3,666 matches
-
semeni la vârsta de 8 ani. În plus, unele cercetări demonstrează existența unei stabilități a agresivității pe parcursul a mai multor generații (Kaufman și Zigler, 1987). Trebuie totuși de precizat că copii maltratați fizic nu vor deveni în mod obligatoriu părinți agresori. Rata transmiterii genetice a agresivității este de 30 % în familiile care săvârșesc abuzuri (Kaufman et al., 1987) și de la 2 % la 4 % în general (Gelles și Conte, 1990). Această constatare nu este surprinzătoare din mai multe motive. Unii copii abuzați
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
deveni model pentru un copil care asistă (O'Leary, 1988), influențând propria lui relație cu părintele agresat. În funcție de experiența copilului cu fiecare dintre părinți, comportamentul soțului abuziv poate genera ostilitatea copilului împotriva acestuia. Dar copilul se poate identifica și cu agresorul sau poate avea o atitudine ambivalentă față de acesta. Empatia cu victima provoacă suferință empatică. De aceea, fiind incapabil să intervină eficient și pozitiv, copilul se va îndepărta treptat de părintele agresat, devalorizându-l. * Ce rol au semenii în dezvoltarea agresivității
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
popular, respins și solitar, cu rezultate foarte mici la învățătură. Reputația proastă și slaba performanță școlară explică lipsa de relații stabile cu alți copii. Atunci când băieții cu probleme de relaționare se confruntă cu copii având aceleași probleme, ei devin fie agresori, fie victime, în funcție de natura interacțiunii. Fenomenul nu se va repeta însă dacă cei cu probleme se vor afla față în față cu copii fără probleme de relaționare care încearcă, de obicei, să stabilească legături de prietenie. Băieții agresivi sunt percepuți
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
acest lucru nu justifică brutalitățile manifestate. Dar ideea a fost cea care i-a forțat pe gardieni să decidă limitele propriilor acțiuni. Apoi, dezumanizarea deținuților și, în sfârșit, obediența față de autorități. Victimele sunt și/sau rămân ființe umane în ochii agresorului? Degradarea la care au fost supuși deținuții lui Zimbardo a provocat brutalitatea gardienilor, constituind chiar una dintre forme. Se pare că este mult mai ușor să tratezi pe cineva cu brutalitate dacă i-a fost sustrasă orice formă de demnitate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pe care le reclamăm. Dar în cazul în care ne pierdem demnitatea, este mult mai greu să-ți ceri drepturile și mult mai ușor pentru alții să le ignore. Lagărele de concentrare au arătat în ce măsură degradarea umană poate dezinhiba agresivitatea. Agresorii sunt și / sau rămân oameni integri? Încă din 1896 Le Bon (citat de Moser, 1997) atrăgea atenția asupra faptului că mulțimea exercită o influență majoră asupra dezinhibării agresivității. Secolul XX a fost martorul acestor forme de violență a maselor, surprinse
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
uneori resimțim nevoia pierderii în mulțime. Ca exemplu, ne putem referi la spectatorii unei competiții sportive urmărirea unei competiții sportive pentru susținerea echipei favorite ne poate oferi sentimentul emergenței în mulțime. Această imersiune poate produce un efect de eliberare asupra agresorului. Pentru a o demonstra, cercetătorii au realizat un experiment în care subiecții au fost informați că, în urma unei anchete naționale (bineînțeles fictive), s-a constatat că 87% dintre studenți au sentimente de ură profund înrădăcinate împotriva părinților. Subiecții au fost
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
foarte drăguță, în altele o femeie aparent odioasă. Subiecții cu responsabilități au administrat mai multe șocuri femeii odioase decât celei drăguțe. Subiecții "dezindividualizați" le-au tratat la fel (Zimbardo, 1970). "Dezindividualizarea" se manifestă sub forma sentimentului de anonimat (de care agresorul este conștient) față de observatori (aici, experimentatorul) și față de victimă. Studiile asupra "dezinidividualizării" demonstrează că efectul este și mai probabil atunci când atenția individului se centrează mai mult pe particularitățile situației decât pe propriile acțiuni. Aceste cercetări au fost realizate cu ajutorul unor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
inițiale de apropiere-evitare controlate de nuclee sub-corticale și influențate de procese de nivel superior (Zajonc, 1999). Pentru a lua o decizie corectă, de genul celei "a te bate sau a fugi (fight-flight)" individul nu trebuie doar să facă diferența dintre agresor și victimă, ci să știe dacă primul avansează, își grăbește avansarea și dacă are sau nu aer amenințător. De asemenea individul trebuie să fie capabil să evalueze distanța care-l separă de potențialul pericol și, în sfârșit, să știe să
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
