6,796 matches
-
în anii '50, a fenomenului structuralist coincide cu reconfigurarea spațiului intelectual francez marcat de ascensiunea științelor umane, dar și de criza intelectualului angajat (M. Jean-renaud, 1998: 268). Dacă pentru unii cercetători structuralismul ar fi subsumabil postmodernismului, pentru alții viziunea holistă, ambiția scientizării și credința în progresul cunoașterii distonează profund cu individualismul, hedonismul și scepticismul postmodern. În spațiul francez, termenul poststructuralism aplicat de analiștii americani și englezi lui Derrida, Foucault este respins vehement de un T. Todorov (1996: 187) pentru care acest
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în introducerea la lucrarea Du sens II (1983): "Reflecția teoretică fecundă comportă inconvenientul de a depăși aproape totdeauna conceptele create și termenii aleși pentru a le desemna. În domeniul semiotic cel mai bun exemplu este poate conceptul de narativitate: cu ambiția la început de a ocupa doar clasa discursurilor narative, ea a încercat, evident, să-și construiască o sintaxă. Cercetătorii și-au dat seama că ea putea fi utilizată și că putea explica diverse feluri de discurs: orice discurs este deci
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a lui Michel, Christine Hoevelt. În acele zile, franțuzoaicele din înalta societate precum Marguerite urmau cursuri universitare în mod curent, dar nu cu un tată cum era Michel. Pe lângă aceasta, Yourcenar era preocupată de alte lucruri, în primul rând de ambițiile ei literare. În același an, 1922, cel de-al douăzecilea, schițase primul plan a ceea ce vor deveni până la urmă două din capodoperele ei, Memoriile lui Hadrian, atunci numit Antinous și povestea ei de ocultism renascentist Piatra filozofală, intitulată atunci Contra-curenți
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
publicată abia în 1968. Făcea alte compuneri la fel de precoce. Triați sezonul 1921-1922 și aveți originea a jumătate din operele majore ale lui Yourcenar. Concepția și construcția se desfășoară în acest mod: ideile apăreau din surse clasice sau istorice. Erosul și ambiția ca semne distinctive ale condiției umane se combină pentru a forma două din marile teme. Toate intrigile aveau loc în epoci istorice. Deseori își înfățișa personajele ca olandezi. Câțiva ani mai târziu a emis ipoteza că s-ar putea să
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
de 30 de ani. Acolo va locui în casa vechiului său prieten, Jean Myers. De-abia sosit, servitoarea lui Myers își otrăvește stăpânul din cauza patimii pentru Zenon, închipuindu-și cu naivitate că moartea stăpânului îi va netezi calea spre împlinirea ambiției sale desfrânate. A doua secțiune viața încremenită este punctată de conversațiile zilnice dintre Zenon și protectorul lui, starețul franciscan al Cordelierilor, cu care discută întregul curs al chestiunilor umane. Chiar cu starețul, Zenon devenise atât de suspicios încât își ascunde
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
sosit. Dar era prea târziu. Pe la începutul lui decembrie era prea incoerentă pentru a vorbi cu cineva. A murit liniștit, tranchilizată în camera 114, în seara de 17 decembrie, în cel de-al 84-lea an de viață, cu majoritatea ambițiilor ei împlinite. Acum era înscrisă ferm în istorie, așa cum își dorise întotdeauna. Viața ei fusese validată în ciuda tuturor dificultăților. Petrecuse mai mult de patru decenii pe o insulă pustie dar Franța toată Franța în final își dădea seama de realizările
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
mari ale Renașterii, din rândurile cărora numai cazul Don Quijote a condus la apariția a numeroase lucrări de specialitate pe această temă, dar și a unor metaficțiuni în genul binecunoscutei Pierre Menard, autorul lui Don Quijote a lui Jorge Luis Borges. "Admirabila ambiție (a lui Pierre Menard, cel care a rescris, literal, în secolul XX pasaje din romanul în cauză în limba secolului de proveniență, n.n.)", scrie Borges în Grădina potecilor care se bifurcă, "era să producă niște pagini care să coincidă cuvânt
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Ivan Denisovici, de natură poetică aproape, este că Dumnezeu fărâmițează luna și o preschimbă în stele, pentru că "stelele mai cad din când în când și trebuie înlocuite". Ivan Denisovici este cu adevărat un "sărac cu duhul", lipsit de orice trufie, ambiție și dușmănie, și tocmai aceasta este forța sa, fără nici o legătură cu întinderea stăpânirii lumești, sociale sau materiale. Sărăcia impusă deținutului de lumea recluziunii, asociată cu niște calități personale precum cumpătarea, bunătatea și mila pot plămădi adevărați sfinți ai acestei
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
bune pentru alții”, după cum sublinia dr. D. Gerota în celebrul articol „Monarhia cu camarilă sau republică” publicat la acea vreme. Jurământul pe Constituție cu „alaiul” de legi promulgate nu avea nici o valoare pentru că interesele țării au fost „subordonate intereselor și ambițiilor sale personale”. De asemenea, „nu numai că nu s-a gândit să strângă și să consolideze partidele politice”, ci a fost promotorul principal al „destrămării și fragmentării” lor, profitând cu sârg de carențele democrației românești, de funcționarea defectuoasă a regimului
