5,686 matches
-
nou atac rapid al următorului gard; oscilațiile laterale și verticale ale trunchiului să fie cât mai mici; contactul cu solul să se facă exclusiv pe pingea (călcâiul nu trebuie să ajungă pe sol pe toată durata cursei de garduri); VI. ALERGAREA DE SEMIFOND, FOND ȘI MARE FOND Aspecte generale Alergările de semifond, fond și mare fond (incluse de specialiști în grupa alergărilor de rezistență) constituie o categorie aparte de alergări în cadrul sistemului probelor atletice. Distanțele sunt parcurse utilizând pasul în
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
verticale ale trunchiului să fie cât mai mici; contactul cu solul să se facă exclusiv pe pingea (călcâiul nu trebuie să ajungă pe sol pe toată durata cursei de garduri); VI. ALERGAREA DE SEMIFOND, FOND ȘI MARE FOND Aspecte generale Alergările de semifond, fond și mare fond (incluse de specialiști în grupa alergărilor de rezistență) constituie o categorie aparte de alergări în cadrul sistemului probelor atletice. Distanțele sunt parcurse utilizând pasul în tempo moderat / pasul lansat de semifond (800m, 1.500m
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
se facă exclusiv pe pingea (călcâiul nu trebuie să ajungă pe sol pe toată durata cursei de garduri); VI. ALERGAREA DE SEMIFOND, FOND ȘI MARE FOND Aspecte generale Alergările de semifond, fond și mare fond (incluse de specialiști în grupa alergărilor de rezistență) constituie o categorie aparte de alergări în cadrul sistemului probelor atletice. Distanțele sunt parcurse utilizând pasul în tempo moderat / pasul lansat de semifond (800m, 1.500m, 1 milă) sau pasul lansat de fond - mare fond (3.000m, 3
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
să ajungă pe sol pe toată durata cursei de garduri); VI. ALERGAREA DE SEMIFOND, FOND ȘI MARE FOND Aspecte generale Alergările de semifond, fond și mare fond (incluse de specialiști în grupa alergărilor de rezistență) constituie o categorie aparte de alergări în cadrul sistemului probelor atletice. Distanțele sunt parcurse utilizând pasul în tempo moderat / pasul lansat de semifond (800m, 1.500m, 1 milă) sau pasul lansat de fond - mare fond (3.000m, 3.000m obstacole 5.000m, 10.000m, crosurile cuprinse
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
000m, 10.000m, crosurile cuprinse între 4.000m și 10.000m, semimaratonul - 20 km și maratonul 42km și 195m). chinograma nr. 9 - pasul lansat de semifond-fond Caracteristicile generale ale pasului în tempo moderat (pasul alergător de rezistență) sunt: tehnica de alergare se adaptează în funcție de durata efortului, urmărindu-se obținerea unui pas de alergare suplu, relaxat, cu cât mai puține mișcări inutile ; lungimea pasului este mai mică ca la probele de sprint și variază în funcție de faza alergării, adaptându-se la viteza
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
20 km și maratonul 42km și 195m). chinograma nr. 9 - pasul lansat de semifond-fond Caracteristicile generale ale pasului în tempo moderat (pasul alergător de rezistență) sunt: tehnica de alergare se adaptează în funcție de durata efortului, urmărindu-se obținerea unui pas de alergare suplu, relaxat, cu cât mai puține mișcări inutile ; lungimea pasului este mai mică ca la probele de sprint și variază în funcție de faza alergării, adaptându-se la viteza de regim a cursei (în funcție de tactica de cursă: la alergarea în
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
rezistență) sunt: tehnica de alergare se adaptează în funcție de durata efortului, urmărindu-se obținerea unui pas de alergare suplu, relaxat, cu cât mai puține mișcări inutile ; lungimea pasului este mai mică ca la probele de sprint și variază în funcție de faza alergării, adaptându-se la viteza de regim a cursei (în funcție de tactica de cursă: la alergarea în pluton lungimea pasului de alergare este uniformă pe când la evadarea din pluton, la lansarea de la start sau la finiș, această lungime crește); lungimea
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
de alergare suplu, relaxat, cu cât mai puține mișcări inutile ; lungimea pasului este mai mică ca la probele de sprint și variază în funcție de faza alergării, adaptându-se la viteza de regim a cursei (în funcție de tactica de cursă: la alergarea în pluton lungimea pasului de alergare este uniformă pe când la evadarea din pluton, la lansarea de la start sau la finiș, această lungime crește); lungimea pasului de alergare diferă și în funcție de distanța de parcurs, ea fiind mai mare la probele
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
