4,115 matches
-
departe cu celelalte lucruri cât așteptăm? Dar fata dispăruse în spatele ochelarilor săi și, cu una dintre mâini încleștată încă pe puiul necodat, trupul ei părea să se scufunde în sine ca un balon în curs de prăbușire: capul i se adâncise cu vreo câțiva centimetri buni față de cum era înainte, ițindu-se ca un telescop dintre rulourile de la gât. Plutea, așezată parcă pe un colac de cauciuc pe o mare liniștită, suspendat doar de gât, alunecând încet din câmpul vizual. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
soi de împrumut; adică, aveam impresia că QVC e un fel de firmă de credite sau așa ceva. Oare văzusem o umbră de zâmbet? Da, văzusem- era sigur. Cutele cu gropițe de o parte și de alta a gurii ei se adânciseră o fracțiune, iar ochii de culoarea caramelului sigur sclipiseră când m-a privit din nou. —Și ți l-ai cumpărat singură? Sau a fost un cadou de ziua ta, ceva de genul ăsta? —L-am cumpărat singură. De pe QVC. Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
în aur, argint și purpură păreau să fi țâșnit chiar atunci de pe dalele albe, luîndu-și zborul înspăimîntate. Senzația era accentuată de poziția diferită a aripilor și a girurilor lungi răsucite cu eleganță. În ziduri se aflau șase nișe nu prea adânci unde tablourile primeau o lumină caldă, uleioasă de pergament vechi. Inginerul le privea aiurit. Nu-și dădea încă bine seama despre ce e vorba, nu cunoștea pânzele, nu le întîlnise în nici un catalog, un lucru însă i se părea cert
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
și desigur... nu-i așa, dispune și de mijloace corespunzătoare. Chicoti: Dacă vreți, pot să-i caut numărul de telefon. Se ridică sprintenă și dispăru în odaia ei. Sculptorul se întoarse spre Panaitescu. Întrebă încet: ― Crezi că-i trombon? Celălalt, adâncit în calcule complicate, nu-i răspunse. Valerica Scurtu rămăsese cu ochii pe fereastră. Un colț desprins al perdelei lăsa să se vadă o lună galbenă, în zdrențe, închipuită de un pictor nebun. Femeia ținea gura ușor întredeschisă. N-avea reprezentarea
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
nășteau pustii, Se surpau împărății, Neamurile - mbătrîneau, Crăiile se treceau, Numai codrii tăi creșteau... Și în umbra cea de veci Curgu-mi râurile reci Limpegioare, rotitoare, Având glasuri de isvoare. Bistrița în stânci se bate Prin păduri întunecate Și mereu se adâncește Unde ap-abia clipește, Și d-odată vede că Apa ei se-mpiedecă Și de stânci i se iezește, Ea s-adună și tot crește, Se trezește -n mândru lac Iar copacii umbră-i fac. Iar stejari din mal în mal Pe
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cu drag. Hainele ei umede de ploaie se lipise de membrele dulci și rotunde, fața ei de-o paloare umedă ca ceara cea albă, mînile mici și unite pe piept, părul despletit și răsfirat pe fân, ochii mari, închiși și adânciți în frunte, astfel ea era frumoasă, dar părea moartă. Pe acea frunte netedă și albă, Făt-Frumos presură 320 {EminescuOpVI 321} câteva flori albastre, apoi șezu alături cu ea și-ncepu a doini încet. Cerul limpede - o mare, soarele - o față de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Nici un ceas în viață, nici un ceas în lume Ca acele două nu voi mai gusta, De aceea poate cât voi fi cu nume Eu pe tine, dragă, nu te voi uita. Tu-mi zâmbiși ș-atuncea îmi primiși credința, Îmi adânciși rana chiar cu mâna ta Și acuma crede-o cu nesocotință Vrei să mă faci poate a te mai uita? Cred că ești ușoară, cu puțină minte, Astfel sunteți toate, nu e vina ta, Patima mea, soro, este făr-de moarte
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
uita. Nici un ceas în viață, nici un ceas în lume Ca acele două nu voi mai gusta, De aceea poate cât voi fi cu nume, Eu pe tine, dragă, nu te voi uita. Tu-mi zâmbiși atuncea, îmi primiși credința, Îmi adânciși rana chiar cu mâna ta Și acuma, crudo, cu nesocotință Vrei să mă faci poate a te mai uita. Dar inima-ți crede, nu e schimbătoare Ca acele multe chiar ca și a ta, Patima - anevoie poate s-o doboare
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
libertate, Nu puteau face altceva, Așa e, domnule primar, într-adevăr nu puteau face altceva, Spuneți-i secretarei mele să mă anunțe când e mașina la ușă, Da, domnule. Primarul se rezemă de spătarul scaunului, așteptând, cu ridurile de pe frunte adâncite din nou. Contrar prezicerilor celor rău prevestitori, nu se întâmplaseră în aceste zile nici mai multe furturi, nici mai multe violuri, nici mai multe asasinate decât înainte. Părea că, în cele din urmă, siguranța orașului nu se resimțea deloc din cauza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
