16,557 matches
-
scoate în evidență esența societății deschise cu aceeași claritate cu care alegoria lui Menenius Agrippa definea societatea organică. Societatea deschisă poate fi înțeleasă ca un model teoretic în care toate relațiile au un caracter contractual. Existența unor instituții la care apartenența este obligatorie sau limitată nu contrazice această interpretare. Libertatea individuală este asigurată atât timp cât există câteva instituții cu statut relativ egal și fiecare poate decide apartenența sa la una sau alta dintre ele. Acest lucru rămâne valabil chiar și atunci când unele
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
model teoretic în care toate relațiile au un caracter contractual. Existența unor instituții la care apartenența este obligatorie sau limitată nu contrazice această interpretare. Libertatea individuală este asigurată atât timp cât există câteva instituții cu statut relativ egal și fiecare poate decide apartenența sa la una sau alta dintre ele. Acest lucru rămâne valabil chiar și atunci când unele dintre instituții, cum ar fi statul, dețin puteri coercitive sau când altele, precum cluburile mondene, nu-și pot sancționa membrii pentru că aceștia au alte opțiuni
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
în parte. Găsirea unui țel devine o problemă. Mulți oameni încearcă să se identifice cu un scop mai larg alăturându-se unui grup sau dedicându-se unui ideal. însă asociațiile voluntare nu au aceeași calitate pur inevitabilă precum societatea organică. Apartenența nu este de la sine înțeleasă, ci rezultatul unei alegeri conștiente. Și este greu să ne dedicăm cu tot sufletul unui anumit grup când sunt atâtea dintre care putem alege. Chiar dacă cineva procedează astfel, grupul nu îi este devotat la rândul
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
o autoritate supraumană poate oferi o modalitate de evitare a dezavantajelor gândirii critice, aceasta din urmă poate constitui salvarea pentru cei care suferă de pe urma dogmei opresive. Societatea închisă Societatea organică prezintă câteva trăsături foarte atrăgătoare: o unitate socială concretă, o apartenență clară, identificarea fiecărui membru cu entitatea colectivă. Membrii unei astfel de societăți nu ar considera însă acest lucru un avantaj. Neștiind că relația ar putea lua alte forme, doar cei conștienți de conflictul dintre individ și întreg social existent în
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
auspra indivizilor recalcitranți. Dacă nu presupunem că sunt complet dezinteresați, ei sunt principalii beneficiari. Conducătorii nu-și urmăresc neapărat interesele egoiste ca indivizi, dar beneficiază de pe urma sistemului existent ca reprezentanți ai unei clase. Ei sunt, prin definiție, clasa conducătoare. Atât timp cât apartenența la o clasă sau alta este bine definită, apare subordonarea uneia de către alta. Societatea închisă poate fi descrisă, prin urmare, ca o societate bazată pe exploatarea de clasă. Exploatarea poate avea loc și într-o societate deschisă, dar, de vreme ce poziția
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
a parlamentului de membrii guvernului, potrivit art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată; d) emiterea de ordine normative sau instrucțiuni cu caracter discriminatoriu pe temei de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, vârstă, sex sau orientare sexuală, apartenență politică, avere sau origine socială, de natură să aducă atingere drepturilor omului. În cazul săvârșirii de membrii guvernului de infracțiuni în exercițiul funcțiilor lor, Legea nr. 115/1999 prevede că pe lângă pedeapsa principală se va aplica și pedeapsa complementară a
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
autoritățile administrației publice, alături de celelalte autorități publice, sunt chemate să asigure deplina egalitate în drepturi în toate domeniile vieții economice, politice, juridice, sociale și culturale pentru toți cetățenii țării, fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, de avere sau de origine socială. În acest fel se garantează posibilitatea participării tuturor cetățenilor la viața politică, economică, socială și culturală. Principiul permanenței și al continuității Acest principiu exprimă perenitatea activităților de organizare a executării și de executare
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
de locuitori: minimum 200.000 de locuitori; b) formare profesională de înaltă specializare: forță de muncă ce are o cali ficare superioară și pregătire continuă, caracterizată prin flexibilitate/dinamism; c) identitate proprie: identificarea caracterului specific al orașului simultan cu conștiința apartenenței sale la grupa orașelor de același rang. Accesibilitate: • la nivel internațional, paneuropean: accesibilitate directă la rețeaua majoră de căi de comunicații paneuropene (rutiere, feroviare, navale și aeriene). • la nivel național: accesibilitate la rețeaua de căi de comunicații naționale (autostrăzi, drumuri