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
operative. De evidențiat în acest sens este raportul nr. 1.433 din 19 mai 1934, prin care generalul explică exigent și destul de transparent că, în aplicarea măsurilor de reglementare a activității Serviciul Secret de Informații, a avut de înfruntat și ambițiile regelui Carol al II-lea, cel care i-a blocat orice inițiativă, folosindu-se, în perioada 14 noiembrie 1933-31 mai 1934, de „experiența vastă” a lui Mihail Moruzov, ca și de slugărnicia generalului Nicolae Uică, ministrul Apărării Naționale. De altfel
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cărei obiectiv suprem era păstrarea statu-quo-ului teritorial, stabilit prin prevederile Tratatelor de Pace semnate la Versailles, Saint-Germain, Trianon și Neuilly. Odată cu instalarea nazismului în Germania (ianuarie 1933), consfințita ordine europeană, stabilită de învingătorii primului război mondial, este supusă unor concentrice ambiții revizioniste, manifestate până atunci latent care, cu timpul, vor conduce la declanșarea celui de-al doilea război mondial. De asemenea, o serie de state ca Italia Japonia, inclusiv U.R.S.S., potrivnice Germaniei în prima conflagrație mondială, se vor apropia și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Șeicaru îi transmitea generalului N. Rădescu, la 14 octombrie 1948, din Palma de Malorca, unde emigrase, informații concrete despre complotul organizat la nivelul Ministerului Regal al Afacerilor Străine din București în 1943-1944, din care a reieșit „o scelerată conspirație de ambiții disparate”. În răstimp, în nod-estul României, acolo unde în perioada aprilie-august 1944, cele două grupuri de armate care se înfruntau - Fronturile 2 și 3 Ucrainene cu Grupul de Armate „Ucraina de Sud” (în total, aproximativ 2.000.000 de oameni
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
puțin egală cu cea a țărilor occidentale. Altele, descoperă democrația, dar și unele, și altele au fost profund marcate de experiența socialismului real. Modelul lui Rokkan, pe care-l folosim pentru a înțelege geneza sistemelor de partide, nu hrănește nici o ambiție universală: el vizează Europa Occidentală. El reține o revoluție, numită națională, care rupe unitatea creștinismului roman care perpetuează Imperiul Occidental: Reforma, creatoarea bisericilor naționale și naționalismul, combinînd-o cu o a doua revoluție, numită industrială, unde expansiunea economică este adusă de
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
auxiliar al programului stabilit, cu reflecții asupra rezultatelor aplicării. • Apelul la raționare (glasul rațiunii), ca modalitate de autostimulare, dar și de resemnare, după înțelegerea cauzală, cântărirea efectelor posibile, cu alegerea alternativei potrivite, cu învingerea unor interese, trăiri și trăsături negative (ambiția, orgoliul, egoismul), cu formularea logică a argumentelor. • Stabilirea unei devize proprii, maxime, ca regulă mai generală care exprimă concentrat, sintetic conținutul principal sau orientarea personalității și poate deveni regula de bază a vieții, mijloc de autostimulare, luând chiar forma unui
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
inteligibilitatea textului sunt inseparabile, unde tema geometrică este țesută, așa cum anticipează Henry James , cu imaginări ale clarității geometrice, simetriei și proporției narațiunii sau textului narativ și unde naratologia furnizează orientări pentru interpretări necontaminate de subiectivismul tradițional al criticii literare. Această ambiție geometrizantă se află în relație cu un aspect major al naratologiei din perioada ei structuralistă, tipologică și categorizantă reprezentat de relația problematică între teorie și aplicațiile ei. Naratologia clasică oferă instrumente de analiză teoretică pentru manifestările narative, se vrea o
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
naratologia, plasată la granița dintre artă și știință, critică literară și analiza discursului, interpretare și de scriere. Unul din aspectele care accentuează această fractură este oportunitatea utilizării metaforei în naratologie. Ca ramificație a structuralismului, naratologia a avut, la începuturile ei, ambiția de a oferi studiilor literare o anume rigoare științifică și vocabularul ei a fost invadat de o serie de împrumuturi terminologice. Din gramatica tradițională naratologia a preluat substantivele, adjectivele și verbele, din gramatica transformațională structura de adâncime, structura de suprafață
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
semiotic sau la Claude Bremond în diagramele arborilor decizionali. Aceste instrumente vizuale sunt refuzate de naratologia post-clasică pentru tendința lor de a îngheța fluiditatea sensului și pentru conotația lor pozitivistă. Ryan crede însă că diagramele nu sunt simptomatice numai pentru ambițiile științifice. Ea consideră că importanța lor trebuie reconsiderată într-o lume în care computerul oferă instrumente grafice și duplicative și accelerează tendința culturii de a-și investi conținutul, mai degrabă în imagini decât în cuvinte. Mai consideră că naratologia vizuală
