KorAP: Find »[drukola/base=afirmare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...143 144 145 ...314 >

7,836 matches

Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513

achiziție exactă, ca volum (cunoștințe, deprinderi). • Învățarea școlară este restrictivă la curriculumul oficial, interpretarea fiind limitată doar la el. Criterii Paradigma centrării pe educat (pe învățare) Paradigma centrării pe educator (pe predare) • Se produce învățarea, prin cercetare și construcție, prin afirmarea rolului mediului real, cu afirmarea calității colaborării, cu asigurarea succesului diferitelor categorii de educați. • Promovează construcția cunoștințelor în context autentic, prin cercetare, analiză critică, rezolvare de probleme și proiecte, căutarea de răspunsuri la probleme personale. • Integrează achizițiile în scheme cognitive

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
deprinderi). • Învățarea școlară este restrictivă la curriculumul oficial, interpretarea fiind limitată doar la el. Criterii Paradigma centrării pe educat (pe învățare) Paradigma centrării pe educator (pe predare) • Se produce învățarea, prin cercetare și construcție, prin afirmarea rolului mediului real, cu afirmarea calității colaborării, cu asigurarea succesului diferitelor categorii de educați. • Promovează construcția cunoștințelor în context autentic, prin cercetare, analiză critică, rezolvare de probleme și proiecte, căutarea de răspunsuri la probleme personale. • Integrează achizițiile în scheme cognitive, privind învățarea ca proces dinamic

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
pe experiențe și credințe anterioare, pe calitatea înțelegerii și construcției învățării. • Sunt promovate drept criterii prioritare: gradul de motivare pentru învățare, calitatea pătrunderii în esență, dezvoltarea tehnicilor de învățare, cantitatea și calitatea experiențelor, coeficientul de eficiență, calitatea rezolvării problemelor complexe, afirmarea individualității. • Succesul este limitat la rezultate imediate și artificiale. • Reușita se raportează la cantitatea de informații reținute sau cunoștințe achiziționate, la folosirea celor anterior învățate. • Sunt acceptate reușitele care depind de resursele inițiale, de nivelul acumulărilor fiecărui educat, de modul

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
formativă, cu utilizarea oportună a feedbackului. • Controlul este utilizat pentru promovare și diagnoza învățării. • Învățarea așteptată este verificată direct prin întocmirea de diferite produse: lucrări, proiecte, performanțe, portofolii, creații. • Educații evaluează modalitatea lor de învățare, inclusiv rolurile educatorului. • Sarcinile cer afirmarea răspunsurilor proprii la întrebări și îmbracă multiple fațete ale învățării prioritar individuală sau prin colaborare, sub îndrumare. Folosește instrumente alternative: eseuri, portofolii, teste de performanță. • Domină autocontrolul continuu, dar pentru a vedea progresul, dificultă • Evaluarea se face prin referințe la

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
bine făcut, • priceperea de a suporta insuccesul și de a-l transforma în succes, • năzuința de a învăța continuu și a învăța cum să devii (să gândești, să simți, să acționezi în perspectivă), • însușirea și aplicarea metodelor și procedeelor specifice, • afirmarea examenului de conștiință. Raportul educație-autoeducație evoluează în funcție de vârstă, de condițiile în care are loc maturizarea psihosocială, pedagogică, de gradul de implicare în experiențe explicite variate de autoeducație sprijinită. Dar cele două vârste de mijloc sunt esențiale în schimbarea priorităților: autoeducația

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
vârstă, de condițiile în care are loc maturizarea psihosocială, pedagogică, de gradul de implicare în experiențe explicite variate de autoeducație sprijinită. Dar cele două vârste de mijloc sunt esențiale în schimbarea priorităților: autoeducația începe odată cu educația, crește în importanță și afirmare, pe măsura consolidării educației de bază, încât în preadolescență se echilibrează raportul educație autoeducație. În adolescență, autoeducația începe să devină tot mai importantă, marcând tocmai afirmarea identității de sine și rezolvarea crizei semnalate a vârstei, modificarea raporturilor cu factorii educativi

