3,604 matches
-
al doilea război mondial, oina își recâștigă popularitatea ,organizându-se o serie de competiții pe plan local și național cum ar fi: Cupa Speranțelor, Cupa Regiunilor, Cupa României, Campionatul național de seniori și juniori, Cupa Orașelor, Cupa Satelor, Cupa Liceelor Agroindustriale, Campionatul Universitar, Dinamoviada, Spartachiada, Cupa Federației, Campionatul Școlar și altele. La 29 iunie 1949 se înființează „Comisia Centrală de oină” care pune bazele pentru formarea în școli de antrenori, arbitri, instructori și se modifică regulamentul de joc. În această perioadă
Oină () [Corola-website/Science/303596_a_304925]
-
agricol, comparativ cu alte orașe similare. În oraș mai activează 320 de întreprinderi individuale, 24 de societăți pe acțiuni, 107 societăți cu răspundere limitată, 2 întreprinderi de stat, precum și alte tipuri de antreprenori. Economia locală este reprezentată preponderent prin complexul agroindustrial cu o rețea bine dezvoltată a industriei de prelucrare a producției agricole. Sectorul industrial este reprezentat de industria alimentară din produse animaliere, legume, pomicole, viticole, de panificație și produse lactate. Principalii agenți economici sunt agrofirma „Cimișlia” S.A. care dispune de
Cimișlia () [Corola-website/Science/304420_a_305749]
-
în Siberia și în alte regiuni ale URSS (în special din RSFSR) pentru a schimba structura etnică a populației. A susținut ampla campanie de falsificare a adevărului științific despre limba română și istoria națională. De asemenea, a promovat ideea complexelor agroindustriale și a gospodăriilor gigantice. După afirmațiile cunoscutei scriitoare și ziariste ruse Kapitolina Kojevnicova în publicația Vestnik, Ivan Bodiul s-a remarcat la Moscova prin raportarea eronată de victorii inexistente în muncă și majorare permanentă a indicilor economici. El a imprimat
Ivan Bodiul () [Corola-website/Science/311961_a_313290]
-
Europene între 2010-2014. s-a născut la data de 27 iulie 1969, în orașul Zalău. O parte a copilăriei a petrecut-o la Pericei, comuna din care este originară mama sa. După absolvirea în 1987 a studiilor medii la Liceul agroindustrial din Șimleul Silvaniei, specializarea Horticultura și Viticultura, a urmat cursurile Facultății de Horticultura din cadrul Universității de Stiinte Agricole și Medicină Veterinară din Cluj (1989-1994), obținând diplomă de inginer horticultor. A urmat apoi studii de agronomie aprofundata, specializarea „Sisteme de producție
Dacian Cioloș () [Corola-website/Science/309870_a_311199]
-
ani de studii, în a. 1973 I.Ustian a susținut teza de doctor în economie pe specialitatea: „Economia politică și doctrine economice”. La sediul Consiliului științific al Academiei de Științe Sociale teza a fost recomandată spre editare sub titlul: „Cooperarea agroindustrială și relațiile economice (de antrepriză)” în a. 1975. După absolvirea Academiei menționate I. Ustian a fost numit inspector în secția organizatorică a CC al PC al Moldovei (iulie 1973), iar în octombrie 1973 a fost ales prim-secretar al CR
Ion Ustian () [Corola-website/Science/309962_a_311291]
-
instituțiilor de planificare și informație în aa. 1978-1980 au efectuat lucrări de pionerat pentru perioada dată, lucrări bazate pe calculele optimizaționale, care nu și-au pierdut valoarea științifică la tema: „ Locul și rolul Complexului economic al R.Moldova de specializare agroindustrială în cadrul diviziunii muncii sociale a Complexului economic unic al URSS”. Pe baza a mai multor variante au fost efectuate calcule optimizaționale ale structurii economico-tehnologice a Complexului Agroindustrial (CAI) al Moldovei, după care au fost elaborate două programe de perspectivă: „Proiectul