care implică o așteptare în atingerea unui scop valorizant. Valoarea atribuită consecinței finale a acțiunii este considerată motivație. Agresivitatea ar fi comportamentul pe care individul l-ar alege pentru a face rău țintei (scop proxim), rău care i-ar permite agresorului restabilirea dreptății (scop final; Tedeschi și Felson, 1994). Perspectiva socio-interacționistă a agresivității se bazează pe principiile analizei fenomenologice a agresorului considerat unitate de bază, pentru că valorile și așteptările acestuia joacă un rol esențial în evaluarea deciziilor alternative agresivității. Credința în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fi comportamentul pe care individul l-ar alege pentru a face rău țintei (scop proxim), rău care i-ar permite agresorului restabilirea dreptății (scop final; Tedeschi și Felson, 1994). Perspectiva socio-interacționistă a agresivității se bazează pe principiile analizei fenomenologice a agresorului considerat unitate de bază, pentru că valorile și așteptările acestuia joacă un rol esențial în evaluarea deciziilor alternative agresivității. Credința în dreptate și echitate, luarea în considerație a scuzelor sau justificărilor oamenilor pentru a-și explica comportamentul, toate aceste elemente influențează
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
citat de Tedeschi et al., 1994), un incident violent se iscă atunci când individul constată că una dintre reguli a fost încălcată. Dacă se încearcă exercitarea controlului social, individul poate acuza sau ataca sursa încălcării regulii. Din lipsă de motivație din partea agresorului, acesta s-ar putea angaja într-o acțiune de pedepsire. În acest sens, agresivitatea s-ar transforma într-un act punitiv care să permită îndepărtarea răului sau a injustiției. Perceperea pedepsei ca pe un atac la persoană ar provoca un
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Atunci când interesele se ciocnesc sau norma este violată, agresivitatea este folosită ca strategie comportamentală pentru atingerea obiectivului. Conform teoriilor socio-interacționiste, factorii interpersonali și situaționali sunt singurii în stare să determine agresivitatea. În acest context, analiza agresivității se axează pe actor (agresor), pe victimă și pe observator. Rezultatele acestei relații nu pot fi anticipate pentru că ele se aranjează în funcție de dinamica schimburilor ce se produc în timpul escaladării unui incident agresiv. Valorile și așteptările agresorului vor avea un rol important în evaluarea situației și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
În acest context, analiza agresivității se axează pe actor (agresor), pe victimă și pe observator. Rezultatele acestei relații nu pot fi anticipate pentru că ele se aranjează în funcție de dinamica schimburilor ce se produc în timpul escaladării unui incident agresiv. Valorile și așteptările agresorului vor avea un rol important în evaluarea situației și în luarea deciziei de angajare sau nu în într-un act agresiv (Donnerstein et al., 1982). Chiar dacă susținătorii acestui demers au căzut de acord în ceea ce privește principiile de bază ale perspectivei, pozițiile
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
manifestările agresive. Averill (Averill, 1993, p. 172) consideră că furia este percepută ca o emoție, prin urmare ca o forță ce nu poate fi controlată. A explica agresivitatea prin furie, ar însemna să pledăm pentru lipsa responsabilității. Alegerea comportamentală a agresorului s-ar efectua conform unei judecăți logice și raționale, contextul social determinând, de fapt, ceea ce este rațional sau nu (Mummendey și Otten, 1994; Toch, 1993). În acest context, intențiile și motivațiile părinților care folosesc metode coercitive pentru a controla sau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
memorie a scenariului depinde de interesul pentru consecințele acestuia, păstrarea realizându-se printr-un proces de învățare instrumentală. Conform modelului, învățarea instrumentală este influențată de modul în care individul interpretează răspunsul celorlalți la propriul său comportament. Adesea din cauza schemei activate, agresorul nu atribuie reacțiile negative ale celorlalți scenariului specific pe care l-a folosit, prin urmare, nici un fel de învățare ce vizează consecințele negative ale agresiunii repetate nu se produce. Reluarea acțiunii într-o formă mai elaborată, fapt caracteristic imaginației copilului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
să observe comportamentul indivizilor într-un context în care toate variabilele pot fi controlate. Metoda permite de asemenea manipularea experimentală precisă și sistematică. Din punct de vedere etic există mai puține inconveniente, iar riscurile de a face rău victimei sau agresorului sunt practic inexistente. Persoana care participă la experiment este informată despre sarcina pe care trebuie să o execute, având dreptul să o accepte sau să o refuze. La sfârșitul experimentului, individului i se aduc la curent toate detaliile și ipotezele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sau psihologic, propriei persoane sau unei alte persoane (Huesman și Silva, 1984). Pentru sport poate fi folosită aceeași grilă de clasificare utilizată în cazul categorizării agresiunilor. Se poate face următoarea distincție în funcție de obiectivele urmărite: agresivitatea ostilă, pe de o parte (agresorul nu are alt scop decât de a răni o țintă concretă, iar obiectivul este atins atunci când reușește să o rănească), și agresivitatea instrumentală, pe de altă parte (actorul acționează în scop competitiv și-și întrerupe acțiunile atunci când sfârșește competiția). În