vedem dacă-l mai interesează, spune Tom. N-are rost să încurajăm speranțele lui Stanley dacă Harry s-a răzgândit. Am stat în șopron mai puțin de o jumătate de oră, dar simt că Tom a petrecut acest scurt interval adâncit în gânduri. Ceva din privirea lui îmi spune că discuția de la prânz cu Stanley i-a schimbat poziția față de noul hotel Existența. Începe să creadă că se poate. Începe să spere. Întâmplarea face ca telefonul să sune exact când pun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
în familie merge mînă în mînă și își capătă adevărata semnificație doar în complementaritatea sa cu relativa dezimplicare, afectivă și axiologică, din sfera publică, în primul rînd politică, dar și economică. Iar distanța dintre cele două sfere pare să se adîncească. Această tensiune este deci edificatoare, și nu locul în sine al „familismului”. S-ar părea deci că spațiul domestic (re)devine unul de rezistență socială, un soi de mecanism de apărare, de „refugiu în codru” din calea năvă litorilor. O
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
filială care întrece, fie-mi cu iertare, toate elogiile satului românesc. Îi aparține lui șerban Anghelescu și îl găsiți în cartea sa recentă Farmecul discret al etnologiei. Pe același ton, textul continuă cu cîteva fermecătoare dezvrăjiri : Semănătorismul și poporanismul au adîncit ceea ce discursul pașoptist lăsase în arena ideologică : sfințenia rurală, culpa intelectualilor care s-au separat de izvorul veșnic al autohtoniei. Din nou este vorba despre o unitate primordială pierdută. Instaurarea diferenței, despicarea neamu lui sînt privite de tradiționaliști ca un
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
scaunelor, n-a pus-o. ...Cu bogata și dumnezeiasca Ta putere, și cu darul Sfintei Tale Cruci, căreia mă închin și pe care o măresc, acum și pururea și în vecii vecilor, amin. Greșise puțin, dar nu se mai putea adânci în rugăciune. Îl pândea cu coada ochiului pe străinul care stătea în picioare lângă sfânta icoană a Maicii Domnului, adusă aici încă din vremea Brâncoveanului, ca să fie binecuvântare pentru toți cei care trec pragul lăcașului. Oamenii vin s-o roage
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
care a suferit toată viața din cauza vederilor sale, care a trăit grozăviile Canalului, are în marea carte a „Omagiului” un mesaj <boit în roșu >pentru dictatorul, care prin uneltele sale i-a ucis copilul, mândria sa, speranța sa!” Numai că, adâncind căutările, găsim că, referindu-se la cartea „Omagiu”, editată prin anii 78-80, pagina 307, unde apare sub numele lui Alexandru Tacu un cuvânt de laudă în favoarea personajului - care a făcut atâta rău oamenilor și țării, - la 27 mai 1993, în
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
Ori dacă ai capul sec. În orice gest al semenilor, prostul decodează complotul. Prostul încearcă orice pentru a-l solidariza pe omul superior cu mediocritatea. Fugi de prost, chiar dacă nu ai prin preajmă nici un înțelept. Nu poți scăpa de frică adâncind-o. Unii au impresia că nu pot deveni buni specialiști într-un domeniu, dacă nu se eliberează de cultură. Prostul nu vrea să te convingă, ci să-ți vadă nădragii fluturând în fața lui. Dintr-un prost se poate face oricând
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Marea artă are alveolele oxigenate de sacru. În artă, morala nu poate fi ca o femeie guralivă. Jurnalele literare se publică mult după moartea autorului, ca să nu mai poată roși pentru năzbâtiile scrise. Unele lecturi nu înfrumusețează viața, dar îi adâncesc înțelesurile. Arta trebuie să exploreze și hăurile urât mirositoare. Speranța serafică este zona religiilor și a asistenței sociale. În artă, importante sunt semnificațiile, nu circumstanțele. La cârciumă, scriitorii români se sărută ca rușii. Scriitorul trebuie să ia în calcul și
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ca omul mileniului trei să fie o ființă degrevată de artă. Aforismul ar putea fi un laser al gândirii. Multe opere de artă au crescut din sâmburele aromat al copilăriei. Creativitatea este atestatul intelectualului autentic. Cultura poate ameliora caracterul omului, adâncindu-i introspecția. Există critici care cred că numai ei pot forma guvernul artei. Spectrul scriitorului se întinde de la mânuitor până la mântuitor de cuvinte. Arta ar putea deveni cea mai tulburătoare religie a lumii. Artistul rămâne același desconsiderat salahor al inefabilului
