3,907 matches
-
față de aceasta. Una din strategiile folosite pentru acuzarea conducerii anterioare și autopromovare consta în falsificarea istoriei în sensul îngroșării neajunsurilor vieții urbane, în special din capitală (dezechilibrul socio-cultural și urbanistic dintre centrul orașului și periferie, „înapoierea” dată de o economie agrară cu o industrie nepronunțată, analfabetismul ș.a.), urmată de oferirea exemplului propriu prin rezolvarea acestor probleme, pretinse a fi foarte grave. În fapt, soluțiile aduse - la prima vedere spectaculoase și salutare - și-au dovedit începând din anii 1970 gravele efecte secundare
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
1848, din inițiativa lui Bălcescu, guvernul revoluționar l-a chemat pe Ion Ionescu de la Brad la București, unde, în calitate de vicepreședinte, a condus Comisia proprietății, alcătuită din deputați, țărani și boieri. Comisia proprietății, creată în scopul de a găsi soluții problemei agrare - principala problemă a revoluției de la 1848 - , trebuia să întocmească un proiect de lege pentru înfăptuirea articolului 13 din Proclamația de la Islaz. Ion Ionescu de la Brad a desfășurat o neobosită activitate în tot timpul cât s-au desfășurat lucrările comisiei, combătând
Ion Ionescu de la Brad () [Corola-website/Science/306146_a_307475]
-
financiară la Iași. Pentru susținerea drepturilor țărănimii, el a înființat patru gazete, cea mai cunoscută fiind "Țeranul român" (1861-1863). Bun cunoscător al problemelor rurale, Ion Ionescu de la Brad a fost consultat de Alexandru Ioan Cuza la alcătuirea legii pentru reforma agrară. El a fost numit inspector general al agriculturii pentru toată țara (1864-1869), funcție în care a îndrumat aplicarea reformei agrare. O bună parte a vieții sale, timp de 22 de ani, el a condus ferma-școală de la Brad, unde a practicat
Ion Ionescu de la Brad () [Corola-website/Science/306146_a_307475]
-
cunoscător al problemelor rurale, Ion Ionescu de la Brad a fost consultat de Alexandru Ioan Cuza la alcătuirea legii pentru reforma agrară. El a fost numit inspector general al agriculturii pentru toată țara (1864-1869), funcție în care a îndrumat aplicarea reformei agrare. O bună parte a vieții sale, timp de 22 de ani, el a condus ferma-școală de la Brad, unde a practicat o agricultură model, aplicând metode dintre cele mai avansate pentru acele timpuri. Ca deputat al țăranilor, Ion Ionescu de la Brad
Ion Ionescu de la Brad () [Corola-website/Science/306146_a_307475]
-
seama de interesele majore ale țării. În condițiile concret istorice în care evolua economia mondială și cea românească în perioada interbelică, M. Constantinescu susține, ca de altfel toți promotorii industrializării țării, politica protecționistă. "Principalele lucrări" • Evoluția proprietății rurale și reforma agrară în România Studiul analizează problema agrară din România și efectele reformei din anul 1921. Autorul plasează problema agrară în prim-planul evoluției economice și sociale a României, în contextul în care agricultura era sectorul dominant al economiei naționale. Mitiță Constantinescu
Mitiță Constantinescu () [Corola-website/Science/306219_a_307548]
-
În condițiile concret istorice în care evolua economia mondială și cea românească în perioada interbelică, M. Constantinescu susține, ca de altfel toți promotorii industrializării țării, politica protecționistă. "Principalele lucrări" • Evoluția proprietății rurale și reforma agrară în România Studiul analizează problema agrară din România și efectele reformei din anul 1921. Autorul plasează problema agrară în prim-planul evoluției economice și sociale a României, în contextul în care agricultura era sectorul dominant al economiei naționale. Mitiță Constantinescu explică necesitatea restructurării sistemului agrar românesc
Mitiță Constantinescu () [Corola-website/Science/306219_a_307548]
-