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
narative la Claude LĂvi-Strauss, careul semiotic la Algirdas Julien Greimas sau diagramele arborilor decizionali la Claude Bremond, refuzate de naratologia postclasică pentru tendința de a îngheța fluiditatea sensului și pentru conotația lor pozitivistă, nu sunt instrumente vizuale simptomatice numai pentru ambițiile științifice. Importanța lor, așa cum spune Ryan, poate fi reconsiderată într-o lume în care există o tendință a culturii de a-și investi conținutul, mai degrabă în imagini decât în cuvinte. Într-un asemenea context, observațiile lui Ryan despre naratologia
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
inteligibilitatea textului sunt inseparabile, unde tema geometrică este țesută, așa cum anticipează Henry James , cu imaginări ale clarității geometrice, simetriei și proporției narațiunii sau textului narativ și unde naratologia furnizează orientări pentru interpretări necontaminate de subiectivismul tradițional al criticii literare. Această ambiție geometrizantă se află în relație cu un aspect major al naratologiei din perioada ei structuralistă, tipologică și categorizantă reprezentat de relația problematică între teorie și aplicațiile ei. Naratologia clasică oferă instrumente de analiză teoretică pentru manifestările narative, se vrea o
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
naratologia, plasată la granița dintre artă și știință, critică literară și analiza discursului, interpretare și de scriere. Unul din aspectele care accentuează această fractură este oportunitatea utilizării metaforei în naratologie. Ca ramificație a structuralismului, naratologia a avut, la începuturile ei, ambiția de a oferi studiilor literare o anume rigoare științifică și vocabularul ei a fost invadat de o serie de împrumuturi terminologice. Din gramatica tradițională naratologia a preluat substantivele, adjectivele și verbele, din gramatica transformațională structura de adâncime, structura de suprafață
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
semiotic sau la Claude Bremond în diagramele arborilor decizionali. Aceste instrumente vizuale sunt refuzate de naratologia post-clasică pentru tendința lor de a îngheța fluiditatea sensului și pentru conotația lor pozitivistă. Ryan crede însă că diagramele nu sunt simptomatice numai pentru ambițiile științifice. Ea consideră că importanța lor trebuie reconsiderată într-o lume în care computerul oferă instrumente grafice și duplicative și accelerează tendința culturii de a-și investi conținutul, mai degrabă în imagini decât în cuvinte. Mai consideră că naratologia vizuală
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
narative la Claude LĂvi-Strauss, careul semiotic la Algirdas Julien Greimas sau diagramele arborilor decizionali la Claude Bremond, refuzate de naratologia postclasică pentru tendința de a îngheța fluiditatea sensului și pentru conotația lor pozitivistă, nu sunt instrumente vizuale simptomatice numai pentru ambițiile științifice. Importanța lor, așa cum spune Ryan, poate fi reconsiderată într-o lume în care există o tendință a culturii de a-și investi conținutul, mai degrabă în imagini decât în cuvinte. Într-un asemenea context, observațiile lui Ryan despre naratologia
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
schimbării decât valorile structurante, care tind să persiste. 4. O distincție asemănătoare opune valorile finale și valorile instrumentale. Primele urmăresc scopuri anumite, cele-lalte sunt necesare pentru a atinge aceste scopuri. Astfel, cei care caută reușita profesională valorizează munca, perseverența și ambiția. 5. Valorile globale transcend diferitele sfere ale vieții sociale, valabilitatea lor se regăsește în toate relațiile umane. Spre exemplu, dreptatea poate fi o cerință pentru împărțirea unei moșteniri, pentru stabilirea unui salariu, pentru pronunțarea unei judecăți sau pentru a rezolva
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
trebuie înduplecată, implorând zeii, cum se întâmplă în cazul altor civilizații. Conform legendei, Prometeu a modelat omul din noroiul pământului și, pentru a-i da viață, a furat focul din cer. Remarcați asemănarea cu Adam și Eva, care, împinși de ambiția temerară de a-l egala pe Dumnezeu (chiar cu prețul revoltei), mănâncă din pomul cunoașterii. Este vorba de o curiozitate de nestăvilit, de dorința de a dezlega enigmele, de voința de a progresa, de a inventa, de a inova. Această
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
se răspândește. Este o concepție în care ocupațiile și slujbele cele mai demne de stimă în societate sunt cele care aduc cel mai mult profit. Productivitatea economică este criteriul cel mai important al stratificării sociale. Oamenii care au talent și ambiție urmează o carieră care duce la pozițiile cele mai înalte. Acestea sunt în cadrul economiei. Astfel, spiritul întreprinzător insuflă Europei dinamismul ei, o îndrumă către expansiune, îi asigură superioritatea materială. Astăzi, vedem că țările care încep să se dezvolte sunt cele
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]