6,823 matches
-
apelor provenite din zona platoului înalt. Dintre soluțiile acceptate, cele cu rezultate viabile ar putea fi: interceptarea și dirijarea scurgerilor de suprafață afluente din zona de platou, în afara alunecării; intercepția, colectarea și evacuarea apelor provenite din fronturile freatice care alimentează alunecarea din zona platoului înalt ce ar realiza captarea izvoarelor care apar aproape ca un brâu continuu pe râpa principală de desprindere. Lucrări de interceptare, colectare și evacuare a apelor din cuprinsul suprafețelor alunecate. În acest sens, se prevede un complex
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
un complex de lucrări care să asigure evacuarea rapidă a apelor în exces provenite din precipitații căzute direct pe arealele alunecate. Amenajări de ravene și torenți, care să constituie colectoarele principale a apelor subterane și de suprafață care alimentează suprafața alunecărilor. Lucrări de consolidare cu plantații. S-au prevăzut plantații silvice de protecție prin culturi de salcâm pe zonele cu deplasare în bloc, pe terenuri moderat până la puternic frământate precum și pe suprafețele de desprindere a alunecărilor, dezvoltate preponderent pe roci moi
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
de suprafață care alimentează suprafața alunecărilor. Lucrări de consolidare cu plantații. S-au prevăzut plantații silvice de protecție prin culturi de salcâm pe zonele cu deplasare în bloc, pe terenuri moderat până la puternic frământate precum și pe suprafețele de desprindere a alunecărilor, dezvoltate preponderent pe roci moi; culturi de sălcioară în zone cu exces de umiditate; culturi de cătină albă, pe terenurile cu frământare puternică sau pe suprafețele de desprindere dezvoltate în substrat predominat argilomarnos. Pe cornișe se vor planta salcâm și
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
puternică sau pe suprafețele de desprindere dezvoltate în substrat predominat argilomarnos. Pe cornișe se vor planta salcâm și cătină albă, pe ravene se va planta cătina albă (pe taluze), iar pe fundul taluzelor anin negru și salcie. Pentru suprafețe cu alunecări de teren întinse sunt indicate înierbările, realizate prin însămânțări (cu genul-specii de Cynosurus cristatus, Bromus inermis, Dactilis glomerata, Onobrychis viciifolia și Medicago falcata) și fertilizări cu azot, fosfor, potasiu. Impactul antropic în bazinul mijlociu al râului Bahlui Teritoriul vizat aparține
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
hotarul comunelor Belcești și Cotnari. Alte dealuri sunt: Dealul Buhnei-188m (la hotarul comunelor Belcești și Focuri), Dealul Movila Dornei-178m (la hotarul comunelor Erbiceni și Belcești), Dealul la Trei Pietre-182m și Dealul Ulmi-190m din sudul comunei. Prezența argilei în sol favorizează alunecările de teren care sunt, în general, stabilizate cu plantații de arbori. Relieful a fost modificat ca aspect prin intervenția locuitorilor odată cu constituirea așezărilor omenești. Terenul arabil s-a extins în lunca Bahluiului, iar în acest scop s-au construit o
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
sol/ha, iar la pante de 15° se pierd 13 - 15 t. sol/ha), fragmentarea reliefului, energia sa, apele subterane, infiltrarea apelor meteorice și de origine nivală la adâncimi variabile, ceea ce creează o pelicula de apă deasupra argilelor (patul de alunecare) și declanșează alunecările de teren. Un rol important l-a avut defrișarea pădurilor din ultimii ani, dar și desțelenirea pajiștilor de pe pantele din arealul satelor din Podișul Central Moldovenesc precum Glodenii Gândului, Tungujei, Vălenii, Jigoreni, uneori intervenindu-se cu plantații
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
la pante de 15° se pierd 13 - 15 t. sol/ha), fragmentarea reliefului, energia sa, apele subterane, infiltrarea apelor meteorice și de origine nivală la adâncimi variabile, ceea ce creează o pelicula de apă deasupra argilelor (patul de alunecare) și declanșează alunecările de teren. Un rol important l-a avut defrișarea pădurilor din ultimii ani, dar și desțelenirea pajiștilor de pe pantele din arealul satelor din Podișul Central Moldovenesc precum Glodenii Gândului, Tungujei, Vălenii, Jigoreni, uneori intervenindu-se cu plantații de pomi fructiferi
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
pantele din arealul satelor din Podișul Central Moldovenesc precum Glodenii Gândului, Tungujei, Vălenii, Jigoreni, uneori intervenindu-se cu plantații de pomi fructiferi. Procesele de versant egalează aproape rolul morfogenetic al arterelor hidrografice. Foarte active și variate sunt deplasările în masă ( alunecări, surpări) creând un microrelief specific și afectând foarte mult așezările, căile de comunicație, pădurile și culturile agricole. Deplasările de teren sunt procese de eroziune accentuate ce afectează suprafețe reduse. Dezvoltarea acestor procese erozionale se manifestă mai acut după precipitațiile abundente