în perioada interbelică, M. Constantinescu susține, ca de altfel toți promotorii industrializării țării, politica protecționistă. "Principalele lucrări" • Evoluția proprietății rurale și reforma agrară în România Studiul analizează problema agrară din România și efectele reformei din anul 1921. Autorul plasează problema agrară în prim-planul evoluției economice și sociale a României, în contextul în care agricultura era sectorul dominant al economiei naționale. Mitiță Constantinescu explică necesitatea restructurării sistemului agrar românesc, prin evidențierea fenomenelor, a contradicțiilor și a dezechilibrelor existente în domeniul proprietății
Mitiță Constantinescu () [Corola-website/Science/306219_a_307548]
-
problema agrară din România și efectele reformei din anul 1921. Autorul plasează problema agrară în prim-planul evoluției economice și sociale a României, în contextul în care agricultura era sectorul dominant al economiei naționale. Mitiță Constantinescu explică necesitatea restructurării sistemului agrar românesc, prin evidențierea fenomenelor, a contradicțiilor și a dezechilibrelor existente în domeniul proprietății și producției agricole, analizând efectele lor negative, cu repercusiuni asupra întregii economii naționale. • Contribuțiuni la problema materiilor prime în România Din perspectiva funcțiilor de ministru al finanțelor
Mitiță Constantinescu () [Corola-website/Science/306219_a_307548]
-
sfârșitul anului 1946. Au revenit în țară prin punctele de trecere a frontierei Sighetul Marmației, Halmeu (Satu Mare) și Episcopia Bihor. Între timp fuseseră deposedați de averi, atât în baza legii CASBI, cât și în temeiul articolului 3 al Legii Reformei Agrare (23 martie 1945). Coloniștii unguri care fuseseră mutați în casele lor au fost obligați, prin intervenția Legiunii de jandarmi Bihor, să le părăsească. Soluționarea strămutării coloniștilor unguri a survenit prin repatrierea în Slovacia a populației slovace din satele Chioag, Fegernic
Atrocitățile Armatei Roșii () [Corola-website/Science/304849_a_306178]
-
Siret, Călinești), în administrație, justiție etc.; a angajat funcționari din rândul autohtonilor; a militat pentru recuperarea depozitelor din băncile austriece; a sprijinit presa românească; a promovat democratizarea vieții publice și a pledat în favoarea intereselor țăranilor în cadrul elaborării proiectului de reformă agrară ș.a. Numeroase documente din Fondul personal Iancu Flondor din Arhivele Naționale ale României evidențiază ampla activitate a lui Iancu Flondor pe plan economico-financiar, ca ministru pentru administrarea Bucovinei. Dintre acestea, trebuie menționate memoriile lui Iancu Flondor către Ministerul de Finanțe
Iancu Flondor () [Corola-website/Science/304851_a_306180]
-
pe productivitate și eficiență ridicate, caracteristice economiilor avansate". Agricultura a continuat să fie ramura economică de bază, care ocupa marea majoritate a forței de muncă. În pofida creșterii producției agricole, în 1914 agricultura rămăsese în esență în stadiul de la aplicarea reformei agrare de către Alexandru Ioan Cuza, iar locuitorii satelor nu au beneficiat decât în mică măsură de avantajele dezvoltării economice. Sărăcia era larg răspândită, rata mortalității rămăsese ridicată, alimentația era precară, iar condițiile igienico-sanitare și nivelul asistenței sociale erau necorespunzătoare. Agricultura românească
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
a mai putut păstra puterea și în 1931 a fost declarată a doua republică spaniolă. Această republică a ajuns în curând să fie guvernată de o coaliție de centru-stânga. Au fost adoptate mai multe reforme controversate, cum ar fi legea agrară din 1932, prin care s-a împărțit pământ țăranilor săraci. Milioane de spanioli trăiau sub limita sărăciei sub controlul strâns al aristocraților proprietari de pământuri într-un sistem cvasifeudal. Aceste reforme, împreună cu alte legi împotriva clerului, și cu reforme (cu
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