mai puține mișcări inutile ; lungimea pasului este mai mică ca la probele de sprint și variază în funcție de faza alergării, adaptându-se la viteza de regim a cursei (în funcție de tactica de cursă: la alergarea în pluton lungimea pasului de alergare este uniformă pe când la evadarea din pluton, la lansarea de la start sau la finiș, această lungime crește); lungimea pasului de alergare diferă și în funcție de distanța de parcurs, ea fiind mai mare la probele de semifond și scade odată cu creșterea
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
la viteza de regim a cursei (în funcție de tactica de cursă: la alergarea în pluton lungimea pasului de alergare este uniformă pe când la evadarea din pluton, la lansarea de la start sau la finiș, această lungime crește); lungimea pasului de alergare diferă și în funcție de distanța de parcurs, ea fiind mai mare la probele de semifond și scade odată cu creșterea distanțelor, spre probele de 5.000m 10.000m, semimaraton și maraton; contactul cu solul se în general pe toată talpa piciorului, dar
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
piciorului, dar sunt momente în cursă când contactul cu solul se ia pe pingea (la declanșarea evadărilor din pluton sau la declanșarea finișului); brațele lucrează relaxate și cu mai puțină amplitudine; mișcările respiratorii sunt controlate și coordonate cu pașii de alergare; Alergările de semifond, fond și mare fond, fiind probe de alergări, prezintă din punct de vedere tehnic patru faze: Startul și lansarea de la start, la alergările de rezistență, se face prin intermediul startului din picioare. Mișcările efectuate până la începerea alergării
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
dar sunt momente în cursă când contactul cu solul se ia pe pingea (la declanșarea evadărilor din pluton sau la declanșarea finișului); brațele lucrează relaxate și cu mai puțină amplitudine; mișcările respiratorii sunt controlate și coordonate cu pașii de alergare; Alergările de semifond, fond și mare fond, fiind probe de alergări, prezintă din punct de vedere tehnic patru faze: Startul și lansarea de la start, la alergările de rezistență, se face prin intermediul startului din picioare. Mișcările efectuate până la începerea alergării sunt
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
ia pe pingea (la declanșarea evadărilor din pluton sau la declanșarea finișului); brațele lucrează relaxate și cu mai puțină amplitudine; mișcările respiratorii sunt controlate și coordonate cu pașii de alergare; Alergările de semifond, fond și mare fond, fiind probe de alergări, prezintă din punct de vedere tehnic patru faze: Startul și lansarea de la start, la alergările de rezistență, se face prin intermediul startului din picioare. Mișcările efectuate până la începerea alergării sunt condiționate de cele 2 comenzi ale starterului: - la comanda "pe
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
și cu mai puțină amplitudine; mișcările respiratorii sunt controlate și coordonate cu pașii de alergare; Alergările de semifond, fond și mare fond, fiind probe de alergări, prezintă din punct de vedere tehnic patru faze: Startul și lansarea de la start, la alergările de rezistență, se face prin intermediul startului din picioare. Mișcările efectuate până la începerea alergării sunt condiționate de cele 2 comenzi ale starterului: - la comanda "pe locuri" atletul aflat în spatele liniei de plecare se apropie de aceasta, ocupându-și un loc
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
alergare; Alergările de semifond, fond și mare fond, fiind probe de alergări, prezintă din punct de vedere tehnic patru faze: Startul și lansarea de la start, la alergările de rezistență, se face prin intermediul startului din picioare. Mișcările efectuate până la începerea alergării sunt condiționate de cele 2 comenzi ale starterului: - la comanda "pe locuri" atletul aflat în spatele liniei de plecare se apropie de aceasta, ocupându-și un loc corespunzător între participanți, după care își așează piciorul cel mai puternic lângă linia de
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
își verifice și controleze tempoul de cursă - - pocnetul pistolului - a două comandă determină practic startul și lansarea de la start; Timpul scurs între comanda „pe locuri” și pocnetul pistolului este, de regulă, foarte scurt !!! Lansarea de la start se face printr-o alergare accelerată, până la atingerea vitezei de regim a cursei și pe o distanță care variază în principal în funcție de lungimea cursei, de numărul și valoarea participanților, de locul dorit a se ocupa în pluton (în frunte, la mijloc, lateral sau la coada
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
și lansarea de la start se execută: - din turnantă în probe de 800 m, 3000 m, 5000 m, 10000 m; - în linie dreaptă în probe de 1500 m, 3000m obstacole, cros și maraton. Proba de 800m este singura probă din categoria alergărilor de distanță mai lungă (alergărilor de rezistență) în care stratul și lansarea de la strat se ia de pe culoare separate, cu decalaj de turnantă 165), pe o distanță de 50 m (la concursurile pe teren acoperit) și 100m (concursurile în
