6,618 matches
-
tatălui la fetele cu episod depresiv major: această diferență nu este semnificativă). Diferența repartiției provine în mod esențial de la alte stări depresive (proastă dispoziție, criză anxio-depresivă și mai ales depresivitate). Astfel, decesul unui părinte crește riscul apariției depresiei majore la adolescență la ambele sexe și amplifică la băieți riscul apariției unor manifestări depresive, altele decât depresia majoră. DIVORȚ ȘI/SAU SEPARARE PARENTALĂ Ponderea separării parentale este apreciată în mod diferit ca factor de risc pentru depresie la adolescent. Să reținem că
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
minore”. Această constatare trebuie pusă în relație cu observațiile asupra populației generale. Separare parentală și depresie: studii asupra populației generale Referindu-se la populația generală, unii autori consideră că divorțul și separarea parentală sunt factori de risc pentru depresie la adolescență (Kandel și Davies, 1982; Kashani și colab., 1988; Garrisson și colab., 1990 etc.). În ancheta sa epidemiologică recentă Choquet (1944) constată, într-o populație cu vârste între 11-19 ani, că 15,8% dintre adolescenți au părinții separați sau divorțați. Această
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
din familii divorțate. Aceste concluzii epidemiologice și constatări obținute cu ajutorul unei anchete pe bază de chestionar sunt asemănătoare propriilor noastre constatări asupra unei populații de adolescenți care au apelat la consultație. SĂNĂTATEA PĂRINȚILOR PERCEPUTĂ DE ADOLESCENT Relațiile dintre depresie la adolescență și patologie parentală pot fi analizate într-o manieră descendentă sau ascendentă. Kaschani și colab. (1988) au constatat un procent de depresii de 40% la copii și adolescenții cu părinți deprimați, Weissman și colab. (1987) consideră că riscul apariției unei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
primul grup este de două până la trei ori mai mare decât în al doilea. Ținând cont de acest rezultat, autorii trag concluzia că există, fără îndoială, mai mulți factori genetici implicați în apariția depresiilor precoce (cu debut în copilărie sau adolescență) decât în depresiile adultului. Kovacs și colab. (1997) s-au întrebat dacă prezența antecedentelor familiale de tulburare de dispoziție era un factor de risc specific pentru depresie la copii și adolescenți, sau dacă nu cumva aceasta nu era asociată și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
reprezintă cadrul teoretic relativ recent care include o mare parte dintre acești adolescenți. Teama de abandon, cu care aceștia se confruntă, provine din amenințările inerente celui de al doilea proces de separare-individuare așa cum a fost conceptualizat de Blos în momentul adolescenței. Intr-adevăr, pentru acest autor adolescența poate fi înțeleasă ca o reminiscență a acelei prime perioade situată între 18 luni și trei ani, în care copilul trăiește un sentiment de individuare somatică și psihică în raport cu mama sa (Mahler), schimbare care
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
include o mare parte dintre acești adolescenți. Teama de abandon, cu care aceștia se confruntă, provine din amenințările inerente celui de al doilea proces de separare-individuare așa cum a fost conceptualizat de Blos în momentul adolescenței. Intr-adevăr, pentru acest autor adolescența poate fi înțeleasă ca o reminiscență a acelei prime perioade situată între 18 luni și trei ani, în care copilul trăiește un sentiment de individuare somatică și psihică în raport cu mama sa (Mahler), schimbare care este adesea însoțită de teama de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
prime perioade situată între 18 luni și trei ani, în care copilul trăiește un sentiment de individuare somatică și psihică în raport cu mama sa (Mahler), schimbare care este adesea însoțită de teama de abandon. Aceste sentimente de abandon sunt reactualizate la adolescență chiar din necesitatea de a se separa (vezi capitolul 1). Această depresie de abandon se observă mai ales în două cazuri: - în cazul „istoriilor marcate de abandon”: regăsim în antecedente situații de abandon, rupturi, plasamente multiple. Adolescentul nu-și poate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
atare este vorba ci mai degrabă despre reprezentările acestora în psihismul copilului lor. Este evident că numeroase depresii ale adolescentului pot fi explicate, cel puțin în parte, prin aceste direcții conflictuale. Aceste lucru este valabil și pentru depresiile narcisiace din adolescență sau pentru patologiile cu aspect simbiotic apărute ca urmare a unei legături de o intensitate excesivă între un părinte și unul dintre copii: pierderea acestei legături poate reprezenta amenințarea unei prea mari suferințe la adolescent. Totuși, patologiile observate în acest
