3,713 matches
-
Virtutea militară“ pentru curajul și devotamentul de care a dat dovadă cu ocazia înăbușirii rebeliunii din 21-23 ianuarie 1941. Studii de arte plastice (secția Scenografie). Începe să publice încă din 1990 colaborând la publicații precum Thanatos, Salut, Ziua, Evenimentul zilei, Anuarul de cultură - ANI, România literară, Observator cultural, Cuvântul, VIP - Viața invizibilă a personalităților, Vremea, Totuși iubirea, Flacăra, Flacăra lui Adrian Păunescu, România Mare, Europa, Porunca iubirii, Apostrof, Cosmopolitan, Lumea credinței, Ziarul de duminică, Litere, Arte & Idei, Singur - Revistă de cultură
Fabian Anton () [Corola-website/Science/305839_a_307168]
-
în sat exista vechea biserică de lemn zidită la 1827, care era prevăzută cu local pentru școala bisericească, și al cărei paroh era preotul Nicolae Timuș, iar cântăreț - Gheorghe Chironeț (ambii numiți în funcție din 1920). Conform datelor publicate în "Anuarul României" pentru anul 1928, satul număra 1695 de locuitori, sau circa 300 de gospodării. În sat exista o biserică, o școală primară, patru băcănii (Candel Avram, Clitinici Ițic, Raiziș Fișla, Spinei Hristofor), o cooperativă de consum - "Codru", și o moară
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
copiii satului erau dăscăliți de Ion Martinovschi și Vera Gogu, în 1933 - de Th. Șincariuc, Agr. Șincariuc, Anatolie Vepriuc, Ion Gâtlan și Elena Turchevici. În sat erau 376 copii de vîrstă școlară (5-16 ani), în catalogul școlii fiind înscriși 277. (Anuarul învățămîntului primar al României. 1933. București, 1933, p. 568). Directori ai școlii medii de cultură generală au fost Mihail Marciuc, Eugeniu Pasecinic, Mihail Plotean, Vasile Fluieraru, Iulia Cebotari. Din a. 2000 acest post îl deține Margareta Nastas, profesoară de matematică
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
România: Cibernetică", Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei, Academia RSR, Ed.Academiei RSR, București, 1981, p. 58; 95; 183; 185-186 ( lucrările:1; 3; 4; 17; 18; 19 ); Despre autor se fac referiri, de asemenea, la paginile 58 și 95; ● "Anuarul Cercetării Științifice 1981," ASE, București, 1982, p. 569 (lucrările nr.25 și 26); ● "Literaturverzeichnis - Theorie und Anwendung von Spline-Funktionen," Technische Hochschule Darmstadt,1985, p. 66 și157 (lucrările nr.3;18;24 și teza de doctorat); ● "Analele Academiei RSR, 1986, Seria
Radu Homescu () [Corola-website/Science/305285_a_306614]
-
810 locuitori o parte răzeși care au 330 deseatine pămînt o parte romîni împroprietăriți pe pămîntul Mănăstirii Sf. Mormînt posedă 228 deseatine. Mănăstirea are 1171 deseatine, iar proprietarii 1790 ha. Șunt vii și livezi. Date despre sat șunt evocate în Anuarul Statistic al Basarabiei pentru anul 1923 care în majoritatea parte se bazează pe datele primului deceniu al secolului XX: Cucueții -Noi anul înființării neprecizat, dar este atestat la 4 februarie 1878, regiune de colina , Dealul Cucueții Noui, Camencuța, Pîrăul Camencuța
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
și Andrei Bordei, regiune de colina Dealul Holm, Nisipăria. Clădiri locute - 77, nelocuite-0, menage 77, 179 bărbați și 212 femei, poștă rurală, delegat al satului în primăria Sturzeni, o cîrciumăd, distanța pînă la Bălti 45 km, Drochia 37 km În anuarul “Socec” al României Mari pentru anii 1923-1924 șunt redate date referitoare la satele Cucueții-Vechiu și Cucuieții-Noui. Cucueții-Vechi - Plasa Glodeni, locuitori 225. Amplasat la 30 km de la gară Drochia. Primar-Stoian Chirică. Notar-Cotârșov Nicolae. Preot-paroh Raețchii Vladimir. Comercianți (diverși) - Ciubotaru Gh, Golper