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
și de mediul În care activează clientul (Hayes et al., 2005, p. 336ă. De-a lungul timpului, practica de specialitate a impus utilizarea procedurilor analitice În funcție de obiectivele auditorilor. Evoluția utilizării lor și a tipologiei acestora a fost determinată și de apartenența auditorilor la una din marile firme de audit din Big 8, Big 6, Big 5 sau Big 4, care au Încurajat și dezvoltat mai multe tipuri de proceduri analitice (Samaha și Hegazy, 2010, pp. 882-911ă. De regulă, În literatura de
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
Patmos ajunge de fapt În pragul vizionarismului oniric, ce substituie În mare măsură freneziei de „operator al limbajului” ambiguitatea specifică a unor stări de spirit aliind angoasa, stranietatea programaticului „depaysement”, cu reveria totalizantă. La Întrebările puse de G. Călinescu cu privire la apartenența poetului la una sau alta dintre orientările avangardei, se poate așadar răspunde că fiecăreia dintre acestea scrisul său Îi este dator prin cîteva note caracteristice, topite Însă Într-o „stare de spirit” ce le redistribuie accentele În așa fel Încît
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
majore Povestea vieții Sarei sugerează patru teme care apar în mod repetat, în diversele stadii ale vieții. Acestea conturează unicitatea poveștii vieții ei și pot fi înțelese ca patru perspective diferite de lectură a narațiunii ca întreg. 1. Sentimentul de apartenență și sentimentul separării. Când Sara se prezintă la începutul interviului, ea vorbește despre părinții, frații și locul ei în cadrul familiei: „Tatăl meu este din Iran... fratele meu e cu șapte ani șmai micț” și așa mai departe. Imediat îi precizează
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
interviului, ea vorbește despre părinții, frații și locul ei în cadrul familiei: „Tatăl meu este din Iran... fratele meu e cu șapte ani șmai micț” și așa mai departe. Imediat îi precizează intervievatoarei: „Eu sunt familistă, am un puternic sentiment de apartenență”. Totuși, tot în discuția de început, adaugă: „Sunt cea mai mare”, un atribut care constituie baza statutului ei special și unic, după cum vom arăta mai jos. Astfel, prima perspectivă a relatării este exprimată foarte clar în introducerea Sarei. Pe măsură ce își
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
mișcării detineret, o inițiativă destul de rară în asemenea organizații puternic delimitate pe grupe de vârstă. Mai târziu, ea vorbește despre relațiile strânse dintre colegii de clasă (așa că, exact ca într-o familie, elevii puneau peprimul plan loialitatea față de grup și apartenența la el, în defavoarea afirmării individuale); despre vizitele făcute acasă la profesorii de la liceu, care o meditau pe gratis; despre viața ca într-o familie împreună cu prietenele din colonie (aici, din nou, folosește aceleași cuvinte ca și în descrierea copilăriei: „Aveam
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
era pentru mine... Până în ziua de astăzi, cred, ăsta pare cel mai important lucru, toate celelalte pălesc când le compar cu familia”. Deși integrată în această rețea de sprijin mutual și cu totaccentul pe care îl pune pe sentimentul de apartenență, Sara rămâne totuși o persoană separată, unică. Așa cum am precizat, în introducerea sa, ea afirmă: „Sunt cea mai mare” și mai târziu se referă la sine însăși ca fiind Bechorika, un termen din limba ei maternă care înseamnă (cu cuvintele
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
căsătorie. Acum, mamă a trei copii, gospodină și învățătoare cu normă întreagă, îi spune intervievatoarei că este binecuvântată cu o trăsătură mai mult practică: „Dumnezeu mi-a dat un dar grozav- viteza, ăsta-i norocul meu”. În cadrul temei sentimentului de apartenență și de separare, o anomalie este lupta Sarei cu eticheta de „defavorizată”, atașată ei și familiei sale. Legat de aceasta, apare și conștientizarea faptului că a fi special nu e întotdeauna de dorit. De-a lungul episodului care se referă
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
să-i amenințe poziția, Sara se grăbește să nege că faptul de a fi femeie a avut vreo legătură cu statutul ei: „Nu, deloc”. Când familia se mută în altă parte, Sara are senzația pe moment că sentimentul său de apartenență e amenințat: „Ce faci aici? Locul tău nu-i aici”, ca și când, odată separată de casă, ea nu ar mai avea un loc al ei, ceea ce este perceput ca o pierdere a identității. „și apoi trebuia să explic că m-am
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
vieții lui, ceva care nici nu-l deranjează... Ceva ce e al lui, a fost de înainte de el și va fi după el... Lucrul ăsta îi face mult bine. A aparține de ceva e un lucru nemaipomenit. Acest sentiment al „apartenenței” este ceva ce povestitorul însuși n-a simțit niciodată, dat fiind că în copilăria și adolescența lui s-a simțit înstrăinat de mediul în care trăia, „ca o plantă ce tânjește să-și înfingă rădăcinile în pământ, dar știi, uite