Ion Ustian () [Corola-website/Science/309962_a_311291]
-
științifică la tema: „ Locul și rolul Complexului economic al R.Moldova de specializare agroindustrială în cadrul diviziunii muncii sociale a Complexului economic unic al URSS”. Pe baza a mai multor variante au fost efectuate calcule optimizaționale ale structurii economico-tehnologice a Complexului Agroindustrial (CAI) al Moldovei, după care au fost elaborate două programe de perspectivă: „Proiectul Planului de perspectivă al dezvoltării economiei naționale a Moldovei” și „Programul Alimentar al R.Moldova” pe anii 1980-1990”. Pe baza calculelor optimizaționale au fost implementate noi concepte
Ion Ustian () [Corola-website/Science/309962_a_311291]
-
orașului constituie 23,5 ha și sunt formate din parcuri și scuaruri, precum și o mulțime de coniferi și copaci decorativi. Zona verde a orașului cuprinde peste 50 de specii de copaci aduși din subtropicele Crimeei și amplasați în Parcul colegiului agroindustrial, parcul „Zona Verde”, etc. O veche legendă ne povestește că pe timpul domniei lui Ieremia Movilă, pe când pământul Moldovei era trecut prin foc și sabie de hoardele otomane, un biet moldovean, gonit de cruzimea turcilor, împreună cu numeroasa-i familie a luat
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
decât cea conectată la apeduct. Recent orașul a fost gazificat și are o rată de gazificare foarte înaltă, peste 90%. Sistemul de învățământ al orașului este format dintr-o școală medie generală, două licee, o școală polivalentă și un colegiu agroindustrial. Sistemul de ocrotire a sănătății este asigurat de un centru de medicină preventivă, spitalul orășenesc și policlinică. Pe lângă aceasta în oraș funcționează 6 farmacii. Orașul dispune de 2 biblioteci publice, o casă de cultură, un muzeu și un Palat al
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
la Fabrica de Fermentare a Tutunului din orașul Fălești, activând mai apoi ca șef al secției de planificare a acestei întreprinderi în perioada 1977-1986. În anul 1986 este angajat prin transfer ca economist principal, coordonator pe industrie la Asociația Raională Agroindustrială din orașul Fălești. Din anul 1989 este transferat ca instructor al secției organizatorice la Comitetul raional Fălești al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică (PCUS). În anul 1990 este ales ca șef al direcției financiare din raionul Fălești, apoi în perioada
Mihail Pop () [Corola-website/Science/305103_a_306432]
-
celui de-al Doilea Război Mondial și-au pierdut viața 64 de bărbați din Corjeuți. Imediat după reocuparea Basarabiei în |, sovieticii au reluat deportările „dușmanilor poporului”: În perioada sovietică în Corjeuți se afla sediul colhozului „Congresul XIX al PCUS”. Sectorul agroindustrial era reprezentat de un punct de vinificație primară, o fabrică de nutrețuri combinate, un centru de colectare și uscare a fructelor, o moară. Producția globală în 1970 a fost de 2,6 mil. ruble, producția realizată - 2,0 mil. ruble
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
primit în anul 1996. Dinastii de profesori ce au activat și activează în liceu sunt: Directori ai școlii din Balatina Nistor Dîrzu - președintele Cooperativei Agricole de Producție „La Fontan”. La 22.11.2007 pentru muncă îndelungată și prodigioasă în complexul agroindustrial, merite în sporirea eficienței producție agricole și contribuție la dezvoltarea infrastructurii social-economice a fost conferit Ordinul „Gloria Muncii”.