poliției, a ridicat semne de întrabare și a atras reacții puternice din partea mișcărilor de centru și dreapta. Calvo Sotelo era principalul politician monarhist din Spania. El protesta împotriva a ceea ce el considera a fi escaladarea terorii antireligioase, exproprierilor, și reformelor agrare pripite, pe care le considera de natură bolșevică și anarhistă. În schimb, el susținea înființarea unui stat corporativ și declarase că un dacă un astfel de stat este fascist, atunci și el este fascist. El declarase că soldații spanioli ar
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
Rusia, a ajuns în Regatul României. S-a aflat printre cei care au participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. și a fost membru ales al Marelui Sfat Național Român. Datorită activității sale anterioare în domeniile financiar și cel agrar, a ocupat, după 1 decembrie 1918, postul de secretar al resortului de agricultură al Consiliului Dirigent . Din această poziție a fost unul dintre artizanii proiectului de reformă agrară din Transilvania și Banat. În perioada 21 octombrie 1926 - 23 iunie 1927
Vasile C. Osvadă () [Corola-website/Science/305541_a_306870]
-
Sfat Național Român. Datorită activității sale anterioare în domeniile financiar și cel agrar, a ocupat, după 1 decembrie 1918, postul de secretar al resortului de agricultură al Consiliului Dirigent . Din această poziție a fost unul dintre artizanii proiectului de reformă agrară din Transilvania și Banat. În perioada 21 octombrie 1926 - 23 iunie 1927 a fost primar al municipiului Cluj (interimar). A fost membru în consiliul de administrație al Institutului de Arte Grafice „Ardealul” din Cluj. Este înmormântat în Cimitirul Central din
Vasile C. Osvadă () [Corola-website/Science/305541_a_306870]
-
bașcanul în funcție al Găgăuziei, Gheorghe Tabunșcic, adjunctul procurorului general al Republicii Moldova, Alexandru Stoianoglo, primarul orașului Comrat, Nicolai Dudoglo și primarul de Ceadâr Lungă, Mihail Formuzal. Deși a fost susținut de Partidul Comuniștilor din Republică Moldova (PCRM) și de Partidul Agrar din Moldova, beneficiind în plus și de mediatizarea excesivă a candidaturii sale, bașcanul în exercițiu, Gheorghe Tabunșcic, a acumulat în primul tur doar 24,14% din voturile alegătorilor găgăuzi și nu a trecut în turul doi. Pierderea alegerilor s-a
Mihail Formuzal () [Corola-website/Science/305592_a_306921]
-
aceste evenimente, Craiova s-a bucurat de atenția specială a guvernului, fiind considerat orașul cel mai favorizat de guvern. Guvernul a dispus revizuirea listelor patentelor. Fiind un mare oraș de cîmpie, craiovenii au beneficiat cel mai mult de efectele legii agrare. La două zile după decretarea legii rurale (14/26 august 1864) , Mihail Kogălniceanu vizitează Craiova pentru a verifica aplicarea legii. Guvernul a alocat Craiovei o sumă mai mare decăt a oricărui alt oraș, inclusiv Bucureștiul, investindu-se în învățămînt, rețeaua
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
terminata însă abia în 1875. Astfel, domnia lui Alexandru Ioan Cuza, care începuse atît de tragic la Craiova, a fost regretată de craioveni. Lovitura de stat de la 2 mai 1864 care instaura dictatura lui A.I. Cuza și deschidea drumul reformei agrare și electorale, a fost aprobată cu entuziasm de masele populare craiovene prin plebiscit. Îmediat după lovitura de palat de la 11 februarie 1866 cînd domnitorul a fost silit să abdice, craiovenii au manifestat în favoarea lui Cuza și împotriva "monstruoasei coaliții" , regele
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
sută de deținuți să evadeze din arestul central, condamnați de tribunalul militar german. La sfîrșitul anului 1927 lua ființă Muzeul Olteniei prin fuzionarea Muzeului de Științe naturale și Muzeului de istorie. În perioada interbelică, orașul, situat într-o zonă eminamente agrară, înaintează cu pași prea mici pe calea industrializării, în raport cu alte zone urbane ale țării. Marii moșieri din Oltenia, depozitării unor însemnate capitaluri provenite din despăgubirile de la împroprietărirea țăranilor, își vor investi fondurile în bănci și instituții comerciale, în acțiuni neproductive