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sau vulnerabil, atunci când, de exemplu, un părinte este grav deprimat, are impulsuri suicidare sau chiar a efectuat tentative de suicid. Atunci când un părinte s-a sinucis, există un factor traumatic real pentru adolescent cu repercusiuni majore în procesul transformărilor din adolescență: înțelegem ușor că, pentru adolescent, problema banală în legătură cu sensul vieții prinde, în aceste condiții, o tentă diferită, transformată destul de repede într-o reflexie asupra morții, apoi asupra sinuciderii. Anxietatea apare repede marcând aceste gânduri apoi, pe neștiute, întărind legătura ambivalentă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
explică tergiversările și obișnuita dificultate de a face față situației. La aceasta se adaugă adesea o notă evidentă de agresivitate: la început adolescentul este nervos, coleric, după cum spun părinții, adică impulsiv și iritabil, semne de acum recunoscute ale depresiei la adolescență. Dacă rezultatele sale școlare devin slabe, iar adolescentul afișează o oarecare indiferență defensivă față de aceste rezultate, el devine leneș și „nepăsător” în ochii părinților. Cererile de autonomie ale adolescentului, care persistă adesea în ciuda depresiei, sunt atunci receptate ca provocări și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
IDENTIFICARE DEPRESIVĂ ÎNTRE ADOLESCENT ȘI UNUL DINTRE PĂRINȚII DEPRESIVI Nu se întâmplă rar să regăsim la părinți o problematică depresivă subiacentă sau manifestă, trecută sau actuală. Poate fi vorba de antecedente de episoade depresive, de doliu non-elaborat, de depresie la adolescență a unui părinte, problematică reactualizată pe de o parte prin oscilațiile afective ale copilului lor devenit adolescent, și prin amenințările cu separarea pe de altă parte. Această depresivitate parentală este adesea observată așa cum o atestă rezultatele anchetelor epidemiologice. Atunci când părinții
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu eșec școlar (două repetări succesive ale anului școlar), deși este interesat de școală și dorește să devină profesor ca și mama sa: acest eșec arată ambivalența lui Charles în acest raport de identificare conflictual. Mama sa și-a trăit adolescența cu o depresie apărută în urma decesului tatălui său, bunicul lui Charles din partea mamei. O sterilitate psihogenă a fost răspunsul somatic la această depresie până ce, ca un „dar de la ceruri”, nașterea lui Charles a făcut-o fericită după mulți ani de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sunt conflictuale și denunțate drept potențial patogene, câteodată de părintele însuși, ceea ce în mod subtil întărește legătura narcisiacă identitară și, în consecință, baza narcisiacă a adolescentului. Există în aceste forme de depresie un travaliu psihic care respectă nevoile developmentale ale adolescenței. În schimb, în depresiile cu prevalență narcisiacă, legătura identitară este cea care, în general, este atacată în primul rând prin constante descalificări fie ale unuia sau ale ambilor părinți față de adolescent, fie invers. LOUIS - DEPRESIA CARE UNEȘTE TATĂ ȘI FIU
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
însuși. Astfel, terapeutul este prizonierul unei situații paradoxale deoarece, prin intervenția sa autentifică relația identitară dintre tată și fiu, în timp ce ar fi trebuit să desfacă legătura de identificare tată-fiu lucru atât de necesar totuși lui Louis în acest debut al adolescenței. AMENINȚAREA UNEI LEGĂTURI PREA RECOMPENSATIVE Existența unei legături foarte intense și adesea prea recompensative între adolescent și unul dintre părinți poate constitui un obstacol major în desfășurarea acestui travaliu de „dezangajare”. Într-un anumit fel, adolescentul nu poate totuși să
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
foarte intensă din care obțin beneficii secundare evidente; ei nu pot, nici unul nici altul, să se sprijine pe celălalt părinte, care este descalificat și devalorizat, pentru a se desprinde din această relație. Obstacolul acesta amenință să blocheze procesul transformărilor din adolescență, conducând la apariția diferitelor stări depresive descrise mai înainte. CONDIȚII DE MEDIU ȘI EVENIMENTE DE VIAȚA Analiza epidemiologică a populațiilor clinice la fel ca și anchetele asupra populației generale arată, din ce în ce mai clar, influența unor factori de mediu și a celor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
decât fetele la evenimentele perturbatoare care ar genera situații mai clar patologice (vezi în legătură cu acest subiect diferența băiat-fată în caz de deces parental). În orice caz, se pare că acumularea „evenimentelor de viață” constituie un factor favorizant pentru depresia din adolescență. Pentru Berndt și Zinn (1992) există chiar o corelație între acumularea schimbărilor de viață impuse adolescentului și severitatea depresiei globale. Acești autori notează în plus că „pesimismul și iritabilitatea sunt simptome marcante în depresiile legate de stres în timp ce simptoamele depresive
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
scăzute decât ale celor care au trăit evenimente cu cauză externă. Schimbarea domiciliului familial este un eveniment frecvent și adesea este prezentat ca fiind cauza depresiei unui adolescent (Garroux și colab., 1994). Este adevărat că o schimbare de domiciliu în adolescență este percepută ca ceva cu totul opus exigențelor și dorințelor developmentale: ea este în general impusă adolescentului și nu aleasă de către acesta, provoacă o pierdere relativă a camarazilor și prietenilor (schimbarea orașului, a colegiului sau a liceului), accentuează temporar dependența