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Direcția apelor Prut). Aceste perioade cu cantități de precipitații ce au depășit media multianuala de 3- 4 ori, au provocat nu numai pagube în agricultura comunei, dar și distrugeri materiale, exemple putând fi date în acest sens în S Țibănești. Alunecările de teren reprezintă categoria cea mai importantă de deplasări de teren, acestea având diverse forme: în brazde, lenticulare, în valuri, mixte, de asemeni ele putând avea diverse stadii de dezvoltare: stabilizate, semiactive active. Alunecările stabilizate și semiactive sunt pe tot
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
în acest sens în S Țibănești. Alunecările de teren reprezintă categoria cea mai importantă de deplasări de teren, acestea având diverse forme: în brazde, lenticulare, în valuri, mixte, de asemeni ele putând avea diverse stadii de dezvoltare: stabilizate, semiactive active. Alunecările stabilizate și semiactive sunt pe tot cuprinsul comunei, iar ele au o folosire dominantă pentru plantații cu viță de vie și pomi fructiferi. În acest sens putem menționa zone ca: V si N satului Jigoreni, NE satului Vălenii, N Țibănești
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
cuprinsul comunei, iar ele au o folosire dominantă pentru plantații cu viță de vie și pomi fructiferi. În acest sens putem menționa zone ca: V si N satului Jigoreni, NE satului Vălenii, N Țibănești, NE satului Jigoreni, SV satului Recea. Alunecările de teren active apar izolat, doar în SV comunei (V satului Vălenii), în SE in Coasta Cimitirului. Datorită modului necorespunzător de valorificare a terenului, de gradul de umanizare, aproape 45 % din comună este afectată de procese de eroziune, de alunecări
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Alunecările de teren active apar izolat, doar în SV comunei (V satului Vălenii), în SE in Coasta Cimitirului. Datorită modului necorespunzător de valorificare a terenului, de gradul de umanizare, aproape 45 % din comună este afectată de procese de eroziune, de alunecări de teren și solifluxiune sau de alte forme de degradare a terenului. Anii cei mai secetoși (1990, 1992, 1993), completați cu lucrări de drenaj au făcut ca aceste procese de eroziune să se diminueze în activitate, dar și ca extindere
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
de creștere a energiei de relief. Energia medie de relief atinge valori pe teritoriul comunei Țibănești de aproximativ 252- 271 m iar cea maximă apropiindu-se de 300 m. În cadrul reliefului sculptural, includem interfluviile și versanții modelați de eroziune și alunecări de teren. Spre deosebire de versanți, pe interfluvii, argilele si marnele nu apar la suprafață, ele fiind acoperite de luturi loessoide . Dintre interfluviile sculpturale, de pe teritoriul comunei, deosebim: Dealul Boului, Dealul Jigoreni, Dealul Cioatele, Dealul Rotunda - Lingurari. Versanții au inclinare diferita, sunt
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
au inclinare diferita, sunt puternic afectați de procesele de degradare, datorita proceselor de alterare de la suprafață a argilelor si marnelor, care au fost transformate în luturi de panta. Acestea au un caracter eluvial sau au fost acoperite de deluvii de alunecare. Văile minore sunt ravenate, având alunecări superficiale (13 m) în dealurile: Marginea, Toaca, Coasta Potlogului. Suprafața cea mai mare din cadrul reliefului sculptural o ocupă alunecările complexe. Eroziunea areolară este și ea foarte răspândită, la aceasta contribuind și folosirea nerațională a
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
de procesele de degradare, datorita proceselor de alterare de la suprafață a argilelor si marnelor, care au fost transformate în luturi de panta. Acestea au un caracter eluvial sau au fost acoperite de deluvii de alunecare. Văile minore sunt ravenate, având alunecări superficiale (13 m) în dealurile: Marginea, Toaca, Coasta Potlogului. Suprafața cea mai mare din cadrul reliefului sculptural o ocupă alunecările complexe. Eroziunea areolară este și ea foarte răspândită, la aceasta contribuind și folosirea nerațională a terenurilor, mai ales pe substrat argilos
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
luturi de panta. Acestea au un caracter eluvial sau au fost acoperite de deluvii de alunecare. Văile minore sunt ravenate, având alunecări superficiale (13 m) în dealurile: Marginea, Toaca, Coasta Potlogului. Suprafața cea mai mare din cadrul reliefului sculptural o ocupă alunecările complexe. Eroziunea areolară este și ea foarte răspândită, la aceasta contribuind și folosirea nerațională a terenurilor, mai ales pe substrat argilos. Eroziunea laminară reprezintă un proces de nivelare a reliefului spre deosebire de cel fluvial ce fragmentează relieful. Eroziunea areolară sau laminară
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
mari. Acest tip de eroziune îl întâlnim pe versanții la S de Vălenii, la N de Tungujei. Ravenele au o suprafața de aproximativ 59,1 ha, reprezentând 0,965 din suprafața totala. Masurile de combatere a eroziunii solului și a alunecărilor de teren au constat în construirea de canale de drenaj pe marginea drumurilor, sau prin consolidarea alunecărilor cu strat de balast. Relieful antropic propriu -zis este reprezentat prin ridicarea barajului de la Lacul de acumulare Tungujei. Aceasta intervenție antropică are implicații