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Vladimir. Comercianți (diverși) - Ciubotaru Gh, Golper Victor, Sherman Moșcu. Cucueții-Noui - Plasa Glodeni. Două cătune Alexăndreni și Ivanovca. Locuitori 280. 30 km de la gară Drochia. Primar - Mirza Ioan. Notar - Cotârșev Nicolae. Învățîtori - Mârza Dumitru. Comercianți diverși: Schachter Iancu, Schachter Șrul. În anuarul orașului Chișinău și județelor din Basarabia, publicat în 1924 sub editură lui S. Șapocinic județul Bălti are următoarea împărțire administrativă: Volostea Bolotino cu 27 sate Volostea Cornești - 37 sate Volostea Glodeni - 24 sate și anume: 1. Alexăndreni 2. Bălani 3
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
sate Volostea Fălești - 29 sate Volostea Chișcăreni - 27 sate Volostea Slobozia-Bălți -27 sate Volostea Sculeni - 34 sate Volostea Ungheni - 24 sate Volostea Zăbriceni - 28 sate Urmărim dezvoltarea satelor de raport în perioada pînă la anul 1929 conform informației prezentate în Anuarul României pentru comerț, industrie, meserii și agriculturi editat în an. 1929: Cucueții-Vechi- 572 de locuitori. Tribunal în or. Bălti. Judecătoria de ocol Copăceni. Există școală primară. Băcanii: Șerman Moșcu. Cucueții-Noui- 583 de locuitori. Tribunal în or. Bălti. Judecătoria de ocol
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
lei. și Alexăndrești: Guțu Grigore; Ștefan Vasile; Jaloba Ștefan; Furman Maxim; Corneev Petre; Ana I. Peataș, Grigore Manoi cîte 5 ha de fiecare. Prețul de expropriere a constituit 750 lei + 5% (38 lei)+ cheltuieli cadastrale 78 lei, total 866 lei. Anuarul Eparhiei Chișinăului și Hotinului din 1922 ne stipulează date referitor la Biserică Sf Treime din satul Cucueții-Vechi. Aici se stipulează că biserică a fost zidita în anul 1840 din piatră de către proprietarul Gheorghe Gadjiev, sate alăturate Sturzeni, Alexandreni, 1 km
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
depistarea și salvarea patrimoniului mobil, cu precădere a celui din biserici sătești. Politica sa de achiziții și mai ales de donații din partea parohiilor, s-a concretizat în crearea fondului „de artă bisericească”, al cărui conținut a fost publicat parțial în anuarul muzeului bănățean, Analele Banatului. Acest fond, însumând aproximativ 150 de lucrări pe lemn și pe pânză, a fost îmbogățit substanțial, mai ales după anul 1966, prin achiziții, donații sau transferuri, depășind în prezent 1000 de piese. Completarea sa continuă direcția
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
exterior. Colecția include documente despre Moldova, editate pe teritoriul republicii și în afara hotarelor ei. Biblioteca de referință reprezintă cea mai valoroasă colecție de enciclopedii, dicționare, bibliografii, reviste de referate, cataloage, cărți de adrese, îndrumare, ghiduri, legi, acte normative, comunicate oficiale, anuare statistice în diferite limbi ale lumii (circa 60 mii de volume). Colecția Literaturile lumii conține aproximativ 60 mii de documente. Destinația colecției: asigurarea informațională și documentară a cercetătorilor în domeniul literaturii universale. Colecția cuprinde publicații despre literatura universală în general
Biblioteca Națională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/314528_a_315857]
-
de elevi (dintre care 6 fete) și o biserică fondată la 1864 de locuitori. De asemenea, satul Coțofănești făcea parte din comuna Mălăești, iar Bughea de Sus făcea parte din comuna Bughiile din plaiul Teleajen al județului Prahova. În 1925 Anuarul Socec consemnează comunele Poiana Vărbilău și Vărbilău în aceeași plasă. Comuna Vărbilău avea 2229 de locuitori, iar Poiana Vărbilău avea 700. Comuna Livadea a fost temporar desființată, satele ei fiind transferate comunelor Ștefești (Livadea) și Cosminele (Podu Ursului). În 1931