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și adolescenților. Femeile sunt de cele mai multe ori victimele agresivității sexuale și, din această cauză, ele vor intra în atenția cercetătorilor. Și bărbații pot fi victime ale agresivității sexuale, dar impactul, natura sau consecințele acestor acte sunt mai puțin cunoscute. Atunci când agresorul este un adult care are o anumită autoritate și face parte din familie (tatăl, bunicul etc.), impactul traumatismului asupra victimei este foarte important. Impactului traumatic i se mai adaugă impactul folosirii forței. Din punct de vedere istoric, victimele de sex
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
insistă asupra factorilor motivaționali implicați în agresivitatea sexuală. Preferința pentru un anumit tip de sexualitate a fost avansată pentru a explica comportamentul violatorilor. Alți cercetători sugerează că procesele cognitive indirecte cauzează acest gen de agresiuni. Diferența dintre violatori și ceilalți agresori constă, prin urmare, în efectul diferențiat asupra activării sexuale a percepției suferinței exprimate de către victima violului (Malamuth și Brown, 1994 citat de Malamuth, 1998). * Agresorii sexuali sunt diferiți față de ceilalți agresori? În ceea ce privește agresiunile sexuale, rolul factorilor individuali (personalitate, atitudini) este
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sugerează că procesele cognitive indirecte cauzează acest gen de agresiuni. Diferența dintre violatori și ceilalți agresori constă, prin urmare, în efectul diferențiat asupra activării sexuale a percepției suferinței exprimate de către victima violului (Malamuth și Brown, 1994 citat de Malamuth, 1998). * Agresorii sexuali sunt diferiți față de ceilalți agresori? În ceea ce privește agresiunile sexuale, rolul factorilor individuali (personalitate, atitudini) este foarte important. Agresiunile sexuale sunt, cel mai probabil, manifestări ale unei predispoziții agresive generale extreme. Bărbații evaluați ca fiind mai agresivi și mai dominatori, manifestă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
acest gen de agresiuni. Diferența dintre violatori și ceilalți agresori constă, prin urmare, în efectul diferențiat asupra activării sexuale a percepției suferinței exprimate de către victima violului (Malamuth și Brown, 1994 citat de Malamuth, 1998). * Agresorii sexuali sunt diferiți față de ceilalți agresori? În ceea ce privește agresiunile sexuale, rolul factorilor individuali (personalitate, atitudini) este foarte important. Agresiunile sexuale sunt, cel mai probabil, manifestări ale unei predispoziții agresive generale extreme. Bărbații evaluați ca fiind mai agresivi și mai dominatori, manifestă o tendință crescută pentru agresiunile sexuale
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și mai puțin înțelegători cu victimele (Linz et al., 1988; Zillmann et al., 1984). Legătura dintre consumul de alcool și agresivitatea sexuală pare puțin paradoxală. În ciuda rezultatelor unor studii ce indică în mod frecvent o stare de ebrietate avansată a agresorilor sexuali și a victimelor acestora la momentul producerii actului agresiv, Crowe și George (1989) au constatat că alcoolul dezinhibă activarea sexuală la nivel psihologic, dar suprimă reacțiile fiziologice necesare trecerii la acțiune. Astfel dacă individul este excitat sexual, corpul lui
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
femeile care au cerut ajutor autorităților și nu țin cont decât de violențele oficial înregistrate. O situație economică precară, presiunile socio-economice, o comunicare negativă, infidelitatea, gelozia, nașterea unui copil sunt tot atâtea motive ce favorizează violența domestică. Totuși victima și agresorul continuă de ce mai multe ori să rămână împreună, negând sau minimalizând violența din relația lor. Femeile nu-și divulgă partenerii decât după ce s-au despărțit de aceștia. Iar despărțirea este dureros suportată din cauza copiilor. În general, societatea are reacții ambigui
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
În unele cazuri, poate chiar fi vorba despre o dezordine patologică a funcționării psihologice și neurologice. Variabila proximității. Agresiunile domestice izbucnesc întotdeauna ca urmare a unui eveniment anume, considerat provocator, și care declanșează violența împotriva partenerului de viață. Victime sau agresori, femeile se consideră de cele mai multe ori responsabile pentru declanșarea conflictului. În general, bărbații nu-și recunosc vinovăția, căutând să-și justifice comportamentul prin acțiunile victimei. Schimburile de replici ocupă un loc important în cadrul violenței domestice. Murphy și O'Leary (1989
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
temperatură ridicată, zgomot) percepute de către individ și mai puțin la informațiile cu privire la intențiile victimei sau la constrângerile impuse de situație. Variabilele individuale și contextuale. Factorii individuali și contextuali ai abuzului conjugal pot fi clasificați în trei categorii generale: (a) socializarea agresorului într-o familie abuzivă, (b) calitatea relației existente între agresor și victimă, (c) personalitatea agresorului. Una dintre cauzele abuzului conjugal la vârsta maturității constă în faptul că, în copilărie, agresorul a fost martorul violenței părinților sau chiar victima unor părinți
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]