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Ravenele au o suprafața de aproximativ 59,1 ha, reprezentând 0,965 din suprafața totala. Masurile de combatere a eroziunii solului și a alunecărilor de teren au constat în construirea de canale de drenaj pe marginea drumurilor, sau prin consolidarea alunecărilor cu strat de balast. Relieful antropic propriu -zis este reprezentat prin ridicarea barajului de la Lacul de acumulare Tungujei. Aceasta intervenție antropică are implicații în procesul eroziv și de acumulare. În amonte de lacul de acumulare se observa o suprafața supraînălțată
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
față de riscurilor geomorfologice. În aceste context s-a considerat că analiza riscurilor geomorfologice trebuie să țină seama și de impactul antropic asupra reliefului, precum și de riscurile geomorfologice induse. Pe zi ce trece se observă o accentuare a procesele geomorfologice (surpări, alunecări de teren, eroziune în suprafață, eroziune în adâncime), fie datorită utilizării în mod necorespunzător a terenurilor (agricultură intensivă, despăduriri), fie amenajărilor de baraje și altor lucrări hidrotehnice pe albii, care, în final, au efecte asupra dinamicii albiilor. Prin sesizarea acțiunii
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
ale Bahluiețului. De asemenea, șesurile văilor sunt constituite din depozite aleurito-psamitice și a căror grosimi însumează câțiva metri. Această alcătuire litologică, cu dominarea depozitelor argiloase, se repercutează puternic în dezvoltarea pe areale mari a proceselor de mișcare în masă, îndeosebi alunecări de teren, dar și procese de eroziune în suprafață și adâncime. Areale însemnate din bazinul hidrografic Bahluieț sunt acoperite de depozite mai tinere formate în urma distrugerii unor depozite mai vechi, în funcție de acțiunea factorilor externi. Depozitele mai tinere sunt reprezentate prin
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
au transformat diagenetic în luturi loessoide eluviale cu grosimi de 3-4 m ( Băcăuanu, 1968). Deluviile predominante sunt cele fine, nisipoase și nisipo-lutoase, relativ omogene granulometric și lipsite de material scheletic. Delimitarea lor de roca in situ este dificilă, dacă în alunecare sunt antrenate pachete de strate cu grosimi de câțiva zeci de metri, fără ca raporturile stratigrafice să fi suferit schimbări. Studiile asupra alunecărilor au pus în evidență deluvii cu grosimi de 15-20 m în Câmpia Moldovei, inclusiv în bazinul hidrografic al
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
relativ omogene granulometric și lipsite de material scheletic. Delimitarea lor de roca in situ este dificilă, dacă în alunecare sunt antrenate pachete de strate cu grosimi de câțiva zeci de metri, fără ca raporturile stratigrafice să fi suferit schimbări. Studiile asupra alunecărilor au pus în evidență deluvii cu grosimi de 15-20 m în Câmpia Moldovei, inclusiv în bazinul hidrografic al Bahluiețului. Coluviile apar ca depozite de tranziție, acumulate la baza versanților și a denivelărilor, formând adesea glacisuri. "Marginile șesurilor sunt parazitate adesea
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
modificările formelor de relief. Caracteristicile esențiale ale riscurilor de ordin geomorfologic sunt timpul variat de manifestare și dispersia în spațiu (Grecu, 1997). Astfel, unele procese geomorfologice au o durată de manifestare scurtă în timp, uneori chiar instantanee, cum ar fi alunecările de teren, prăbușirile; altele sunt mai discrete și au o manifestare lentă (eroziunea solului) cu efecte negative mai puțin perceptibile într-o perioadă de timp scurtă, dar care, acumulate, produc pagube însemnate. Procesele geomorfologice care reprezintă riscuri pentru natură și
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
prăbușirile; altele sunt mai discrete și au o manifestare lentă (eroziunea solului) cu efecte negative mai puțin perceptibile într-o perioadă de timp scurtă, dar care, acumulate, produc pagube însemnate. Procesele geomorfologice care reprezintă riscuri pentru natură și societate sunt: alunecările de teren, prăbușirile, eroziunea în suprafață, eroziunea în adâncime. Pentru terenurile cu utilizare agricolă intensă din bazinul hidragrafic Bahluieț, procesele geomorfologice devin factori de risc prin reducerea capacității productive a terenurilor. În bazinul râului Bahluieț, riscul producerii proceselor geomorfologice este
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
recentă, chiar dacă cele mai importante realizări aparțin ultimelor două decenii. Cartografierea riscurilor geomorfologice a fost legată la început de fenomenele extreme, cu efecte catastrofale ce produceau modificări radicale în peisaj: pierderi de vieți omenești și pagube economice - erupții vulcanice, cutremure, alunecări de mare amploare, taifunuri, inundații catastrofale și altele. În România, contribuții semnificative în elaborarea hărților de risc au avut: Schreiber (1980), Bălteanu (1983, 1992), Bălteanu et al., (1989, 1994), Grecu (1994, 1996, 1997, 2001, 2002), Cioacă (2002), Sandu (1994,1997
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]