67,494 matches
-
Îți amintești, iubire, cum dansam, Cu plete-n vânt și tălpi desculțe, Cu mintea-n multele văpăi Și trupul plin de năbădăi? Îți amintești, cum mai zburdam, Cu dorul prins în altă lume, Cu îndrăcitele mișcări Imună la justificări? Îți amintești, cum ne iubeam, Uitând de vremea de afară, Cu-mbrățișări și lungi săruturi, Și-ncolăciți în așternuturi? E-o noapte plină de-amintiri, Iar luna nu o văd, dar strigă, Mă-ndeamnă la iubire și m-abține Să plâng sau
FĂR’ DE SUSPINE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382771_a_384100]
-
început să strige, impacientați: - Coboarâm rapid, după voi. Nu vă speriați! Bine că sunteți în viață! A durat însă jumătate de oră, până ce au sosit. Coborâseră prin zăpadă, peste 70 de metri, în prăpastie. Camelia avu destul timp să-și amintească tot ce se întâmplase în cursul zilei. Duminică dimineața, urma să meargă într-o excursie, pe munte, cu Mihaela și soțul ei, Mihai. Camelia era foarte încântată pentru că nu a mai fost într-o astfel de drumeție. Cu părinții făcea
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
a sânilor tinerei partenere. Mircea își reluă jocul său cu sânii fetei, ajunsă la un moment de exaltare nemaitrăită de luni de zile. Ultima sa experiență cu un bărbat a fost un coșmar de care nu mai dorea să-și amintească. Nu s-a mai văzut cu acel „cunoscut” din facultate, când spre surprinderea sa, l-a întâlnit ultima dată instantaneu sau nu, pe plaja din Constanța, unde, după defilarea cu prezență obligatorie de la 1 Mai, a vrut să se răcorească
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
să primești cele ce-ți vin de la el ca pe niște leacuri date de Însuși Domnul. Dacă însă te vei mâhni, este ca și cum I-ai spune lui Iisus: nu voiesc leacurile Tale“. Sau Sfântul Maxim Mărturisitorul ne învață: „Dacă îți amintești de răul făcut de cineva, roagă-te pentru el și vei opri patima din mișcare, despărțind prin rugăciune amărăciunea de amintire a răului ce ți l-a făcut“. Devenind iubitor de oameni, vei șterge cu totul patima din suflet. Iertarea
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
Învierea Sa nedespărțită de ea. Cei ce sărută cu evlavie Sfânta Cruce sunt încredințați că primesc Duhul Sfânt și găsesc o adevărată sfințire în razele duhovnicești pe care le iradiază Crucea...** Concluzie După ce toate acestea sunt spuse, trebuie totuși să amintim că oricât de limitată ar fi postirea noastră, dacă este o postire adevărată, va conduce către ispită, slăbiciune, îndoială și tulburare. Altfel spus, va fi o adevărată luptă, și probabil că vom cădea de multe ori. Dar adevărata descoperire a
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
de la un post simbolic și nominal - postul ca obligație și obicei - trebuie să ne reîntoarcem la adevăratul post. Să fii limitat și smerit, dar consecvent și serios. Să cântărim onest capacitatea noastră duhovnicească și fizică și să acționăm ca atare - amintindu-ne, totuși, că nu există post, fără stârnirea acestei capacități, fără a introduce în viața noastră o dovadă dumnezeiască, cum că cele ce sunt cu neputință la oameni sunt cu putință la Dumnezeu. Referințe bibliografice: 1. Biblia sau Sfânta Scriptură
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
de gustul vieții de oraș, nu-l mai tenta viața aproape monahală de la țară, fără nici un fel de distracție sau perspectivă. Poate săptămâna aceasta va aduce vorba despre plecarea sau rămânerea sa acasă. Nici părinții săi nu i-au mai amintit. Oare să nu-i mai intereseze dacă pleacă sau rămâne acasă cu ei? Nu știa ce să creadă și de aceea tot amâna discuția cu părinții săi. Când mama sa s-a întors acasă de la piață, Mircea vesel a vrut
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
vrere și destoinicie politică, respectiv absența unei politici economice coerente pentru toate sectoarele de activitate și care să urmărească binele întregului popor, penuria de manageri corecți și dispuși să ia taurul de coarne din pricina acelei metehne politico-ideologice de care am amintit mai sus, nemunca și frauda generalizată. Câți dintre factorii decizionali de la centru și din teritoriu doresc cu adevărat un reviriment economic bazat pe libera inițiativă și câți sunt pentru ape tulburi în care se poate pescui și dribla, în care
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > O UMBRĂ CARE TE-A IUBIT... Autor: Dorina Omota Publicat în: Ediția nr. 2239 din 16 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Îmi amintesc de parcă a fost ieri Și niciodată n-am să pot uita Cum te-ai ascuns în file de tăceri Când ai aflat că nu voi fi a ta. Speranța-mi dispărea din față Iar sufletul zăcea pe trotuar Și pentru