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
mijloc sunt esențiale în schimbarea priorităților: autoeducația începe odată cu educația, crește în importanță și afirmare, pe măsura consolidării educației de bază, încât în preadolescență se echilibrează raportul educație autoeducație. În adolescență, autoeducația începe să devină tot mai importantă, marcând tocmai afirmarea identității de sine și rezolvarea crizei semnalate a vârstei, modificarea raporturilor cu factorii educativi formali și nonformali, asumarea conștientă de roluri noi în perfecționarea dimensiunilor personalității, în afirmarea socială, profesională, culturală. Față de preadolescenți, adolescenții ajung la autoeducație pe măsura structurării

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
autoeducație. În adolescență, autoeducația începe să devină tot mai importantă, marcând tocmai afirmarea identității de sine și rezolvarea crizei semnalate a vârstei, modificarea raporturilor cu factorii educativi formali și nonformali, asumarea conștientă de roluri noi în perfecționarea dimensiunilor personalității, în afirmarea socială, profesională, culturală. Față de preadolescenți, adolescenții ajung la autoeducație pe măsura structurării concepției despre sine, a stabilirii legăturii cu trăsăturile personalității în consolidare, a distingerii personalității proprii de restul lumii exterioare, raportarea conștientă la propria personalitate și delimitarea de trebuințele

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
sprijin, de îndrumare în prevenirea erorilor, în alegerea alternativelor, în aplicarea criteriilor de succes, în raportarea la propriile particularități, în depășirea momentelor critice, în sugerarea de noi soluții și procedee, în oferirea de modele variate, în facilitarea condițiilor pedagogice de afirmare, în obiectivizarea aprecierilor, în corectarea unor sechele sau efecte ale greșelilor educative anterioare sau în reeducarea pentru recuperarea psihosocială (în cazul problemelor delincvenței juvenile) ș.a. În acest context, autocunoașterea nu este scop în sine, ci mijloc, condiție pentru autoeducație, o

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
centrul reformulării educației (Kleinbaum, 2005, pp. 164-165), unde trei condiții sunt esențiale: a) redefinirea sensului agentului-educat, a activității lui pentru realizarea progresului real după etapa clasică de pasivitate, a concepției despre sine, a găsirii de noi moduri de înțelegere, a afirmării experienței autonomiei, a apropierii de realitatea în care se va integra; b) descoperirea proprie a unității în formarea pentru viață, urmărirea dezvoltării acestei capacități în timp, formarea conștientă și responsabilă pentru educația continuă, pentru a-și verifica valorile în timp

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
perspectivă sau la mediul sociocultural interactiv din clasă, grupuri nonformale. Constatăm că autoeducația are în primul rând nevoie de un context conceptual și practic în abordarea sa eficientă, de o schimbare de mentalitate formativă care să faciliteze condiții favorabile pentru afirmarea ei reală. În acest context, își manifestă apoi adecvat rolul și metodele specifice, care la fel dau rezultate dacă sunt utilizate în sistem, fapt pentru care recurgem la o sinteză a lor, în baza literaturii tematice (Barna, 1995, pp. 91-164

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
psihic. • Recursul la autocomandă verbală sau în gând, prin cuvinte sau formule scurte sau gestică la modul imperativ, ca act de autoîncurajare, autosugestie, automobilizare. Folosirea autoaprecierii și autocriticii obiective, realiste, exigente în autocunoașterea calităților și defectelor proprii, a gradului de afirmare a trăsăturilor personalității în raport cu anumite criterii, principii, așteptări, situații. Folosirea autosugestiei pentru autoinfluențarea voinței, trăirilor, prin intermediul cuvântului, pentru echilibrarea vieții personale, a sporirii eficienței acțiunilor, a obținerii unor transformări prin autoîncurajare, manifestare a încrederii. • Echilibrarea și autostimularea prin transfigurare imaginară