Balatina, Glodeni () [Corola-website/Science/305173_a_306502]
-
din Chișinău, specialitatea - economist. După absolvirea Institutului a activat în calitate de colaborator științific la Institutul de Economie al Academiei de Științe a Moldovei. Între anii 1974-1987 deține funcțiile de economist, specialist al secției financiare, șef adjunct al secției investiții în complexul agroindustrial. În perioada 1987-1990, Șlopac este vicedirector al Trustului de construcții-montaj “Moldselihozmontaj”. Pe parcursul anilor 1990-1991 deține funcțiile de președinte al Direcției asigurări de stat pe lângă Ministerul Finanțelor. Din anii 1991 este președinte al Societății Internaționale de Asigurări QBE Asito S.A. În
Eugeniu Șlopac () [Corola-website/Science/305317_a_306646]
-
nu pot fi dezvoltate aici decât puține ramuri economice. Principalele ramuri industriale din raion sunt industria forestieră, industria alimentară și industria ușoară. În domeniul agriculturii, aici funcționează 22 întreprinderi cu profil agricol, 12 cooperative țărănești de producție și 3 ferme agroindustriale. Locuitorii din acest raion montan se ocupă în principal cu creșterea animalelor (vite, oi, cai), aici dezvoltându-se o industrie alimentară, prin înființarea de întreprinderi de prelucrare a laptelui și a cărnii. Raionul este bogat în ceea ce privește materialele de construcții, aici
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
(n. 23 octombrie 1950, Neamț) este un poet român. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. s-a născut la 23 octombrie 1950, în loc. Vânători, județul Neamț. Studii liceale la Liceul "Ștefan cel Mare" și Liceul agroindustrial din Târgu Neamț.În prezent este redactor la ziarul "Ceahlăul" din Piatră Neamț. Născut la 23 octombrie 1950 `n comună V`n\tori-Neam]. Studii medii `ncepute la Liceul "{tefan cel Mare" [i terminate la Liceul "Agroindustrial" din Ț`rgu Neam
Nicolae Sava () [Corola-website/Science/314272_a_315601]
-
cel Mare" și Liceul agroindustrial din Târgu Neamț.În prezent este redactor la ziarul "Ceahlăul" din Piatră Neamț. Născut la 23 octombrie 1950 `n comună V`n\tori-Neam]. Studii medii `ncepute la Liceul "{tefan cel Mare" [i terminate la Liceul "Agroindustrial" din Ț`rgu Neam]. A lucrat `n diverse meserii - c\r\midar, muncitor pe un [antier bucure[tean, profesor suplinitor de matematic\ (`n satul Ț`rpe[ți), hamal `n Portul Constan]a. Aici, la Constan]a, a publicat [i primele
Nicolae Sava () [Corola-website/Science/314272_a_315601]
-
o platformă new media de informare în timp real, cu cele mai actuale știri. În prezent în oraș sunt 5 licee, 2 școli primare,6 grădinițe pentru micuți cu un contingent de circa 1500 de copii, 4 colegii: de medicină, agroindustrial si al Poliției de frontieră,Nr 89, sediul USM, 2 școli sportive, o școală de muzică și o școală de arte plastice. În total în instituțiile de învățământ din oraș sunt antrenați circa 12.000 copii. În oraș funcționează Spitalul
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
neajunsurile numărului redus de orașe raportat la suprafață și la numărul populației. În acest sens existau încă din această perioadă propuneri de urbanizare prin care se urmărea transformarea localităților Iernut, Sărmașu, Gurghiu și a altor alte 8 localități în orașe agroindustriale. Aceste măsuri au fost continuate și după schimbarea regimului din 1989 astfel că la 31 decembrie 2005 județul poate fi descris conform tabelului "Statistică localități după 1989". Conform datelor statistice din 1930 (trebuie avută în vedere organizarea teritorială a județului
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