O UMBRĂ CARE TE-A IUBIT... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382821_a_384150]
-
care aceasta le învederează este capcana "noutății" stănesciene. Între uscăciunea poeziilor lui Nietzsche și maieutica parabolică a versurilor lui Nichita este o clară legătură, aceea a aspirației spre un ideal prin mijloace doar aparent poetice, căci de o discursivitate înghețată amintind conceptul filosofic. Nichita nu scrie cu căldura simțurilor umane, ci cu o rigoare științifică ține o prelegere despre însăși precaritatea acestor simțuri". Dacă ne-am dispensa de atari îndoieli, exprimate totuși într-un chip pertinent, fără a recurge niciodată la
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
Era, oricum, în preajma numirii sale ca director. Nu mai țin minte dacă Ion Negoițescu se cunoștea cu P.D. În orice caz, întâlnirea cu Nego avusese loc în holul elegant al Esplei, chiar sub scara ce ducea spre etajul întâi. Îmi amintesc de scara aceasta, - pe care ceva mai târziu aveam s-o compar cu un veritabil Cursus honorum, după ce îl cunoscusem pe Nego în acel loc, întunecos. Acolo se afla și o sofa largă pentru musafiri, amănunt ce situa locul în
Întîmplări by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16056_a_17381]
-
8 iunie - La Teatrul Nottara Operele complete ale lui WLMȘXPR (prescurtate) de trei americani (probabil actori) în regia lui Petre Bokor. Tipul de piesă încropită dintr-o glumă, dintr-un pariu, proiect amuzant dacă se adresează unui public specializat. îmi amintesc cum în anii '60, după premiera cu Cântăreața cheală, un coleg, redactor de teatru, mi-a spus că el asemenea piese scrie trei pe zi. între timp, familiaritatea cu capodoperele și bătaia pe umeri cu cei mari a căpătat proporții
În absența specialiștilor by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16054_a_17379]
-
ar mai exista mituri și mitologie, cu rostul lor pentru a descifra concepția despre viață, lume și dumnezeire a omului originar și chiar pînă tîrziu dincolo de Evul Mediu, păstrate arareori chiar și azi - în zonele izolate de circuitul civilizatoriu. Să amintesc că o tradiție precum ceremonialul Dragobetelui s-a păstrat și azi în anumite medii sătești izolate sau pur și simplu conservate prin tradiție multiseculară. Că astăzi știința (prin medicină sau cosmogonie și altele) a pătruns în lumea satului, năruind tradițiile
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
Pleșu își continuă seria portretelor și situațiilor menite a ilustra "obscenitatea publică" (acesta e supratitlul rubricii sale) cu un personaj al literaturii și politicii românești de dimensiuni pantagruelice: Adrian Păunescu și comedia nuanțelor. Portretul este extraordinar. Cronicarul și le-a amintit pe acelea în aqua forte consacrate pe vremuri de Jean Cau lui Orson Wells și altora. De un sarcasm bine temperat, portretul schițat de dl Pleșu unuia din trubadurii ceaușiști pleacă de la premisa că nimic nu este mai potrivit în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16059_a_17384]
-
Musca Țzețze face ouă, Domnul Iorga cugetări. Monumente Iată fapte omenești Ce sfidează orice vis: Turnul Eiffel la Paris, Domnul Iorga-n București. (continuare din numărul anterior) Intervenționistul În răsboiu-ntregitor, Fugind de gloata interlopă, Marele învățător A fost mobilizat ca popă. Amintim cititorului acestor rânduri că, mai sus, a lecturat un text în proză, cu titlul „Vesela spovedanie” în care Păstorel pretindea că, în timpul prezenței nemților la Iași, Iorga s-ar fi travestit în popă, spre a evita unele neplăceri. Aici, în
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicosvschi () [Corola-journal/Journalistic/82_a_227]
-
o serie de remarci urîte probabil în argoul său sicilian din care mare lucru nu înțelesesem; decît ceva cu brigante,... banditul!... După aceea, căscasem gura la Columna lui Traian, iar nenea Bebe, deși plecat de atîta timp din țară, își amintise ce zisese un critic român mai deștept, și-mi pusese rar în vedere: "Și să nu uităm că pe Columna lui Traian, dacii sunt în lanțuri!" Am și-acum tabacherea de tinichea pe care mi-o dăruise la despărțire și
Tabachera de tinichea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16084_a_17409]
-
din uz". De fapt, în definirea cuvîntului regățean erau activate simultan cîteva tabu-uri ale epocii; ea putea comporta mai multe riscuri: mai întîi, de a vorbi de teritoriile României Mari și implicit de dobîndirea/pierderea Basarabiei; apoi, de a aminti de regat și regalitate; în fine, de a recunoaște că existau diferențieri și conflicte regionale - pe care ideologia unității naționale perfecte și armonioase le nega. Trebuie spus că discursul lexicografic s-a descurcat în mod absolut onorabil printre atîtea zone