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
la creație, fantezie, reverie, trăire imaginativă, iluzie, pentru ieșirea din realitatea nedorită și imaginarea uneia de vis, peste limitele normalului. • Folosirea compensării directe sau indirecte pentru autostimulare, echilibrare psihică în situații dificile, cu recursul la alte mijloace sau acțiuni de afirmare. • Utilizarea comunicării cu alte persoane de încredere, ca destăinuire, solicitarea unui sfat, confruntarea cu altă opinie și interpretare, formularea de explicații pentru înțelegere, verificare a autoaprecierii făcute sau recursul la consilierea psihopedagogică. Folosirea valențelor diferitelor exemple, portrete/postere ale unor

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
comparativă • Observarea • Convorbirea • Consilierea • Vizita • Reflecția • Exemplul • Dezbaterea • Problematizarea • Tehnici de creativitate. Educația fizică • Exercițiul • Demonstrația • Descrierea • Explicația • Convorbirea • Exemplul • Problematizarea • Simularea • Studiul de caz • Jocul • Gimnastica • Antrenamentul • Dansul • Turismul • Competiția • Călirea • Observația • Modelarea • Rezolvarea de situații • Aprobarea • Dezaprobare. Nivelul afirmării autoeducației din perspectiva viitoarei integrări socio-profesionale se concretizează și în modul cum educatul va recurge la un instrument edificator portofoliul formării competențelor așteptate, care să ofere o evaluare calitativă a progresului lor, a modului de mobilizare în situații complexe ale

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
dacă identifică cele mai bune practici în eforturile inițiale de învățare și precizează tactici pentru depășirea dificultăților acesteia la fiecare educat: • asigurarea resurselor necesare unei explorări de tip constructivist, • facilitarea unui context/mediu pedagogic care să stimuleze această învățare activă, • afirmarea procedeelor de ghidare în analiza resurselor și a argumentelor în construcție, • sprijinirea educaților în implicarea în învățarea prin cercetare directă, • abordarea în sistem a instrumentelor variate care să asigure funcționalitatea curriculumului (ca totalitate a experiențelor de învățare), • facilitarea condițiilor pentru

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
sintetice, interpretative, critice, reflexive), • formularea și prelucrarea diversificată a sarcinilor necesare construcției înțelegerii, învățării. Însă în educație, instruire sunt multe situații, obiective de realizat și prin transmitere, deci nu se elimină, ci li se restrânge aria, conținutul, metodologia, lăsând loc afirmării tot mai intensive a învățării educatului prin metode specifice. Căci trebuie rezolvat aici "conflictul de opinie" (Meirieu, 2000) între prezentarea, prelucrarea date de către educator și cele ale educatului, date de propria experiență, maturizare, construcție a înțelegerii, stil de învățare. Pe

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
trebuie rezolvat aici "conflictul de opinie" (Meirieu, 2000) între prezentarea, prelucrarea date de către educator și cele ale educatului, date de propria experiență, maturizare, construcție a înțelegerii, stil de învățare. Pe moment, el cedează acțiunii dominante externe a educatorului, dar posibilitatea afirmării proprii nu dispare, mai ales dacă este chiar provocat. Or, aici este una dintre cauzele crizei instruirii și trebuie diminuată progresiv. A transmite este un imperativ, dar a nu transmite este o demisie a educatorului, susține Ph. Meirieu. Se transmit

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
soluție acțională să folosească în rezolvarea unei sarcini, probleme, ca și reflecția strategică sau metacognitivă asupra valorii competențelor necesare și alese sau concepția generală a educatului asupra învățării și stilului cognitiv de utilizat, dar și analiza a cum pot influența afirmarea competenței adecvate diferiților factori interni (motivația, afectivitatea, atitudinea ș.a.). Așadar, conceptul de metodă trebuie definit acum în termeni de procese implicate și nu atât de căi de rezolvare, ci de acțiuni, procese, care să fie cât mai eficiente, în sens

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
procedurale. Sunt conduite metodologice de înțelegere și de influențare a modului cum să se rezolve, implică ideea de proiectare a acțiunilor ce urmează a fi folosite în realizarea unui scop, sarcini, situații. Sau se referă la organizarea acțiunilor sau la afirmarea atitudinilor necesare realizării acestora sau indică procedurile de folosit prin adecvare la acestea. Dar este importantă pentru metodologia practică și includerea în problematica strategiilor, în formarea eficientă a competențelor de învățare și a determinărilor interne, care completează afirmarea noilor roluri