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
în total 2134 de locuitori ce trăiau în 492 de case și 10 bordeie. În comună funcționau două biserici (la Izvoarele și Coeni) și două școli, iar principalii proprietari de pământ erau statul, Elena Ștefănescu, D.H. Vasile și A. Stolojan. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Budești a aceluiași județ, având 3762 de locuitori în aceleași sate. În 1950, comuna a fost transferată raionului Oltenița din regiunea București. Satul Ciumați (pe atunci aflat temporar în comuna Mironești) a primit
Comuna Isvoarele, Giurgiu () [Corola-website/Science/313432_a_314761]
-
reorienteze profesional spre ceramică. Din inițiativa lui au fost înființate muzeele din Cisnădie, Cisnădioara și Cristian. Pentru meritele sale, a fost ales în Consiliul de conducere al Asociației Folcloriștilor și Etnografilor Sibiu și a fost numit redactor-șef adjunct al anuarului "Studii și comunicări de etnologie", un periodic publicat de Academia Română. A fost membru al "Cercului de Cercetare Tematică a Ceramicii Europene", din Germania, și a activat ca expert al Ministerului Culturii și Cultelor în probleme de etnografie săsească. Cu ocazia
Horst Klusch () [Corola-website/Science/313904_a_315233]
-
născut la 4 noiembrie 1913 la Miercurea Ciuc.A urmat primele studii în orașul natal, finalizate prin absolvirea Gimnaziului Romano-Catolic (unde tatăl său a fost profesor de matematică și fizică), în anul 1930. Succesele școlare, consemnate în mărturiile contemporanilor și în anuarele Gimnaziului, au fost confirmate de tânărul absolvent încă din toamna anului 1930, prin câștigarea Premiului literar al revistei Erdélyi Helikon. În perioada 1930-1933 a lucrat la Biblioteca Lyceum din Cluj. Tot la Cluj a urmat cursurile facultății de drept a
József Venczel () [Corola-website/Science/314810_a_316139]
-
la Universitatea Regele Ferdinand, în anul 1930. După obținerea diplomei universitare, până în anul 1941, a fost profesor la Gimnaziul Piariștilor din Cluj și la Gimnaziul Romano-Catolic din Târgu Mureș. Între 1941-1944 a fost directorul Gimnaziului Romano-Catolic din Miercurea Ciuc, a redactat Anuarele gimnaziului, a publicat în revistele Erdélyi Iskola [Școala transilvană], Erdélyi Tudósító [Mesagerul transilvan] și Székely Nép [Poporul secuiesc]. În 1944 a susținut la Universitatea "Ferenc József" lucrarea de doctorat intitulată "Anjou királyaink és a két román vajdaság” [Dinastia de Anjou
József Pataki (istoric) () [Corola-website/Science/314858_a_316187]
-
fost construită ulterior anului 1781. Asemănările în privința tehnicii de construcție cu biserica din Soloneț îi fac pe Gh. Bratiloveanu și Mihai Spânu să concluzioneze că ambele bisericii au fost înălțate, probabil, de aceeași echipă de meșteri și în aceași perioadă. "Anuarul Arhidiecezei ortodoxe a Bucovinei" (Cernăuți, 1931) consideră anul 1782 ca an al construcției bisericii, el fiind preluat și de lucrările ulterioare în care se vorbește de această biserică. Cronica parohiei atestă că lucrările de construcție au fost conduse de meșterul
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
Gherla până la începutul anului 1964, când a beneficiat de amnistia generală. A publicat lucrări de geografie, geopolitică și demografie istorică, de istorie modernă a Transilvaniei și de istoria culturii. Colaborează la publicațiile „Revista istorică”, „Buletinul Societății Regale Române de Geografie”, „Anuarul Institutului de Istorie Națională din Cluj”, „Revue de Transylvanie”, „Transilvania”, „Cultura Creștină”, „Lucrările Institutului de Geografie al Universității din CIuj” ș.a.