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
de te udă/ ca să cadă ploile/ cu gălețile,/ paparudele/ să dea porumburile/ cât gardurile" Ritualul, având o dată tradițională fixă (marți în a treia săptămână post-pascală, dar și ori de câte ori e secetă prelungită, în iunie și iulie), este magic, aparținând tipologiei cultelor agrare și cu totul deosebit de vrăjile practicate de cărămidari și solomonari pentru legarea sau dezlegarea ploii: în timp de secetă, tinere fete execută "Jocul Paparudelor", ca figurante ale unui dans rudimentar, în fuste simbolice de frunzare; concomitent, femeile din sat le
Paparudă () [Corola-website/Science/306401_a_307730]
-
au votat în favoarea Unirii, 3 au votat împotrivă, iar 36 s-au abținut, 13 deputați fiind absenți ( lista și opțiunile la votare). . Citirea rezultatului a fost însoțită de aplauze furtunoase și strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!” După aprobarea reformei agrare pentru Basarabia în noiembrie 1918, "Sfatul Țării" a votat o moțiune prin care aproba unirea fără condiții cu România , exprimându-și încrederea în viitorul democratic al noului stat, în care nu mai era nevoie de o protecție specială pentru Basarabia
Sfatul Țării () [Corola-website/Science/305823_a_307152]
-
masculin și 251 de sex feminin, și o biserică ortodoxă. Conform datelor Comitetului de Statistică din Basarabia, publicate la 1867, satul figura deja după moșierul Crupenschi. Următoarele informații disponibile țin de anii 1871-1875, când în Basarabia are loc implementarea reformei agrare din 14 iulie 1868, conform căreia țăranii urmau a fi împroprietăriți cu între 8 și 13,5 desetine de pământ de familie. Potrivit acestor informații țăranii din sat urmau să răscumpere de la moșierii D.E. Dimitriu și A.E. Robu pământul
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
sociale fața de politica guvernamentală pe care o considerau ostilă. ("Țăranii, fiind întrebați pentru cine vor vota, răspundeau: «Ne mai gândim...» ori « Nu o să votăm»"). Pauker își amintea că țăranii fără pământ împroprietăriți considerau că guvernul Groza făcuse ultima reformă agrară doar ca pe un pas premergător al colectivizării ("Țăranii răspundeau că și în Rusia Bolșevică, la început pământul a fost împărțit, doar pentru a fi luat mai apoi de "colhozurile" nou înființate. Nu avem nici un contraargument convingător împotriva acestor obiecțiuni
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
Republicii Moldova din 2008 până în 2009 și ministru al economiei și comerțului din 2006 până în 2009. s-a născut la data de 18 februarie 1975, în satul Sadova din raionul Călărași (astăzi în Republica Moldova). A absolvit Facultatea de Economie din cadrul Universității Agrare de Stat din Moldova (1997) și apoi Facultatea de Management din cadrul Academiei de Studii Economice din Moldova (1998). Ulterior a absolvit Facultatea de Drept în economie din cadrul Institutului Internațional de Management. A obținut titlul științific de Doctor în științe economice
Igor Dodon () [Corola-website/Science/305893_a_307222]
-
instaurării regimului liberal (1860-1867) în Imperiul Habsburgic, p. 11-22. 11. Lucian SPIRIDON - Bombardamentele anglo-americane din 1943-1944 asupra zonei Ploiești și consecințele acestora asupra evoluției celui de-al doilea război mondial, p. 23-28. 12. Lucian Valeriu LEFTER - Atitudinea țăranilor față de legea agrară din 1945. Studiu de caz - sate din județul Vaslui, p. 29-33. RECENZII ȘI PREZENTĂRI 13. OCTAVIAN BOUNEGRU, MARIUS ALEXIANU, Introducere în epigrafia greacă, Editura Universității „Al. I. Cuza”, Iași, 2002 (Dimitrie-Ovidiu BOLDUR), p. 34-36. 14. GHEORGHE I. BRĂTIANU, Studii bizantine
Chronos (revistă) () [Corola-website/Science/305970_a_307299]