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
scriitori care s-au înrolat, au fost răniți, au fost luați prizonieri sau au murit pe frontul primei conflagrații mondiale. Date utile, deși cunoscute, ca un fel de prelegere didactică. Ar fi bine dacă dascălii noștri de literatură le-ar aminti elevilor contemporani în intervalul dintre două escapade la discotecă numit proces de învățămînt. Ceea ce Cronicarul are a-i reproșa d-lui Vârgolici este un prea pios ton care transformă evocarea într-o banală liturghie patriotică. Mult mai amuzant, în stilul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16074_a_17399]
-
nu poți reconstitui decît sunete, cu atît mai intense cu cît îi este cu neputință gîndului s-o audă pe de-a întregul." Lîngă astfel de pasaje se așează cu ușurință altele, dintr-o epocă literară cu totul diferită, care amintesc de jocurile cu neologisme ale lui Mircea Nedelciu din prozele scurte: "De atunci, ori de cîte ori se afla în fața unei mulțimi de oameni, directorul manifesta o mefiență accentuată, pe un fond de disforie și anxietate, cu unele simptome hipermnezice
Umor și metafizică by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16065_a_17390]
-
Tudor Popescu știe să fie și nuanțat, știe și să laude atunci cînd dă bine să n-o faci, dar tocmai atitudinile sale pozitive n-au prea trecut testul selecției în volum. Imaginea lui cruntă de pe ecranul televizorului mi-a amintit întotdeauna de o poveste a lui Andersen în care o oglindă drăcească se spărsese și cei cărora le intrase un ciob în ochi vedeau lumea iremediabil urîțită. 2. Reperele culturale ale omului comun sînt: Eminescu, Caragiale, eventual Barbu. Dar nu
Scriitorul deghizat în jurnalist by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16095_a_17420]
-
devenim extremiști și demitizanți de serviciu ca aceia din celebrul număr al Dilemei. Iar Cristian Tudor Popescu e mai degrabă un mitizant, un afirmativ cînd vine vorba despre valorile consacrate. Are chiar o manieră proprie de a o face, îmi amintesc un editorial mai vechi din Adevărul literar și artistic în care Marin Preda avea o hernie de toată frumusețea, plină de înțelesuri. Oricum, felul în care comentează scrisorile lui Eminescu e neașteptat de cărtărescian. 3. Hagi e un mare fotbalist
Scriitorul deghizat în jurnalist by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16095_a_17420]
-
din toate sistemele un fel de săpun filosofic", servit tinerilor ascultători. Se atinge paroxismul, ca în cea mai bună proză a absurdului, cu enumerarea ingredientelor puse în retortă, și cât la sută din fiecare. Deși detaliile au noimă satirică și amintesc, pe de o parte, de rețeta absurdă oferită de Inorogul romanului cantemirian adversarului său, Cameleonul, iar pe de altă parte, de alăturările incongruente din proza lui Urmuz, pentru economie de spațiu le vom enumera numai: "sodă caustică... surogat teologic... platonism
Lucian Blaga pamfletar by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/16100_a_17425]
-
autori în vîrstă cît de cît credibili. Dar nu sînt deloc în situația de a mă simți un reper, un far, un guru, un "căpitan filosofic". Sînt... alții". Dl. Adrian Marino e, prin toată convingerea d-sale, un pro-european. Își amintește că, în pușcărie fiind, Radu Cioculescu i-a spus arătîndu-i un grup de legionari, că aceștia vibrează exclusiv la ideea națională, respingînd-o total pe aceea a democrației. Iar d-sa avea "un ideal ferm, pe care îl am, și acum
Un mare cărturar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16083_a_17408]
-
mai departe, ajungeam la scriitorii care erau atunci apreciați. Dar scriitorul care a rămas pentru mine expresiunea sublimă nu numai a graiului românesc, dar și a sufletului românesc, este Mihail Sadoveanu. Am avut cinstea să-l cunosc și - cum am amintit acuma de curând, în ședința Academiei Române - în timpurile de prigoană, când coreligionarii mei au suferit mult, Mihail Sadoveanu se îndeletnicea într-un fel cu totul deosebit, nu numai cu cunoașterea ci și cu adâncirea Bibliei (a încercat și a tradus
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
pentru a nu le repeta? Așa cum am înlăturat cuvântul răzbunare, insist asupra cuvântului pe care Dumneavoastră l-ați rostit acuma și mă opresc asupra lui cu tot dinadinsul: memoria este de o importanță capitală. Noi avem datoria de a ne aminti, nu numai de a ne aminti, dar așa cum subliniază Biblia ebraică, de a ne aminti și de a nu uita, mai cu seamă când e vorba de fapte de ură: "amintește-ți și nu uita!" Amintirea nu este doar un
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]