot strecura diferite erori, pe care unii autori le prezintă astfel: a) Legalismul - atunci când confesorul este extrem de exigent față de penitent cu privire la respectarea legii. Accentuând cu insistență coerența față de lege, el riscă prin aceasta să uite de gravitatea și de semnificația păcatului. Acest comportament poate fi manifestat de către confesorul pentru care capacitatea intelectuală, pedagogică și rațională înseamnă totul. El își dezvoltă un mod idealist de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
iluzia unei pasiuni pentru celebrarea exemplară a sacramentului. În realitate însă, el riscă să trăiască ulterior momente de deziluzie sau descurajare, lucruri ce, din nou, vor influența greșit procesul dialogic și, implicit, relația sa cu penitentul; b) Obsesia - atunci când confesorul accentuează și insistă, în cadrul dialogului sacramental, în mod excesiv și repetitiv, doar asupra unui aspect particular al vieții morale a penitentului. Deși intenția și subiectul tematic pot fi bune, insistența exagerată poate lua amploarea unui abuz emoțional, în care penitentul riscă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitent și confesor. Aceste inițiative se pot concretiza în acțiuni pastorale eficiente ale Bisericii, care au în vedere atât pregătirea penitenților cât și cea a confesorilor în această intenție particulară, precum și încurajarea altor momente de aprofundare, în care să se accentueze aspectele specifice ale acestui sacrament și să se aprecieze valoarea sa integrală. 1. Pregătirea penitenților Dacă sacramentul reconcilierii se celebrează la inițiativa penitenților și dacă un rol important în celebrarea sacramentului reconcilierii îl au și penitenții, înseamnă că grija pastorației
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
copilul să își poată forma această deprindere, este necesar să perceapă și mărturia celorlalți creștini, mai mari decât el, cu privire la acest fapt; b) comuniunea - în sensul că în cadrul catehezei se pot folosi anumite semne sau simboluri, prin care să se accentueze copilului comuniunea la care este chemat în raport cu comunitatea eclezială, atât în viața de zi cu zi, cât și prin participarea frecventă la actele de cult ale Bisericii; c) gradualitatea - în sensul că este necesar ca învățătura care i se transmite
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
păcate; f) Distincția clară dintre sacramentul reconcilierii și alte practici colocviale este încă necesară. Pentru că tendința multora este aceea de a schimba sensul procesului dialogic dintre confesor și penitent, din cadrul sacramentului reconcilierii, este necesar ca în pastorala sa, Biserica să accentueze distincția dintre sacramentul reconcilierii și direcțiunea spirituală sau colocviul spiritual, cât și diferența dintre același sacrament și diferite tehnici psihoterapeutice sau de consiliere psihologică. Practic, deosebirea constă atât în conținutul cât și în scopul acestor momente. Chiar dacă toate abordează omul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
omul în plan moral și mai ales spiritual. Aceasta face ca sacramentul să fie abordat cu o atitudine de nonșalanță chiar și de către creștinii declarați. În acest caz, Biserica propune și caută soluții pertinente. În implicarea sa, ea poate să accentueze rolul fundamental pe care îl conține însuși procesul dialogic din sacramentul reconcilierii, atunci când e privit și abordat în toată bogăția sa, în manieră corespunzătoare. Capitolul al treilea a analizat aspectele cuprinse de procesul dialogic amintit. El este amplu și profund
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
BUCATĂ DE CER ȘI VISAM), stimulată de lectură, fiecare incursiune făcută în abisurile gândului - abisul este, de fapt, un motiv recurent, de asemenea, în volum: alunecare-n abis; Lecția de abis; căderi în abis; primăvara-i abisul oricărei priviri etc. - accentuează trăirea superlativă, uneori cu voluptate chiar, a singurătății, încât, traducându-se în artă, POEZIA E HAOSUL CONDAMNAT LA VISARE. Liantul celor două universuri în care trăiește poetul este arta, a cărei autoritate vine din contopirea cu divinitatea, împreună fiind două
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
spun?/ Mereu la săpături, arheolog de taină, / mai port pe umeri colb și-n ochi / scânteia unui drum, dar și epuizarea. Familiaritatea cu actul cultural, în general, care transpare din poemele Simonei-Grazia Dima, se corelează cu un lexic pe măsură, accentuând statutul, deloc forțat, al unei poezii cerebrale, de înaltă ținută intelectuală, care îi propune cititorului, indirect, imaginea unei poete care, deși pare că privește în jur cu detașare, cu un calm aproape olimpian, trăiește intens fiecare adâncire în interiorul lucrurilor, acolo
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
disconfortul contiguității urâtului, prin promisiunea aflării inefabilului: numai citindu-mi / cu glasul tău grecesc anabasis și / promițându-mi un copil cear ști să / povestească copilăria lui din pântec / numai dragostea ta mai face posibilă / viața prin măhălălile lui noiembrie. Cacofonia accentuează, ca și alteori în volum, senzația de înstăpânire a concretului, care nu mai dă răgazul de a se prefira vorbele în care se traduce. Femeia continuă să fie, și în partea a doua a volumului, receptată ca arhetip: Arde pădurea
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]