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
acest spațiu. Aici a învățat să înoate în toate stilurile încă de când era un țânc de șapte-opt ani. Un canal lung cât o zi de post, lat ca un bulevard din centrul orașului, cu albia în formă de covată foarte adâncită spre centru, pe care îl traversa în înot de zeci de ori pe zi. Canalul se alimenta cu apă limpede direct din râul Bistrița și curgea lin, aproape pe neobservate. Ambele maluri ale lui erau învelite, din primăvară până toamna
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Legenda datează din mileniul III î.e.n. footnote>... Vânătoarea te apropie de tot ce e mai pur, țâșnit din originara matcă animală, maiestatea lebedei, sfioasa noblețe a ciutei, taina de sfinx a caprei negre încremenită pe vârful de stâncă cu ochii adânciți în amurg, fala cerbului încununată cu ramuri... Apoi, femeia și vânătoarea, dacă ne amintim de Diana, zeița vânătorii, sunt totuna... una și aceeași năzuință. Femeia transfigurează până la divin frumusețea animală, a tuturor formelor dinaintea ei, și a ajuns până la ea
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
neomenească, în care își adună toată mâhnirea lui, urlă cu putere: Ai învins, Galileene!1 Ei bine, după acest episod destul de plin de dramatism - pe care, însă, nu l-am exagerat deloc -, sufletul lui Eugen începu din nou să se adâncească într-un necurmat zbucium, dar, de data aceasta, mult mai puternic, mai arzător și mai vătămător decât înainte, încât, sufletul și mintea omului fiind într-o foarte strânsă legătură, adeseori începea să i se întunece dreapta judecată, aruncându-l în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
tot mai violente, ajungând uneori chiar până la atacuri de apoplexie. Iar mintea-i sclipitoare, pe care odinioară toată lumea i-o lăuda cu entuziasm, acum psihiatrii i-o socoteau a fi doar o cauză pierdută... Și astfel, pas cu pas, se adâncea tot mai mult în hățișul suferințelor sale sufletești, uitat de toți, pierzând treptat, punct cu punct, legăturile ce-l uneau cu comunitatea umană, fiindcă, deși trăia în mijlocul ei, aproape că ajunsese să nu mai facă parte din ea! „Pentru fapta
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
chip firesc și inevitabil, punct, literatura, mai liberală, râde și pune două puncte! Așa încât, simțindu-se că deține resurse incalculabile în condei, îl apuca mereu cu pasiune spre a-l folosi, simțindu-i sărutarea, de multe ori, cum i se adâncește ascuțit între degete. De asemenea, simțea cum dospește în el o putere naturală și sinceră de a face literatură, mai ales că, din fericire, știa să găsească perfect și calea de a se acomoda cu exprimarea ei prin cuvinte. „Poate
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
mă știu tânăr, dar, în același timp, parcă simt că trăiesc de o mie de ani... Și, după aceste ultime vorbe, amândoi tăcură. Se vede că Osvald fusese convingător într-o bună măsură, căci Mihaela, abandonând dialogul, plecă de lângă dânsul adâncită în gânduri, dar cu fruntea puțin mai luminată parcă. Ei bine, de multe ori, atunci când te apuci să scrii ceva, orice ar fi acel ceva, cu greu poți intui sau ghici măcar momentul aproximativ, în care va fi să sfârșești
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
deci, numai la a spune că lecturarea acelor rânduri nefaste fu ucigătoare pentru dânsa; o vreme, ea nici nu mai știu ce să creadă; pentru câteva clipe, sărmana chiar crezu că totul este doar o glumă proastă. Ea stătu complet adâncită într-o atât de uriașă stare de încremenire lăuntrică, încât aproape că și simțurile sale refuzară s-o mai asculte până la capăt. Iată, ei bine, care a și fost motivul pentru care dânsa nu auzise dintru început clipa intrării repezite
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
de curând, sub piele. “Îl simțeam pe Mihai de Giulești tot mai aproape, ca înainte de masacru când își proptise bărbia în guler ca pasul calului să nu-i clatine capul și să-i tulbure tihna meditației grave în care era adâncit și când privirile sale nu căutau în jur, când părea pierdut și rupt de plăcerea bărbătească a vânătorii, când tăcerea împunsă de sunetele prelungi de corn, îndepărtate, vestind începerea goanei, îi era prielnică gândurilor sale ascunse și parcă începea să
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]