Ștefan Manciulea () [Corola-website/Science/323470_a_324799]
-
cu draniță biserica și clopotnița (în 1880) și s-a înzestrat parohia cu mai multe terenuri (unele cumpărate și altele donate de credincioși). Parohul dr. Gheorghe Luția (1901-1933) s-a implicat puternic în viața comunității păstorite: După cum se precizează în "„Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937”", Biserica din Capul Satului avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 hectare, o sesie a cântărețului de 3 hectare și o sesie a ponomarului de 1 hectar. Parohia avea în îngrijire
Biserica de lemn din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323484_a_324813]
-
în cimitir, la marginea satului, pe un platou de unde se deschide o frumoasă panoramă a împrejurimilor, biserica „Sfântul Dumitru” nu are o dată precisă a ridicării sale. Astfel, în conformitate cu Catagrafia Episcopiei Râmnicului de la 1845, biserica datează din anul 1816, iar în anuarul Mitropoliei Olteniei din 1941 este consemnat anul 1877. Pe clopot se află înscris „turnat Antoniu Nowotny, Timișoara, 1887.” Biserica este din lemn, ridicată pe un soclu de piatră, acoperit apoi cu un brâu de beton. La intrare sunt trei trepte
Biserica de lemn din Negoiești () [Corola-website/Science/319939_a_321268]
-
Beletristică: Nr. de volume: Nr. de titluri: ●Lucrări documentare: din care: - documente cu caracter științific: - materiale de referință (dicționare, enciclopedii, atlase): - lucrări metodico-științifice pentru cadrele didactice: - manuale școlare: din care nr. total pe suport digital: ● Număr de periodice (ziare, reviste, anuare...): ; număr de titluri număr de abonamente pentru anul în curs , din care pe suport digital ● Număr de achiziții în ultimii 2 ani , din care pe suport digital ● Număr de volume arhivate în ultimii 2 ani ● Număr de volume casate în
METODOLOGIA**) din 7 octombrie 2011 (*actualizată*) pentru aprobarea Metodologiei privind formarea continuă a personalului din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265722_a_267051]
-
școlare 22112000-8 Manuale școlare 22113000-5 Cărți de bibliotecă 22114000-2 Dicționare, hărți, cărți de muzică și alte cărți 22114100-3 Dicționare 22114200-4 Atlase 22114300-5 Hărți 22114310-8 Hărți de cadastru 22114311-5 Copii heliografice 22114400-6 Partituri 22114500-7 Enciclopedii 22120000-7 Publicații 22121000-4 Publicații tehnice 22130000-0 Anuare 22140000-3 Pliante 22150000-6 Broșuri 22160000-9 Fascicole 22200000-2 Ziare, reviste specializate, periodice și reviste 22210000-5 Ziare 22211000-2 Reviste specializate 22212000-9 Periodice 22212100-0 Publicații periodice 22213000-6 Reviste 22300000-3 Cărți poștale, felicitări și alte imprimate 22310000-6 Cărți poștale 22312000-0 Ilustrate 22313000-7 Hârtie pentru
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
școlare 22112000-8 Manuale școlare 22113000-5 Cărți de bibliotecă 22114000-2 Dicționare, hărți, cărți de muzică și alte cărți 22114100-3 Dicționare 22114200-4 Atlase 22114300-5 Hărți 22114310-8 Hărți de cadastru 22114311-5 Copii heliografice 22114400-6 Partituri 22114500-7 Enciclopedii 22120000-7 Publicații 22121000-4 Publicații tehnice 22130000-0 Anuare 22140000-3 Pliante 22150000-6 Broșuri 22160000-9 Fascicole 22.12 Ziare, reviste specializate și periodice care apar de cel puțin patru ori pe lună 22200000-2 Ziare, reviste specializate, periodice și reviste 22210000-5 Ziare 22211000-2 Reviste specializate 22212000-9 Periodice 22212100-0 Publicații periodice 22
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
Dicționare 4905.91 22114200-4 Atlase 4905[.1+.99] 22114300-5 Hărți 4905.99 22114310-8 Hărți de cadastru 4905.99 22114311-5 Copii heliografice 4904 22114400-6 Partituri 4901.91 22114500-7 Enciclopedii 4901+4903 22120000-7 Publicații 4901+4903 22121000-4 Publicații tehnice 4901.99 22130000-0 Anuare 4901[.10+.99] 22140000-3 Pliante 4901[.10+.99] 22150000-6 Broșuri 4901[.10+.99] 22160000-9 Fascicole 4902 22200000-2 Ziare, reviste specializate, periodice și reviste 4902.1 22210000-5 Ziare 4902.9 22211000-2 Reviste specializate 4902.9 22212000-9 Periodice 4902.9 22212100-0 Publicații
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
uscată a planetei. O localitate este considerată oraș dacă îndeplinește o serie de condiții, care diferă de la țară la țară, iar în cazul Statelor Unite, de la stat la stat. Mai jos sunt expuse aceste condiții, în funcție de stat (incluzând și România), conform Anuarului Demografic 2007, editat de ONU. În Botswana, spațiu urban este considerat o aglomerare de peste 5.000 locuitori, unde peste 75% din activitate este neagricolă. Conform ONU, în Burundi urban este doar Bujumbura. În Comore sunt orașe centrele administrative ale prefecturilor
Oraș () [Corola-website/Science/297299_a_298628]