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
execută: - din turnantă în probe de 800 m, 3000 m, 5000 m, 10000 m; - în linie dreaptă în probe de 1500 m, 3000m obstacole, cros și maraton. Proba de 800m este singura probă din categoria alergărilor de distanță mai lungă (alergărilor de rezistență) în care stratul și lansarea de la strat se ia de pe culoare separate, cu decalaj de turnantă 165), pe o distanță de 50 m (la concursurile pe teren acoperit) și 100m (concursurile în aer liber, pe stadion). Celelalte
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
în care stratul și lansarea de la strat se ia de pe culoare separate, cu decalaj de turnantă 165), pe o distanță de 50 m (la concursurile pe teren acoperit) și 100m (concursurile în aer liber, pe stadion). Celelalte probe de alergări de rezistență își au startul în pluton, dinapoia unei linii trasate pe sol în secțiune transversală !!! !!! Maratonul este singura probă la care startul se dă din afara stadionului și la care sosirea se face în interiorul stadionului (în competițiile oficiale între țări
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
J.O.), după ce s-a parcurs un traseu special amenajat de organizatorii competiției (de regulă, pe șosea)!! Există și competiții oficiale stil « grand prix » unde sosirea nu se face pe stadion ci într-un loc amenajat special, tot pe șosea. Alergarea pe parcurs Conform literaturii de specialitate, lungimea pasului alergător variază între 135 - 215 cm, în funcție de caracteristicile somatice și funcționale ale alergătorului, de lungimea distanței de parcurs (Rață G., 2002), de tactica de cursă. Frecvența pașilor diferă și ea după aceleași
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
de tactica de cursă. Frecvența pașilor diferă și ea după aceleași considerente, fiind o componentă în raporturi de condiționare cu lungimea pașilor o lungime mai mare a pașilor duce la o frecvență mai mică și invers. În mod obișnuit, la alergările de rezistență, contactul cu solul se ia mai întâi cu călcâiul, laba piciorului fiind în acest moment ușor flexată pe gambă Având în vedere viteza de deplasare, șocul la aterizare nu atinge o valoare ridicată, contactul cu solul permițând executarea
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
gambă Având în vedere viteza de deplasare, șocul la aterizare nu atinge o valoare ridicată, contactul cu solul permițând executarea unui pas suficient de lung și eficient. În faza pasului posterior, flexia gambei pe coapsă este mai redusă decât în alergarea de viteză. Trunchiul este de obicei vertical, umerii sunt relaxați și puțin "căzuți", iar brațele au mai mult un rol de echilibru, fiind îndoite din coate. În alergarea pe parcurs, în special la probele de fond și mare fond, accentul
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
faza pasului posterior, flexia gambei pe coapsă este mai redusă decât în alergarea de viteză. Trunchiul este de obicei vertical, umerii sunt relaxați și puțin "căzuți", iar brațele au mai mult un rol de echilibru, fiind îndoite din coate. În alergarea pe parcurs, în special la probele de fond și mare fond, accentul este pus și pe coordonarea mișcărilor respiratorii cu lucrul membrelor, în mod special, pe o expirație cât mai complexă, inspirația fiind, de regulă, asigurată în mod automat. Conform
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
fond și mare fond, accentul este pus și pe coordonarea mișcărilor respiratorii cu lucrul membrelor, în mod special, pe o expirație cât mai complexă, inspirația fiind, de regulă, asigurată în mod automat. Conform literaturii de specialitate, se știe că în timpul alergării intense din cadrul probelor de 800m și 1500m sportivul respiră frecvent dar superficial, profunzimea respirației nedepășind 30 - 40 % uneori 50 % - din capacitatea pulmonară. In alergările de semifond și fond, un ciclu respirator se execută Ia 2 -3 sau 4 pași în funcție de
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
inspirația fiind, de regulă, asigurată în mod automat. Conform literaturii de specialitate, se știe că în timpul alergării intense din cadrul probelor de 800m și 1500m sportivul respiră frecvent dar superficial, profunzimea respirației nedepășind 30 - 40 % uneori 50 % - din capacitatea pulmonară. In alergările de semifond și fond, un ciclu respirator se execută Ia 2 -3 sau 4 pași în funcție de particularitățile individuale. La început respirația trebuie controlată conștient, iar pe măsura automatizării mișcărilor ea se realizează involuntar. Finișul În funcție de gradul de pregătire, de tactica
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]