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresiei pre-pubere apare mai puțin evidentă (vezi mai departe) chiar dacă a început să fie descris la adult un risc de tentativă de sinucidere, de tulburări bipolare și de consum de substanțe (Weissman și colab., 1999). CONTINUITATEA DEPRESIVĂ DIN COPILARIE LA ADOLESCENȚĂ Chiar dacă semiologia lor nu este strict superpozabilă celei a adolescentului sau a adultului, depresiile la copil fac de acum înainte obiectul unui consens relativ (conferința consensului, 1997; Marcelli, 1998). Totuși, evoluția pe termen lung a acestor depresii la copil rămâne
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mod identic, evoluția unei depresii anaclitice a unui bebeluș de 18 luni riscă să fie foarte diferită de evoluția unei depresii la un copil de 10-11 ani. Ținând cont de aceste rezerve, ce constatări putem face dacă ne limităm la adolescență? Printre studiile la care se fac cel mai adesea referiri îl găsim pe cel al lui Nissen (1992). Cinci sute de copii și adolescenți cu depresie au fost studiați timp de zece ani în medie. La sfârșitul acestei perioade, cincizeci
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pentru a defini diferitele forme de depresie sau celelalte tipuri de patologie. Penot (1973) pe de altă parte, într-un important studiu asupra depresiei copilului, încearcă să urmărească evoluția diverselor sale cazuri clinice. Unii copii au fost astfel urmăriți până la adolescență. Reamintim că acest studiu a fost efectuat pe un număr de șaptesprezece copii cu vârste între 5 și 11 ani prezentând o stare depresivă gravă. Autorul concluzionează că depresiile grave ale copilului corespund unor organizări structurale psihopatologice care pot fi
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
patologic se afirmă în timpul evoluției. Acest tip de evoluție ilustrează relația strânsă care leagă depresiile grave la vârste mici de organizarea ulterioară a unui caracter psihopatic”. Cazul lui Pascal constituie o ilustrare foarte evidentă a acestei psihopatizări a comportamentului pe parcursul adolescenței a unui copil deprimat. PASCAL - TRANSFORMĂRILE DEPRESIEI DIN COPILĂRIE PÂNĂ LA ADOLESCENȚĂ Pascal are 7 ani atunci când, pentru prima dată, mama sa îl aduce la consultația psihiatrică la cererea insistentă a școlii. Pascal este la sfârșitul ciclului preșcolar (CP); el refuză
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
strânsă care leagă depresiile grave la vârste mici de organizarea ulterioară a unui caracter psihopatic”. Cazul lui Pascal constituie o ilustrare foarte evidentă a acestei psihopatizări a comportamentului pe parcursul adolescenței a unui copil deprimat. PASCAL - TRANSFORMĂRILE DEPRESIEI DIN COPILĂRIE PÂNĂ LA ADOLESCENȚĂ Pascal are 7 ani atunci când, pentru prima dată, mama sa îl aduce la consultația psihiatrică la cererea insistentă a școlii. Pascal este la sfârșitul ciclului preșcolar (CP); el refuză să învețe să citească și să scrie. În acea perioadă el
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de somn); - o perioadă marcată de apariția dificultăților școlare (în ciuda unei eficiențe intelectuale normale) a tulburărilor de comportament (mânie, instabilitate): această perioadă corespunde, în mare, fazei numite „perioadă de latență” între 6-7 ani și 12-13 ani; - în preadolescență și în adolescență, în sfârșit, tulburările de comportament și acțiunile cu tendință antisocială ocupă primul plan. Formulând altfel, spunem că Pascal ilustrează, prin intermediul acestor manifestări simptomatice, trecerea de la răspunsul depresiv la reacția de suferință depresivă, apoi la starea depresivă. În intervalul dintre vârsta
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
care aceștia au obținut informații fie prin poștă (de la părinți sau de la medicul care i-a tratat: nouă cazuri), fie prin întâlniri sau datorită unui tratament care a fost continuat (opt cazuri). Dintre aceste șaptesprezece cazuri, paisprezece au ajuns la adolescență și preadolescență. Autorii prezintă un tablou destul de sumar și doar descriptiv al acestor adolescenți. Ținând cont de mijloacele folosite în această anchetă evolutivă, nu este cazul să propunem o analiză structurală. Cei cinci adolescenți cu vârstele cele mai mici (12
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
caz pare că suferă de o patologie mai gravă notată în modul următor: „păstrează dificultăți de exprimare verbală, este instabil și recalcitrant, nu are deloc cunoștințe de nivel școlar, este vorba probabil de o psihoză”. Șapte pacienți sunt în plină adolescență (14-17 ani). Depărtarea medie față de primul episod depresiv inițial este de patru ani. Patru adolescenți nu par să fi avut dificultăți, sau au avut doar așa numitele dificultăți minore (unul dintre ei este considerat „sensibil”). Pentru trei dintre ei au
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]