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
sau la afirmarea atitudinilor necesare realizării acestora sau indică procedurile de folosit prin adecvare la acestea. Dar este importantă pentru metodologia practică și includerea în problematica strategiilor, în formarea eficientă a competențelor de învățare și a determinărilor interne, care completează afirmarea noilor roluri ale educatului: metacogniția (văzută ca o competență de proces cognitiv), concepția despre învățare a acestuia, stilul său de cunoaștere (a învăța în profunzime sau nu, a se orienta în studiu, a aborda problema globalist sau nu, a-și

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
de inițiere în formarea prioritară a competențelor față de însușirea cunoștințelor, • de raportare la modificările în așteptările educaților și ale educatorilor pentru înțelegerea rațională a realității complexe, • de diversificare a instrumentelor procedurale antrenate în înțelegere, învățare (inclusiv TIC), • de dezvoltare și afirmare a individualității, chiar și în cunoaștere și, mai ales, în învățarea/formarea continuă, • de aplicare a principiului centrării instruirii pe educat. Desigur, cunoașterea prin construirea înțelegerii, a explicației adevărului implică o metodologie de esență științifică, care să respecte rigorile ei

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
de sarcină și a condițiilor. • Prin formulare de ipoteze de soluționare, aplicare a schemelor mentale adecvate, reorganizare a datelor, recorelare, prelucrare nouă, reformulare, reanalizare, reasamblare a modelelor anterioare, reordonare, prospectare, comparare, integrare și reprezentare mentală a datelor și căilor. • Prin afirmare a unei soluții sau plan construite propriu, verbalizare a căutărilor și a sintezei lor, explicare și apreciere a argumentelor în construcție, întocmirea hărții cognitive a înțelegerii, analogie cu alte rezolvări de succes, realizare de transferuri metodologice, contrastare cu alte experiențe

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
exerciții de redare, exprimare coerentă, logică sau creatoare, a celor prelucrate propriu. • Prin organizare a condițiilor necesare reflecției: structurarea informațiilor, puncte de sprijin stimulative, timp necesar, evaluare întârziată și formativă, preponderență a metodelor active de instruire, motivație a căutării și afirmării, stil constructivist format. • Prin utilizare ca instrumente: caiete/jurnale personale, liste de întrebări și ipoteze formulate în timpul studiului sau al experiențelor, observații și interpretări multiple, analize critice redactate, scheme sau rețele cognitive restructurate, fișe de muncă independentă comentate, proiecte sau

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
și soluții, de reflecție asupra proceselor și procedurilor. Dar este facilitată de antrenarea, în elaborare și verificare, ca puncte de sprijin și a acestor categorii de instrumente procedurale, utilizate nu numai în învățarea curentă, ci mai ales în formarea și afirmarea competențelor. Prin funcționalitatea lor, aceste instrumente nu joacă decât rolul acelei "schelării" (scaffolding) din constructivismul cognitiv, pentru că evidențiază interacțiunea elementelor în varierea interpretărilor și a alternativelor în construcția cunoașterii/înțelegerii, în abordarea lor pe secvențe sau trasee de lucru, în

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
cercetare. Exercițiul • Efectuarea repetată, conștientă a unor acțiuni de bază în învățare, pentru diferite aspecte formative. • Asigurarea funcționalității achizițiilor, a consolidării, perfecționării lor. • Închegarea unui model general de acțiune, rezolvare, după situație. • Trecerea de la automatismul primar la noi transferuri, aplicații. • Afirmarea independenței, perseverenței, autocontrolului; • Conștientizarea scopului, a motivației, a depășirii blocajelor, a evitării interferențelor. • Fixarea prin elaborări proprii, organizare, ordine, dar și deschidere, corelare, valorizare. • Asigurarea unui ritm optim de acțiune, de alternare cu pauze de reflecție, reglare. • Valorificarea feedbackului, stimularea

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]