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
au conotații rasiale, așa cum se întâmplă în Statele Unite. Pentru o mai bună înțelegere a politicii educaționale privind integrarea în școlile israeliene, vezi capitolul 2, precum și Lieblich (1995) și Amir et. al. (1984). 7. „Activitate politică în școală” se referă la apartenența într-o organizație de tineret care susține sau critică diverse aspecte esențiale din politica societății israeliene, care face demonstrații, semnează petiții și așa mai departe. Toate aceste activități pot fi, astfel, considerate activități sociale care au loc în contextul școlii
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
sau dirijată, voluntară, a unui număr mare de indivizi ce dețin statute și roluri bine definite, determinate sau nu, în vederea realizării unui scop și a anumitor obiective” („Managementul organizațiilor educative”, note de curs, Universitatea București, 1995). Caracteristicile comune care atestă apartenența organizațională a grupului școlar sunt următoarele: - numărul mare de indivizi aflați în interacțiune (30-40 de elevi); - desfășurarea activității organizate în scop comun: informarea, formarea, educarea și devenirea personalităților în formare ale copiilor; - asocierea dirijată: formarea unei clase de elevi este
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
grupului față de elevi și deci pentru o influență personală puternică a acestuia este necesar ca acest lider exterior (profesorul) să înțeleagă real întreaga dinamică a grupului în fața căruia își desfășoară activitatea. Coeziunea grupului se exprimă în existența unui sentiment de apartenență, în trecerea pe plan verbal de la „eu” la „noi”, în existența unui așa-zis „miez al grupului” și a unei relații lipsite de discordii fundamentale. Această coeziune dă grupului eficiență și capacitate mărită de a lucra sub stres, sub tensiune
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
cunoașterii (normativitatea didactică) și norme instituționale, care decurg din prezentarea instituției școlare ca instituție socială. Ambele categorii de norme explicite au rol de reglementare a activității școlare (Păun, 1994). Normele explicite sunt sistemul de referință al organizației grupale, ele preexistând apartenenței la grup a elevilor. Aplicarea acestor norme se face în mod uniform și unitar pentru toți elevii și, indiferent de caracterul imuabil al acestora, cadrul didactic trebuie să depună eforturi pentru a realiza trecerea lor progresivă de la caracterul impus, coercitiv
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
o reflectare micro (în miniatură) a problematicii unei societăți. 2.4.1. Normativitatea în clasa de elevi Normele sunt ansambluri de reguli care reglează desfășurarea unei activități educaționale (Emil Păun). a. Normele explicite reprezintă sistemul de referință al clasei, preexistând apartenenței la grup a elevilor. Pot fi divizate la rândul lor în două categorii: • norme constitutive, care decurg din caracteristicile procesului de predare - învățare și de transmitere a valorilor cunoașterii (normativitatea didactică) și • norme instituționale care decurg din prezentarea instituției școlare
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
să facă gălăgie. 78. Recunoaște că atunci când un elev persistă în indisciplină, acest fapt este deseori un semn al unei nevoi mai profunde, de obicei nevoia de atenție sau de dragoste (împlinind nevoile emoționale de bază ale elevilor - dragostea, afirmarea, apartenența, imaginea de sine - pot fi prevenite situațiile de indisciplină). 79. Dă dovadă de multă răbdare. „Nu sunt atât de naiv încât să cred că orice metodă de disciplină poate avea efect pozitiv asupra fiecărui copil.” (Kevin Leman, Making Children Mind
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
întâmplă și în cazul nevoii de siguranță și de confort material: necesitatea de a avea un loc al tău și nevoia de a avea acces la un mijloc de transport. Odată satisfăcut acest nivel, apar nevoile de afecțiune, dragoste sau apartenență socială (în marketing). Apoi apar motivații cu un caracter mai social, pe care le putem regrupa sub ca nevoi de apreciere, ce corespunde în limbajul curent „ambiției”. În fine, ultimul nivel al ierarhiei nevoilor în opinia lui Maslow ar fi
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de apreciere, ce corespunde în limbajul curent „ambiției”. În fine, ultimul nivel al ierarhiei nevoilor în opinia lui Maslow ar fi realizarea sinelui, a intereselor proprii, a aptitudinilor și valorilor. PIRAMIDA Nevoia de realizare Nevoia de apreciere Nevoia de dragoste/apartenență socială Nevoia de siguranță Nevoi fiziologice (foame, sete etc.) Piramida nevoilor a lui Maslow Teoria lui Maslow este deseori aplicată în psihologia vânzărilor, deoarece unul dintre scopurile sale este de a arăta că o singură marfă poate să corespundă unor
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]