fie înlocuită de cea mecanizată. Aceasta modificare tehnologică va exercita o influență ulterioară asupra revoluției industriale din Europa occidentală de mai târziu. Ca efect al revoluției agrare islamice, au apărut o serie de sectoare industriale noi cum ar fi cele agroindustriale, realizarea instrumentelor astronomice, ceramica, industria chimică, aplicații ale distilării, confecționarea ceasurilor, a sticlei, valorificarea energiei hidraulice și eoliene, mozaicul, industria hârtiei și a papetăriei, a parfumului, a petrolului, farmaceutică, construcțiile navale, fabricarea mătăsii, industria textilă, industria zahărului, a fabricării armelor
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
Vrancea, Jidvei, Cotnari, Cramele Recaș și Domeniile Tohani, aceștia însumând aproximativ 50% din totalul volumului tranzacțiilor cu vin din România. Piața vinurilor spumante era de 10 milioane euro în 2007, iar principalii jucători sunt: Astese Production (Angelli), Halewood, Jidvei, Zarea, Agroindustriala Bucium, Cramele Prahova, Rom Drink și Veritas Panciu În România, la fel ca și în Bulgaria, consumul de vinuri spumante este foarte mic, de doar 0,5 litri anual, însă are o tendință de creștere Producătorii de vin sunt reprezentați
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
ha teren arabil. În anul 1946, principesa Olga Sturdza a donat statului palatul, terenul agricol (peste 200 de ha), parcurile și toate dependințele, acestea devenind proprietatea Școlii agricole. În septembrie 1974, Școala superioară de agricultură s-a transformat în Liceul Agroindustrial Miroslava, redenumit în mai 1991 ca Grupul Școlar Agricol "Mihail Kogălniceanu". În prezent, în această clădire este amenajat Muzeul Etnografic al Agriculturii Moldovei și biblioteca Liceului Agricol "Mihail Kogălniceanu" din Miroslava. Muzeul a fost deschis în mai 1980, după șase
Palatul Sturdza de la Miroslava () [Corola-website/Science/316195_a_317524]
-
durat aproximativ 10 luni pînă a apărut recolta anului 1947, astfel că spre sfîrșitul acestui an, proporțiile mortalității încep treptat să se reducă. Lipsa completă de produse de hrană normală pentru o populație foarte numeroasă, consumul de plante și subproduse agroindustriale dăunătoare sănătății, de cadavre și hoituri a provocat o mare creștere a morbidității. Aceasta se referea mai ales la sate, pentru că orașele, în care trăia și nomenclatura sovietică, erau ajutate mult mai bine cu produse alimentare, care erau luate desigur
Foametea din 1946-1947 (Republica Sovietică Socialistă Moldovenească) () [Corola-website/Science/322492_a_323821]
-
1957-1962 aspretele era prezent în bazinul superior al râului Argeș și pe afluenții săi: Râul Doamnei și Vâlsan. În urma construirii mai multor bazine de acumulare hidroelectrice, distrugerii habitatelor prin defrișări extinse și construiri de drumuri, poluării cu pesticide, dezvoltării necontrolate agroindustriale, aspretele a dispărut în cea mai mare parte din aria de distribuție originală. În timpul construcției unui mare lac artificial pe râul Argeș, Lacul Vidraru (1967) o fâșie lungă din structura sa în aval a fost lăsată fără apă pentru o
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
toamna anului 1987 la vârsta de șaisprezece ani Puiu începe cursurile de actorie la Școala Populara de Artă Deva continuând în paralel studiile la Liceul din Geoagiu susținut conspirativ de bunica sa. În vara lui 1990 este absolvent al Liceului Agroindustrial Geoagiu, iar câteva luni mai târziu termină și Școala Populara de Artă Deva secția actorie-regie. Viața de actor începe în februarie 1992 unde în urma concursului este angajat ca actor cu studii medii la Teatrul de Revista Deva fiind cel mai
Puiu-Mircea Lăscuș () [Corola-website/Science/333501_a_334830]
-
iar ultimii 2 ani de specializare în una din cele trei ramuri: mecanica agricola, morărit și panificație după aptitudini. Numele școlii în timp 1.Școala de mecanică agricolă, morărit și panificație marele ""Voievod Mihai Viteazul"" școala profesională -1932-1937 2.Liceul Agroindustrial -1937-1990 3.Grup Școlar Agricol Titu - 1990-1998 4.Grup Școlar Agricol "GOGA IONESCU" - 1998-2004 5.Grup Școlar "GOGA IONESCU" - 2004 până în prezent
Goga Ionescu () [Corola-website/Science/337183_a_338512]